Echipa din ceruri a UTA-ei se întărește din nou, spre tristețea noastră, a celor care am rămas aici, să suferim mai departe pentru culorile alb-roșii. A plecat, parcă neașteptat, Gabi Biro, „fundașul de fier” al „Bătrânei Doamne”, unul din stâlpii marii echipe a anilor ’60-’70, cu două titluri de campion la activ și glorioasa eliminare a Feyenoord-ului.

Povestea lui fotbalistică o știu toți fanii UTA-ei, dar trebuie să spun că dincolo de dăruirea și ambiția din teren a fost OMUL Gabi Biro. Cel care, deși născut la Sfântu Gheorghe, a iubit enorm Aradul și UTA, pe care nu le-a părăsit niciodată. „Eu nu pot sta altundeva decât în Arad și nu pot ține cu altă echipă decât cu UTA” spunea, tranșant, la lansarea cărții pe care i-au dedicat-o Radu Romanescu și Ionel Costin.

L-am văzut jucând puțin, eram copil, dar am înțeles cum simțea fotbalul, atunci când, la amicalul UTA ‘70 – România ’70, l-a „parcat” pe Mircea Lucescu pe zgura de pe marginea terenului. Chiar dacă trecuseră ani de la memorabilele lor dueluri fotbalistice, pentru el nu era „marele Lucescu”, ci doar „adversarul”, care nu avea voie să treacă. Confirmând celebra zicere fotbalistică „poate trece omul, poate trece mingea, dar niciodată amândoi”.

L-am întâlnit de multe ori, la aproape toate evenimentele dedicate UTA-ei, acolo unde avea discursuri memorabile, tranșante, încărcate cu umor, cu inconfundabilul său accent secuiesc. În care ghiceai însă, dincolo de duritatea fostului fundaș, exact ceea ce spuneam, OMUL Gabi Biro, vorbind cu drag de foștii camarazi din iarbă, de memorabilele bătălii duse alături de aceștia, în tricoul alb-roșu, aplaudat de mii de oameni.

E seară când scriu, cu greu, aceste rânduri! UTA a bătut Oțelul, dar afară e frig și plouă, și simt multă tristețe. Rămas bun, Gabi Biro!

,,E doliu în familia Bătrânei Doamne, în această dimineață s-a stins din viață Gabor Biro, dublu campion cu UTA și om de bază al superbei generații care a scris clipe unice contra lui Feyenoord, în 1970, sau în primăvara europeană din 1972.

Gabi Biro s-a născut pe 11 august 1945 la Sfântu Gheorghe, acolo a început fotbalul, după ce cochetase o vreme și cu hocheiul. În 1965 a fost convocat în lotul național de juniori al României, într-o linie defensivă din care mai făceau parte Lajos Sătmăreanu sau Sandu Boc. Coco Dumitrescu l-a remarcat într-un amical cu Turcia și l-a chemat la Arad.

 Până în toamna anului 1976, numele apărătorului din banda dreaptă a rămas același: Gabor Biro. Renumele lui, „fundașul de fier al Aradului”, descrie perfect tot ce a însemnat pentru UTA.

Loial Bătrânei Doamne, a devenit antrenor, mai întâi la Centrul de Copii și Juniori, apoi secund și principal al primei echipe. A stat pe băncile tehnice a mai multor echipe importante ale Aradului, dar inima lui mare a bătut mereu pentru UTA, căreia i-a fost alături întotdeauna, mai ales în clipele grele.

E, pentru totdeauna, campion din prima linie a legendelor noastre.

Odihnește-te în pace, nea Gabi!” se spune în comunicatul clubului UTA.

O dimineață frumoasă și plină de soare a devenit dintr-o dată tristă și apăsătoare la vestea că a plecat dintre noi Cristina Duma. Pentru mulți un reper al bibliotecii județene, pentru cel care semnează aceste rânduri un coleg și prieten drag.

A părăsit brusc această lume, la doar 44 de ani, lăsându-ne triști, atât de triști, pe cei care am cunoscut-o. A fost un om energic, generos și implicat, a pus mereu suflet în ceea ce a făcut. Cuvintele sunt de prisos și vin greu atunci când e prea multă durere și tristețe.

Un gând de mângâiere și întârire pentru Patrick și Rome, care au fost mereu în inima și sufletul ei!

Dumnezeu să te primească și să te ocrotească in împărăția Sa. Drum lin către aștri, dragă Cristina!

Peste 2.000 de suflete alb-roșii au visat frumos pe arena “Otto Greffner”, după ce Adi Petre a deschis scorul pentru UTA, încă din minutul 5 al barajului de promovare cu ACS Poli.

Era 1-0, scor suficient ca arădenii să urce în prima ligă, dar visul s-a destrămat în doar cinci minute. Curtuiuș a ratat desprinderea, șutul său fiind blocat de Straton în minutul 13, iar peste numai patru minute timișorenii restabileau egalitatea. Bărbuţ trimițând un şut imparabil din careu, la colţul lung, după o deviere a lui Drăghici, 1-1.

După alte cinci munte soarta barajului era tranșată. Gligor, prins pe picior greşit la o minge aruncată în adâncime, l-a scăpat de sub marcaj pe Drăghici, care, singur cu Miron – ieşit indecis – l-a driblat pe portarul UTA-ei şi a marcat în poarta goală, 1-2.

Cu moralul excelent, Poli putea să se desprindă în minutul 35, Mailat şutând în plasa laterală din interiorul careului mare. Până la pauză UTA a încercat să revină în joc,  dar nu a avut forța și calitatea necesare, în fața unui adversar clar mai valoros și experimentat.

Repriza a doua a fost doar o pedalare în gol pentru arădeni, Poli gestionând cu calm avantajul. „Alb-roșii” au presat, au reuşit să îşi creeze câteva ocazii, prin Manea, Adili, Curtuiuș sau Petre, dar șuturile lor fie au ocolit cadrul porții, fie au fost blocate de Straton, un goal-keeper în zi fastă. Iar bomboana pe colivă a pus-o brazilianul Henrique, care a intrat şi a marcat, la fel ca la Timişoara, profitând în minutul 88 de o indecizie a lui Manea.

Fluierul final a declanșat fiesta în tabăra timișoreană, printre protagoniști aflându-se și primarul Timișoarei, Gheorghe Robu, așa cum se știe originar din localitatea arădeană Bocsig. De cealaltă parte tristețea inundând tribunele și gazonul. Rămânând, ca un motto amar, declarația lui Alexandru Meszar, managerul UTA-ei: „Deocamdată Aradul nu este pregătit pentru prima ligă!”

UTA: Miron – Adili, Manea, Gligor, Burlă – Strătilă (62 Piccioni), Chindriș, Tănase (46 Copil), Vîlceanu (46 Stahl) – A.Petre, Curtuiuș.

ACS Poli: Straton – Străuț, Cânu, Scutaru, Șeroni – Bărbuț, Artean, Croitoru (65 Fucek), Soljic – Mailat (75 Doman) – Drăghici (87 Henrique).

Arbitri: Radu Petrescu (București) – Vladimir Urzică (Piatra Neamț), Alexandru Cerei (Cluj). Rezervă: Iulian Călin (Ștefănești – Argeș). Observator FRF: Adrian Vidan (București). Observator LPF: Octavian Goga (Brașov).

Foto: uta-arad.ro

Tristeţe în lumea atletismul arădean şi românesc, la anunţul trecerii la cele veşnice a celui care a fost Gheorghe Mărginean, performer de mare valoare, antrenor şi mentor de excepţie pentru generaţii de sportivi.

Născut în data de 31 martie 1940, la Nădlac, Gheorghe Mărginean a fost campion național de juniori la 400 m și campion balcanic la 3.000 m, fiind legitimat la CSŞ Arad și Dinamo București.

A absolvit IEFS București în anul 1972, dedicându-se antrenoratului. A lăsat în urmă o carieră prodigioasă, în care a descoperit, crescut şi cizelat  numeroşi atleţi de valoare, componenți ai loturilor naționale tricolore de seniori, tineret și juniori:  Eugenia Nicola, Geta Macovei, Marcel Tomșa, Sorin Ionescu, Ilie Toma Bănișor și mulți, mulți alții.

În calitatea sa de mentor şi profesor la CSŞ Gloria Arad, CSM Arad şi Liceul cu Program Sportiv (LPS) Arad, Gheorghe Mărginean s-a dovedit un neobosit promotor al atletismului arădean, lucru pe care l-a continuat şi ca vicepreședinte al Asociației Județene de Atletism.

Înmormântarea va avea loc miercuri, ora 13.00, la cimitirul Pomenirea.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!