Vineri, 8 aprilie 2016, în incinta Spitalului Clinic de Urgență Județean Arad, în prezența mai multor oficialități, a avut loc o slujbă de binecuvântare a unui monument ridicat în cinstea Academicianului Cornelia Bodea, săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Timotei Arhiepiscop al Aradului înconjurat de un sobor de preoți.

Slujba a urmat ceremoniei de dezvelire a bustului, amplasat lângă biserica de lemn din incinta spitalului, fiind marcaţi astfel 100 de ani de la naşterea ei.

După slujbă, toți cei prezenți s-au strâns în biserică unde personalități de seamă au ținut să scoată în evidență drumul spre excelență, evoluția, sacrificiul de sine în slujirea adevărului istoric și opera „marii doamne a istoriografiei românești”.

În cadrul întâlnirii, ierarhul a amintit: „Cornelia Bodea a slujit pe terenul spiritual mai mult și iată aici ar fi o întregire și din partea Bisericii.

Personalitatea ei ne-a adus astăzi să mărturisim încă o dată această conlucrare a noastră a tuturor instituțiilor arădene în amintirea unui om de cultură, care ne-a dat un jalon pentru activitățile noastre viitoare. Noi continuăm să ne rugăm pentru odihna sufletului ei. O răsplătire bogată în lumina veșnică a lui Dumnezeu”.

Cornelia Bodea, istoric de formație – o fiică distinsă a meleagurilor arădene, s-a născut în 8 aprilie 1916, în satul Dud, județul Arad, într-o familie cu vechi tradiții clericale, tatăl fiind preot ortodox, iar mama – descendentă din neamul Nicoreștilor (n. Moise Nicoară) şi înrudită cu memorandistul Aurel Suciu.

Educația primită în familie și anii de ucenicie petrecuți în preajma uriașei personalități a lui Nicolae Iorga, i-au orientat destinul și viitoarele cercetări spre marea temă a deșteptării naționale la români și la popoarele Europei. În cărțile sale, Cornelia Bodea ne-a lăsat o moștenire inestimabilă, un model de credință filocalică neabătută în Dumnezeu și în neamul său.

Evocarea personalității marelui istoric n-ar fi fost întreagă dacă am fi omis că tot Cornelia Bodea este și ctitorul celei mai vechi biserici din Arad (1724) care poartă hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva“, strămutată din Parohia Groșeni în 2001, amplasată în curtea spitalului municipal în timpul preotului de vrednică pomenire Pavel Vesa și sfințită de Înaltpreasfințitul Părinte Timotei Arhiepiscop al Aradului.

În prima Duminică de după Botezul Domnului, satul Tăgădău din județul Arad a îmbrăcat haine de sărbătoare.

La biserica ortodoxă purtând hramul „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul”  s-a oficiat slujba de târnosire în prezența Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului. Alături de Înaltpreasfințitul Părinte au fost prezenți protos. Iustin Popovici, consilier cultural, pr. Mihai-Octavian Blaj, consilier economic şi arhid. Tiberiu Ardelean.

Mai marele arhiepiscopiei Aradului a fost întâmpinat de copii şi credincioşi îmbrăcaţi în port popular, dar şi de un numeros sobor de preoţi de la parohiile învecinate, în frunte cu pr. Ioan Montoi, parohul bisericii și pr. Adrian Zaha, protopopul Ineului

Slujba de târnosire a fost oficiată în prezenţa a numeroşi credincioşi din satul Tăgădău, cât şi din împrejurimi, care au aşteptat acest moment de aleasă bucurie duhovnicească. Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat reprezentanţi ai administrației locale şi județene, politicieni, în frunte cu primarul Pavel Țica, deputatul Eusebiu Pistru, consilierii Lia Ardelean, Ionel Ciupe și Iustin Cionca.

La finalul slujbei, părintele Iustin Popovici a dat citire mesajului transmis de către Domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, ca răspuns la invitaţia preotului paroh Ioan Montoi, de a participa la acest eveniment, mesaj semnat de domnul Sergiu Nistor, consilier prezidenţial. Deasemenea părintele Octavian-Mihai Blaj a citit Diploma de aleasă cinstire din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei pentru osteneala şi efortul depus de către părintele paroh, pentru  înfrumuseţarea şi restaurarea picturii la biserica parohială pe care o slujește.

La rândul său, Părintele paroh Ioan Montoi a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei pentru răspunsul dat invitaţiei de a târnosi această biserică parohială, tuturor preoţilor slujitori precum şi credincioşilor prezenţi în număr atât de mare. Consiliul eparhial, împreună cu credincioşii au pregătit pentru toţi cei prezenţi o agapă creştină.

Tăgădău, un sat renumit

Tăgădăul este renumit prin frumuseţea portului popular şi mai ales prin diversitatea obiceiurilor folclorice. Localnicii sunt în majoritate agricultori şi crescători de animale, iar livezile de pomi fructiferi sunt specifice acestei zone. Mulţi din locuitori sunt adevăraţi artişti populari care au câştigat numeroase concursuri de interpretare.

În anul 1750 satul nu avea biserică, iar credincioşii frecventau biserica din parohia Comăneşti. După cinci ani, în 1755, episcopul Sinesie Jivanovici hirotonea pe preotul Ioan, în vârstă de 30 de ani, pentru Parohia Tăgădău. În anul 1750 este construită o biserică de lemn, acoperită cu şindrilă, cu hramul ,,Înălţarea Domnului”, amplasată pe Dealul bisericii în vatra veche a satului. Datorită stării de degradare în care se afla, în 1782, în baza Edictului de toleranţă, parohia primeşte dreptul de a-şi repara biserica, dar, cu ordinul către comitatul Bihor, să vegheze ca nu cumva cu aprobarea de renovare să fie construită o nouă biserică. Biserica, pe care o vizitează Coriolan Petranu, avea la proscomidier însemnat anul 1809. În anul 1923 biserica este demolată, iar materialul vândut unui antreprenor din Ineu. Cu această ocazie s-a pierdut şi textul inscripţiei de pe o grindă a bisericii. În locul ei, în acelaşi an este edificată o alta biserică de lemn, dar, datorită faptului că lemnul a fost verde, locaşul de cult a fost demolat în 1938 şi înlocuit cu actuala biserică de cărămidă care are hramul ,,Sf. Ioan Botezătorul”.

[nggallery id=269]