În urma Congresului de fuziune între PMP și UNPR, care a avut loc la București, și la Arad cele două filiale au ajuns la un consens, fiind conștienți de avantajele acestei fuziuni: structură teritorială, umană și materială mai bună, grup parlamentar format din 42 membri, reprezentanți în secțiile de votare și opoziție puternică în Parlament.

La nivel județean 14 președinții de organizații locale au revenit UNPR, iar numărul consilierilor locali a ajuns la 56 prin venirea a 16 consilieri din partea UNPR. În CEJ celor de la UNPR le-au revenit funcțiile de primvicepreședinte, secretar general adjunct, 6 vicepreședinți și 6 secretari executivi.

„Depinde doar de organizarea teritorială și mobilizarea noastră pentru ca la viitoarele alegeri PMP să obțină un scor de două cifre” a declarat preşedintele PMP Arad, Florin Remeţan.

Actuala Coaliție

Detine un numar de 297 de parlamentari. Acceptand ideea ca aceasta ramane unita, atunci vorbim despre un procent de aproximativ 55% din numarul parlamentarilor.

In scenariul reconfigurarii unei alte majoritati, in urma consultarilor de la Cotroceni, se pleaca de la numar de 176 de parlamentari liberali, adica, undeva pana in 33% din totalul numarului de parlamentari. In scenariul reconfigurarii:

Marea Coalitie

Cea mai puternica majoritate va fi (desi nu se discuta public despre asta) formata din PNL si PSD. Cele doua partide ar aduna aproape 69% din Parlament, un procent similar cu forta USL in perioada de maxim (excluzand insa din calcul ALDE si UNPR ai caror parlamentari erau atunci in majoritatea USL).

Guvern Controlat de PNL, fara PSD si UNPR

Nu se poate forma o majoritate puternica excluzand UNPR si PSD laolalta. O grupare fara PSD si UNPR, reunind PNL, ALDE, UDMR, independenti si minoritati inseamna un numar de peste 280 de parlamentari, adica in jur de 52% din Parlament. Aceasta ar fi formula de coalitie cea mai slaba, in afara de varianta guvernului minoritar.

Coalitia “Toti impotriva PSD”

O majoritate formata din restul partidelor, in afara de PSD ar fi una similara cu ce avem in prezent. O majoritate formata din PNL, UNPR, ALDE, UDMR si minoritati ar depasi cu putin procentul de 57% din numarul total de parlamentari.

In concluzie, realitate cifrelor din Parlament arata ca va exista o dificultate mare in formarea unei noi majoritati, daca se respecta discursul politic de excludere a unuia sau altuia din calcul. Aceasta ingreuneaza varianta unui guvern eminamente politic. In fapt, variantele unui guvern de tehnocrati sau a unuia de larga majoritate politica sunt singurele viabile in mod real, daca partidele isi respecta discursul din aceste zile. Pentru PNL, este dificila asumarea unui colaborari institutionale cu UNPR, dar si asumarea unei guvernari cu o majoritate foarte fragila.

Am observat cu surprindere apariția în presă a informației că aș candida la funcția de primar al Aradului, la alegerile locale din 2016. Referitor la aceasta, aș dori să fac unele precizări. În primul rând, precizez că nu am luat o decizie în acest sens, ca urmare nu am făcut o astfel de declarație. Decizia de a candida la o astfel de funcție nu trebuie asumată pripit, ci în cunoștință de cauză. În mod normal, trebuie făcută o analiză temeinică, în funcție de o multitudine de variabile specifice. Nu sunt singură în acest potențial demers, astfel că o analiză atentă și analitică este mai mult decât necesară. O a doua observație privește viteza de propagare a unei informații neclare și trunchiate, destul de departe de echidistanta ce ar trebui să guverneze activitatea jurnalistică. Precizez că nu am fost contactată spre a confirma, susține sau infirma informația citată. Prin întreaga mea activitate, am încercat să mă delimitez de un anume fel de comportament specific unor politicieni, de a folosi informații “pe surse ” pentru a își face publicitate gratuită. Se spune că aceia care nu știu să vasleasca, știu să tulbure apele. Nu sunt și nu voi fi niciodată o astfel de persoana. Ca urmare, invit jurnaliștii ca, pe viitor, să încerce a mă contacta în cazul în care au întrebări legate activitatea mea sau de proiectele mele. În măsura în care voi putea, voi răspunde la orice întrebare pertinentă. Vă mulțumesc Simona Man

PSD Arad a luat act de decizia Biroului Electoral Central cu privire la sigla USL şi de punctul de vedere exprimat de PNL Arad în acest sens. Este esenţial să se facă foarte clar distincţia între sigla USL şi numele USL. În judeţul Arad, PSD, PC şi UNPR accentuează în continuare faptul că Guvernul Ponta şi partidele care sprijină guvernarea duc mai departe proiectele USL. Nu folosim sigla formaţiunii, dar nu ni se poate interzice evocarea alianţei electorale cu care am mers în faţa oamenilor la alegerile parlamentare din 2012. Vom continua să aplicăm programul acestei formaţiuni politice, pentru care românii şi arădenii ne-au acordat un vot masiv în decembrie 2012 şi care sunt parte integrantă a programului de guvernare aflat în vigoare. De altfel, suntem surprinşi de insistenţa cu care foştii noştri colegi liberali din cadrul USL se străduiesc să şteargă numele acestei alianţe, ca şi cum nu ar fi existat, ca şi cum ar trebui să o trecem sub tăcere. Noi suntem mândri de ceea ce a făcut USL în toţi anii în care a funcţionat şi suntem gata să continuăm proiectele pozitive începute. În acelaşi timp, sperăm că după alegerile europarlamentare, colegii noştri din PNL vor veni din nou alături de noi, pentru a oferi un sprijin consistent în Parlament programului de guvernare USL.

Călin Popescu Tăriceanu a spus că a avut o discuţie cu liderii PSD PC, UNPR şi UDMR privind candidatura sa la preşedinţia Senatului.

“Am acceptat această propunere, care mă onorează şi care în acest fel am convingerea că avem posibilitatea de a merge înainte cu programul USL angajat în faţa cetăţenilor cu o majoritate zdrobitoare la alegerile parlamentare. Şi în acest fel sper să pot să-mi aduc o contribuţie importantă apărării intereselor lor şi angajamentelor pe care ni le-am luat”, a spus Tăriceanu.

Întrebat dacă se aşteaptă la un vot de blam din partea liberalilor, Tăriceanu a spus că se aşteaptă la un vot de susţine din partea unora dintre senatorii PNL.

Întrebat despre faptul că liderul PSD Liviu Dragnea a spus că Tăriceanu nu ar trebui susţinut de PSD pentru şefia Senatului, Tăriceanu a spus că nu doreşte să comenteze, precizând însă că el este senator independent.

Anterior, liderii PSD, PC, UNPR, UDMR s-au reunit în biroul Grupului PSD din Senat, pentru a discuta despre preşedinţia Senatului, la discuţii fiind prezent şi fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu.

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declara recent că varianta ca pentru preşedinţia Senatului să fie propus Călin Popescu Tăriceanu “nu este exclusă”, menţionând totodată că singura decizie luată până acum este ca în această funcţie să fie un senator care a candidat pe listele USL.

Preşedintele executiv al PSD Liviu Dragnea a declarat, duminică seară, că nu crede că PSD îl va susţine luni pe Călin Popescu Tăriceanu pentru funcţia de preşedinte al Senatului, el arătând că va fi greu pentru PSD să îl susţină pe acesta la prezidenţiale.

sursa: mediafax