Butaforia numită PSD

În tot efortul de a promova amendamente care n- aveau susținere  in buget (ca să facă situația în care ne-a lăsat Ciolacu și mai grea!), părea că PSD își găsise ieri sprijin în parlamentarii de la AUR.

Era și este previzibilă apropierea dintre cele două partide, ea nepresupunând eforturi majore ideologice sau de adaptare personală… S-ar înțelege perfect, sunt sigur, daca nu s-ar bate pe același electorat, cu succes pentru AUR de ceva timp încoace, și cu pierderi masive pentru PSD. În favoarea celor de la AUR.

Dar, așa cum se întâmplă când faci afaceri cu șmenarii, socialiștii noștri de carton (majoritatea, oameni bogați care circulă cu avioane private Nordis) s-au băgat singuri în capcană. Voturile de la AUR au venit la prețul unui contract cu cămătarii.

Însă cei de la AUR (care este, de fapt, un al doilea partid PSD – Dungaciu și Peiu având  experiență cacealmalelor) s-au sucit peste noapte și, după ce acum două zile au votat cot la cot cu pesediștii, ieri au văzut ocazia de a marca puncte gratuite de imagine, la pachet cu umilirea PSD. Și, cu siguranță, le-a mai luat celor de la PSD o parte din puținul electorat rămas.

Toată țara i-a putut vedea pe pesediști, lăsați în ofsaid, i-a văzut cum se roagă, cum se milogesc în fața auriștilor, pentru voturile din comisiile parlamentare, și cum Simion și gașca le dau cu flit. Așa arată așa-zisa social democrație românească. Aceasta este imaginea reală!

Ieri s-a văzut adevărata forță (sic!) a PSD – partidul care de luni de zile se înfoaie la toată lumea, amenință cu ieșiri de la guvernare, cu schimbarea lui Ilie Bolojan, cu eliminarea USR din guvern.

În realitate, PSD este un partid de cacealma, cu o singură soluție la îndemână. Accea de a face înțelegeri rușinoase cu auristii, fără probleme de conștiință, fără să le pese că ar compromite țara, iarăși, ca pe vremea lui Dragnea, acum printr-o guvernare cu partide antieuropene și pro-ruse!

Tot în aceste zile se vede și de pe lună că defunctul POT, SOS-ul, sau mai noua mutație PACE, nu sunt nimic altceva decât apendici re-vopsiți și re-eșapați ai aceluiași PSD.

De fapt, tot ce poate produce PSD în loc de bombele cu care ne tot amenință grav prin trompete ca Mihai Fifor (să nu uităm, sluga sinceră a analfabetei Dancilă) sau alți maneliști politici, sunt petarde fâsâite și autoplasarea în ridicol.

Așa cum a fost ieri, când li s-a explicat și de colegii din coaliția de guvernare, dar și de prietenii lor de la AUR, exact câte voturi au primit de la români.

Între pornirea viscerală de sabotare a lui Ilie Bolojan și cearta cu aliatul de conjunctură AUR, PSD a căzut cu fundul în baltă și acum va urma un ridicol proces de management al pagubelor și încercări disperate de salvare a aparențelor.

Eu vă rog să nu vă lăsați înșelați de pesediști. Scandalul de ieri nu a avut NIMIC de a face cu românii vulnerabili, oricât strigă PSD. Scandalul de ieri fost un circ pe care ei l-au făcut pentru imagine și în urma căruia s-au făcut de râs. O lecție politică utilă.

Sunt sigur că nu vor învăța nimic din ea. Marii strategi din gașca lui Grindeanu și-au arătat ieri, urât de tot, limitele.

Mă întreb, la nivel uman: oare n-ar fi fost mai bine pentru români, mai onest, mai productiv, ca pesediștii să nu trădeze coaliția și guvernul din care încă fac parte și de care își bat joc zilnic? Oare n-ar fi fost mai bine să susțină singurul buget pe care țara și-l permite acum (tot din cauza PSD!) și să pună umărul la relansare, la reclădirea prosperității pentru toți?

Concluzia mea este că trebuie să rămânem fermi în susținerea unui premier care și-a sacrificat imaginea pentru a spune adevărul și pentru a lua măsurile nepopulare dar corecte și obligatorii ca să ne scoată din mizeria în care tot PSD ne-a adus!