Cu șase luni în urmă, în data de 10 iulie 2017, președintele Consiliului Județean Arad transmitea Guvernului solicitarea de a fi luate în serios proiectele de aniversare a Anului Centenar. Între timp, Guvernul nu a întreprins nimic în acest sens, riscând să compromită această mare sărbătoare a tuturor românilor! Premierul nu a răspuns scrisorii transmise de Iustin Cionca, deși potrivit legii avea obligația să o facă în termen de 10 zile.

„Consiliul Județean Arad a transmis 22 de proiecte Ministerului Culturii, în vederea finanțării investițiilor legate de Anul Centenar. Nu a existat niciun răspuns, nici din partea primului ministru, nici din partea ministrului Culturii! Din resurse proprii organizăm evenimente și realizăm investiții, dar constatăm un dezinteres total din partea parlamentarilor puterii, a miniștrilor și a Executivului atât față de județele de unde a plecat mișcarea unionistă și unde a germinat ideea statului național unitar român, cât și față de evenimentele de talie națională și internațională care să pună în valoare evenimentul istoric al realizării României moderne.

Suntem deja în Anul Centenar și în continuare nu sesizăm nicio intenție de implicare a Guvernului României pentru ca aniversarea Marii Uniri să nu fie un fiasco la nivel național. Guvernul nu are absolut nicio strategie, nu a existat nicio consultare cu primarii și președinții de Consiliu Județean, deși am semnalat și solicitat public acest lucru. Nu există o corelare între județe, între evenimente, pare că scopul Guvernului este ca România să rateze aniversarea Marii Uniri. În loc să se aplece asupra acestei sărbători importante, care ne poate re-uni într-un context în care suntem mai dezbinați ca niciodată, majoritatea parlamentară este prea ocupată să își scape corupții, să elibereze deținuții din pușcării, să crească taxele pentru susținerea politicilor sale populiste dăunătoare pentru țară” – a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Spre deosebire de Guvern, pe plan local, Consiliul Județean, în parteneriat cu Primăria Municipiului Arad,  are o strategie de punere în valoare a contribuției Aradului la Marea Unire.

În prima lună a anului se organizează deja patru evenimente importante: la Secția de Artă a Complexului Muzeal al Județului Arad, în 23 ianuarie, premierea unui număr de 100 de arădeni pasionați de cercetarea istoriei locale, cu precădere a celor 100 de ani de la Marea Unire; tot în 23 conferința națională „Despre Mica Unire, la Arad, Capitala Politică a Marii Uniri” (cu participarea cercetătorului științific I dr. Cătălin Turliuc, de la Academia Română, Institutul de Istorie A. D. Xenopol Iași, și dr. Ionuț Cojocaru, Universitatea București); în 24 ianuarie Gala Micii Uniri, recital extraordinar al Filarmonicii Arad la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”; în ultima săptămână a lunii deschiderea proiectului Deceniile Unirii, în cadrul căruia prezentăm câte o decadă din cele zece ale istoriei României moderne, de la aspectele vieții în perioada respectivă la moda vremii, apariții editoriale, contribuții științifice.

În această lună au început și lucrările la Sala Iuliu Maniu, de pe Bulevardul Revoluției 81. Consiliul Județean Arad va repune în circuitul cultural sala în care au fost negociate condițiile Marii Uniri, la Arad, și de unde au plecat cei mai importanți delegați la Adunarea Populară de la Alba Iulia.

Scrisoarea transmisă în 10 iulie 2017 Premierului României, de către președintele Consiliului Județean Arad

Domnule Prim-Ministru,

Constat cu îngrijorare că, deși a rămas mai puțin de jumătate de an până la demararea evenimentelor din cadrul Centenarului Marii Uniri, Consiliul Județean Arad nu a primit niciun fel de informare referitoare la pregătirea celei mai importante sărbători a neamului românesc! Nu am fost consultați la nivel instituțional cu privire la Centenar și nu există o comunicare instituțională referitoare la corelarea activităților la nivel național în județele cu rol determinant în pregătirea și realizarea Marii Uniri.

Aradul este locul unde unioniștii au pregătit Marea Unire, locul unde Marea Unire a fost negociată și unde, după 1 Decembrie 1918, s-au dus literalmente lupte pentru apărarea Marii Uniri. De aceea, rolul Aradului în acest eveniment istoric nu poate fi ignorat sau negat. Astăzi se vorbește despre Alba Iulia ca oraș al Marii Uniri, dar și Aradul este cel puțin la fel de important. Este locul unde au activat și au pregătit Marea Unire Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Roman Ciorogariu, Ioan Flueraș, corifeii Marii Uniri.

Solicit Guvernului să ne transmită concret planul de măsuri avute în vedere pentru aniversarea Centenarului în județul nostru: ce sume sunt alocate, pentru ce tip de evenimente, ce investiții are în vedere Guvernul României la Arad, în 2018, în vederea punerii în valoare a contribuției Aradului la Marea Unire.

Riscăm să se transforme totul într-un hei-rupism tradițional, or evenimentul acesta chiar nu trebuie doar bifat! La Arad avem un plan de măsuri, știm exact ce vom face în fiecare lună a anului viitor și cum vom sărbători 1 decembrie 2018. Dar ceea ce ne propunem noi trebuie să corelăm cu ceea ce va realiza Guvernul, iar aici informațiile lipsesc total. Disensiunile politice din ultima perioadă au distras cu totul atenția de la marea sărbătoare a statului român și există pericolul ca ea să devină un apendice al conflictelor interpartinice care nu se mai încheie.

M-am adresat Dumneavoastră cu această solicitare întrucât constatăm că pregătirea Centenarului bate pasul pe loc.

Accentuez faptul că există o lipsă totală de comunicare, nu suntem informați despre activitățile care se preconizează. Pe diferite canale a ajuns la noi informația că Aradul nici nu va fi printre județele, respectiv municipiile cărora li se acordă o atenție specială cu acest prilej, ceea ce am considera inacceptabil!

În urma interpelărilor din Consiliul Județean Arad am decis să inițiez demersurile pentru a fi informați și consultați cu privire la organizarea Centenarului și pentru ca Aradul să primească respectul și atenția care i se cuvin în cadrul acestei importante sărbători.

Președintele Consiliului Județean Arad,

Iustin Cionca

Centrul Municipal de Cultură Arad și Primăria Municipiului Arad vă invită să ne bucurăm împreună de festivitățile Zilei Naționale a României. Festivitățile din acest an se desfășoară sub un generic drag arădenilor, „Arad, Întâiul oraș al Unirii”, marcând importanța politică și administrativă a intelectualilor arădeni care au pregătit Marea Unire.

„Arad, Întâiul oraș al Unirii” se reafirmă ca generic în acest moment binevenit, în care noi arădenii trebuie să identificăm resorturile istorice, culturale, industriale care realmente ne conferă un sentiment de mândrie și apartenență față de acest oraș.

Întrucât provocarea la ora actuală, cu care se confruntă mai multe sărbători cu caracter local și național, este de a crea o coeziune în cadrul comunităților în care se desfășoară, arădenii vor avea posibilitatea în acest an, la fel ca în anii precedenți, de a alege din programul festiv variat, atmosfera care li se potrivește, profitând de weekendul prelungit.

Ziua de 28 noiembrie este dedicată unei sesiuni naționale de comunicări științifice „Aradul -centru politic al românilor transilvăneni”, eveniment organizat în parteneriat cu Consiliul Județean, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Arhiepiscopia Aradului și Serviciul Județean Arad al Arhivelor Naționale. Acțiunea va debuta la ora 10, în sala Regele Ferdinand.

Ziua de 29 noiembrie este dedicată arădenilor iubitori de muzică rock, care se vor putea bucura de concertul aniversar Cargo, care vor urca pe scenă pentru a sărbători 30 de ani de activitate. În deschidere, începând cu ora 18, vor concerta trupele Underdose, On The Edge și  Blackjack.

Iubitorii de muzică pop au ocazia de a participa la concertele din 30 noiembrie, tot începând cu ora 18. Headlinerii de luni sunt What’s Up și Antonia.

Ziua de 1 decembrie va fi sărbătorită prin expoziții, sesiuni de comunicări, dar și într-un cadru festiv tradițional. Sala Regele Ferdinand va găzdui o expoziție intitulată „Participarea arădenilor la primul război mondial și la înfăptuirea României Mari”, iar de la ora 18 profesorul Ioan Tuleu va avea o prezentare referitoare la „Mărturii din cel de-al doilea război mondial, memorialistică”. De asemenea, primarul Gheorghe Falcă va avea o întâlnire cu veteranii de război și văduvele acestora.

Începând cu ora 17 se dă startul și spectacolelor folclorice tradiționale, unde arădenii vor putea asculta atât soliști vocali locali precum Ionuț Langa, Mariana Șușca sau Ștefan Muntenaș, cât și ansambluri folclorice și artiști naționali îndrăgiți precum Robert Târnăveanu, Tudor Furdui Iancu, Ovidiu Homorodean și Matilda Pascal Cojocărița.

Între 28 noiembrie și 1 decembrie vă așteptăm să spunem împreună: „La mulți ani, România! La mulți ani, Arad!”

scris de: prof. Ioan Tuleu

Sărbătoarea Națională a României a fost fixată la 1 Decembrie pentru a sărbători și aminti astfel cel mai important eveniment din istoria românilor întâmplat în această zi la Alba Iulia, în prezența a 100 de mii de oameni. Ne place să spunem că unirea națiunea a făcut-o și demonstrăm aceasta prin votul celor 1228 de delegați, votați de poporul român în adunări organizate în orașele și comunele din toată Transilvania, prin care s-a înfăptuit actul plebiscitar de autodeterminare a națiunii majoritare din provincia care timp de secole a fost separată de cei de-un neam prin granițe politice.

Principiul autodeterminării a fost fixat de președintele Americii Wodrow Wilson încă din ianuarie 1918 și a stat la baza constituirii statelor naționale pe ruinele fostelor imperii, Țarist, Ausro-Ungar și German, așa că el trebuie invocat ca suprem argument care a stat la constituirea Regatului România Mare.

Dar doar principiul enunțat nu se putea transforma în realitate doar printr-un act de autodeterminare, el trebuia întărit și prin alte mijloace.   Nu vrem să infirmăm rolul Adunării Naționale de la Alba Iulia, vrem doar să scoatem în evidență rolul decisiv pe care l-a jucat armata română în înfăptuirea marii Uniri, pentru că despre aceasta se vorbește prea puțin. Intrarea României în război de partea puterilor Antentei, pentru eliberarea Transilvaniei, în 16 august 1916, a constituit actul de forță și curaj care a obligat puterile vestice, ca în caz de victorie, să recunoască alipirea Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului și Banatului la regatul român. Cele 800 de mii de jertfe date pentru înfăptuirea actului unirii au contat cel puțin la fel de mult ca suportul pe care cei peste 100 de mii de participanți l-au dat delegaților care au votat unirea.

A mai fost apoi campania armatei române din primăvara-vara anului 1919 împotriva Ungariei roșii, în urma căreia a fost ocupată Budapesta. Atunci când s-au hotărât granițele României, la Conferința de Pace de la Paris, faptul că armata română se afla în capitala Ungariei a fost, la fel, un factor hotărâtor în trasarea granițelor.  Prin urmare să nu uităm de contribuția brațului înarmat al națiunii la înfăptuirea Marii Uniri, iar faptul că de ziua națională defilează armată este o dovadă de recunoștință adusă acesteia și totodată un argument că unirea este pentru totdeauna