D`ale Războiului. Răbdarea lui Zaițev!

scris de: prof. Ioan Tuleu

Zaițev a fost un celebru lunetist sovietic care a luptat la Stalingrad și căruia i s-a făcut o publicitate imensă. Pentru a-l anihila nemții au  adus pe frontul de la Stalingrad pe șeful școlii de trăgători de elită din Berlin. Iată cum descrie Zaițev confruntarea cu acesta, fără ca el să știe de fapt cine este lunetistul german: „M-am ascuns într-o tranșee. Când am ridicat o cască, neamțul a și nimerit-o. Mi-am dat seama că aveam de-a face cu un lunetist german iscusit. Trebuia să aflăm unde se ascunde. Era un lucru foarte greu deoarece, dacă cineva scotea capul  neamțul îl și omora. Trebuia să-l păcălim cumva, să găsim o cale de a fi mai deștepți decât el. L-am pândit vreo cinci ceasuri. În cele din urmă, am închipuit o metodă: am scos o mănușă de pe mână, am înfipt-o într-o bucată de lemn și am ridicat-o deasupra marginii tranșeii. Neamțul a și tras în ea. Am scos bucata de lemn și am cercetat unde era găurită mănușa. După poziția găurii glonțului, mi-am dat seama din ce parte trăgea neamțul”.

Zaițev a așteptat cu răbdare și a urmărit ce se întâmpla. În cele din urmă și-a zărit adversarul. O grupă de infanteriști ruși se apropia, iar lunetistul inamic și-a ridicat capul să-i vadă mai bine. În clipa aceea nu mai avea arma la ochi. Aceasta a fost șansa lui Zaițev: „Am sărit din tranșee, am rămas în picioare și am dus arma la umăr. Neamțul nu se aștepta la un gest atât de riscant și a fost surprins. A încercat el să-și ia arma, dar eu am tras primul…!” (Stalingrad, p. 289)