Activarea clauzei privind vizele Schengen de către Elveţia se poate face doar în situaţii excepţionale, în cazul unui aflux masiv de imigranţi, şi vizează ţările din afara Uniunii Europene, a precizat, vineri, la solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe.

Potrivit sursei citate, Elveţia a adoptat, miercuri, noile prevederile din acquis-ul Schengen, intrate în vigoare la 9 ianuarie 2014.

“Având în vedere participarea sa la Spaţiul Schengen, Elveţia a decis preluarea dezvoltărilor acquis-ului Schengen, introduse de intrarea în vigoare, la 9 ianuarie 2014, a Regulamentului nr. 1289/2013 de amendare a Regulamentului nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie”, se arată în răspunsul MAE.

Printre dispoziţiile noului regulament se numără şi cea referitoare la “posibilitatea suspendării temporare a scutirii de la obligaţia de a deţine viză pentru cetăţenii statelor terţe aflate pe lista pozitivă a statelor ai căror resortisanţi nu trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre”, informează Ministerul de Externe.

Activarea acestei clauze de ultim resort se poate face numai “în situaţii excepţionale”, în cazul unui aflux masiv de imigranţi.

“Această clauză se aplică exclusiv cetăţenilor statelor terţe (care nu sunt membre ale Uniunii Europene) listate în Anexa II a Regulamentului nr. 539/2001. Aşadar, clauza nu se aplică României, având în vedere calitatea acesteia de stat membru al UE”, a mai precizat MAE.

Comisia Europeana a cerut Statelor Unite sa ridice regimul vizelor pentru cetatenii din 5 tari membre ale Uniunii Europene, printre care si Romania, insa Bucurestiul trebuie sa notifice CE, pana duminica, 9 februarie, privind situatia curenta a accesului cetatenilor romani pe teritoriul american, relateaza miercuri EurActiv.com.

In 20 ianuarie 2014, a intrat in vigoare un Regulament european care cere statelor UE sa “reactioneze in comun” in privinta vizelor, in special in cazurile in care tarile terte ii supun pe catatenii UE “unui tratament diferentiat”.

Astfel, daca SUA nu rezolva situatia privind regimul de acces al cetatenilor tuturor statelor UE pe teritorul american, Uniunea Europeana ar putea introduce vize pentru diplomatii americani, a avertizat Comisia, potrivit publicatiei citate.

Conform regulamentului european consultat de HotNews.ro, Uniunea Europeana isi asuma obiectivul comun de a obtine din partea statelor terte un regim de reciprocitate egal fata de toate cele 28 de tari membre UE.

“Reciprocitatea deplina a vizelor este un obiectiv pe care Uniunea ar trebui sa il urmareasca in mod activ in relatiile sale cu tarile terte, contribuind astfel la imbunatatirea credibilitatii si a coerentei politicii externe a Uniunii”, se arata in regulament.

“Prezentul regulament ar trebui sa stabileasca un mecanism privind suspendarea temporara a exceptarii de la obligativitatea vizelor pentru o tara terta care figureaza pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 (mecanismul de suspendare), intr-o situatie de urgenta, atunci cand este necesara o reactie prompta pentru solutionarea dificultatilor cu care se confrunta cel putin un stat membru si tinand cont de impactul general al situatiei de urgenta asupra Uniunii in ansamblul sau”, se mai arata in legislatia europeana.

Statele Unite este una dintre tarile cuprinse in anexa mentionata de noul regulament.

Ce trebuie sa faca Romania pentru procedura europeana fata de SUA

Cele 5 state ale Uniunii Europene pentru care SUA mentin un regim strict de vize pentru accesul pe teritorul american sunt Romania, Bulgaria, Polonia, Cipru si Croatia.

Romania si celelalte patru tari in situatia sa trebuie mai departe ca pana pe 9 februarie sa notifice Comisia Europeana privind situatia curenta a regimului de acces al cetatenilor lor pe teritoriul SUA.

Pana in martie 2014, daca SUA nu le rezolva situatia, cele 5 tari afectate pot sa ceara Comisiei Europene sa ia masuri pentru suspendarea vizelor pentru diferite categorii de cetateni americani, la intrarea pe teritoriul Uniunii Europene.

In iunie 2014, la cel mult 6 luni de la publicarea regulamentului, Comisia Europeana poate sa decida ca suspendarea regimului de vize trebuie sa intre in functiune.

Eventuale actiuni ale UE asupra SUA ar putea insa sa fie zadarnicite de intelegerile bilaterale pe care unele state membre le au cu americanii.

“Diplomati din tarile in cauza a declarat pentru EurActiv ca vor continua sa negocieze bilateral pentru a rezolva problema”, precizeaza Euractiv.com.

Diplomatii au declarat ca vor continua negocierile bilaterale, sugerand ca nu si-au pus prea multa speranta in efortul comun al UE, mentioneaza publicatia.

Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European a votat luni, 8 aprilie, un document ce prevede reintroducerea reciprocităţii în regimul vizelor pentru statele terţe care refuză vizele pentru un stat membru al Uniunii Europene.

Deputaţii europeni cer consolidarea mecanismului de reciprocitate, astfel încât UE să poată reintroduce cererea de viză unei ţări terţe care nu respectă acest acord. SUA are cu UE un acord de scutire de viză pe bază de reciprocitate, însă încă solicită vize pentru călătorie cetăţenilor din Bulgaria, Cipru, România şi Polonia.

„Consider solicitarea Parlamentului European perfect normală. Toţi cetăţenii Uniunii Europene, indiferent de ţara din care provin, trebuie să aibă drepturi egale, nu diferenţiate, în raport cu ţările terţe. Esenţa Comunităţii Europene este unitatea în diversitate, iar această unitate trebuie să se regăsească în toate domeniile”, a concluzionat europarlamentarul Iosif Matula.

Noile reguli vor mai permite UE să suspende temporar scutirea de viză în situaţii de urgenţă. Acest lucru a fost cerut de statele membre care se confruntă cu valuri de solicitanţi de azil în urma scutirii de viză aplicată unor ţări.

Scutirea se poate aplica în cazul în care se constată o creştere substanţială şi bruscă a numărului de imigranţi ilegali, însă numai ca ultimă soluţie, se arată în documentul votat de deputaţii europeni.

Schimbările propuse trebuie aprobate de statele membre pentru a intra în vigoare.