Duminică, 28 august, în staţiunea Moneasa va avea loc cea de-a 52 –a ediţie a  „Festivalului-Concurs al Cântecului Popular din Ţara Zărandului”.

Evenimentul se va desfăşura la Teatrul de Vară Moneasa şi va debuta, la ora 14.00, cu  „Festivalul-Concurs al Cântecului Popular din Țara Zărandului”, urmat de un spectacol folcloric susţinut de Orchestra „Rapsodia” – condusă de Vasile Rus – cu soliștii: Alex Pop, Petrică Pașca, Grupul „Sânzienele” și Feciorii Zărandului. Invitat special al ediției din acest an este îndrăgita solistă de muzică populară Niculina Stoican.

De menționat faptul că, la concurs s-au înscris 14 concurenți din următoarele zone: Arad, Suceava, Olt, Prahova, Buzău, Vaslui, Timiș, Bihor și Sălaj.

Juriul este format de profesioniști din domeniul folclorului și etnografiei.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Arad, prin Centrul Cultural Județean Arad, cu sprijinul Consiliului Local și Primăriei Moneasa.

În urmă cu exact o sută de ani, în dimineața zilei de 16 aprilie 1919, armata română a început ofensiva, împotriva Armatei roșii maghiare, pe tot frontul pe care îl deținea pe linia de demarcație, de la Zalău la Zam, peste crestele Munților Apuseni. Era săptămâna Mare a Paștelui Ortodox din acel an, care avea să devină pentru românii din Crișana și săptămâna eliberării lor de sub ocupația trupelor maghiare.

Divizia 2 Vânători, întărită cu Regimentul „Horia” al voluntarilor transilvăneni, a atacat pe Valea Mureșului, având în acea zi o primă confruntare violentă cu ungurii la Vârfurile (Ciuci) și pe Dealul Mare pentru deschiderea drumurilor spre Valea Crișului Alb și respectiv pe Valea Crișului Negru. Brigada 3 (Cmdt Constantin Paulian)  a diviziei a pornit, după respingerea ungurilor, spre Guranonț pe care l-a eliberat în aceeași zi, pentru ca în ziua de 17 aprilie să poarte alte lupte în zona Buteni-Bârsa pentru eliberarea Sebișului, un prim obiectiv al campaniei fixat de Marele Cartier General Român. Acolo în zona Buteni-Bârsa avea să cadă într-o ambuscadă colonelul (general postmortem) Paulian, împușat de unguri în urma unei ambuscade organizată de un anume Vass din Sebiș. Numele lui avea să-l poarte apoi satul Govoșdia, care va deveni Paulian, iar satul Căcărau se va numi, de atunci încoace, „Joia Mare”, în amintirea zilei eliberatoare.

Urmează a fi eliberate apoi, pe rând, satele de pe Valea Crișulu Alb, în Ineu trupele eliberatoare intrând în 20 aprilie, care era dimineața de Paști a lui 1919, iar până în 22 aprilie avea să fie eliberat și Chișineu-Crișul, ultima localitate care aparține Țării Zărandului. Armata română avea să traducă astfel în faptă Hotărârea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia prin care se proclamă ca și Crișana și Maramureșul să se alipească la Țara Mamă, România Mare.

Prof. Ioan Tuleu

Consiliul Judeţean Arad își extinde oferta turistică şi începe promovarea Ţării Zărandului şi a Podgoriei Aradului încă din primăvară! Cel mai potrivit prilej îl reprezintă Sărbătorile Pascale, pentru că zona Podgoriei abundă în datini specifice. În ce priveşte Ţara Zărandului, considerăm că recuperarea acestui brand românesc în Anul Centenar este mai mult decât un demers de patriotism local, este o obligaţie.

„Consiliul Judeţean a rezervat la OSIM brandurile «Ţara Zărandului» şi «Podgoria Aradului». Anul trecut am început promovarea intensă a Podgoriei Aradului, am dus cu Săgeata Verde peste 450 de persoane în Podgorie, în cadrul a 15 circuite, şi am creat un circuit al vinului la cramele locale. În ceea ce priveşte Ţara Zărandului, zona a jucat un rol important în istoria românilor, iar datoria noastră, ca autoritate publică, este să le prezentăm românilor istoricul şi potenţialul acestei zone”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Iustin Cionca a purtat în ultima perioadă o  discuţii cu mai mulţi primari care au acceptat să intre în programele de turism cultural şi gastronomic iniţiate de Consiliul Judeţean Arad.

Consiliul Judeţean Arad şi Centrul Cultural Judeţean Arad organizează duminică, 21 august, începând cu ora 14.00, în stațiunea Moneasa, cea de-a XLVII-a (47 – a) ediție a Festivalului Concurs al Cântecului Popular din Țara Zărandului.

Evenimentul va cuprinde două etape, prima fiind cea de selecţie, în cadrul căreia, începând cu ora 14.00, tinerii concurenţi vor evolua la Teatrul de Vară din Moneasa. Pe scenă vor urca tineri soliști vocali din 10 județe pentru a interpreta o doină sau o baladă (solo) și un cântec de joc acompaniați de Orchestra ”Rapsozii Zărandului” dirijată de cunoscutul taragotist Petrică Pașca.

În partea a doua spectatorii se vor bucura de prezența pe scena festivalului a îndrăgiților interpreți arădeni de muzică populară Tudor Furdui Iancu, Ovidiu Homorodean, Cornelia Căprariu Roman, Malvina Nagy, Tiberiu Crişan, Aura Bonchiş și Voichiţa Suba. Totodată, membrii  juriului  al cărui preşedinte va fi prof. Gelu Stan, realizatorul emisiunilor folclorice la Radio Timișoara vor aprecia evoluţia concurenţilor şi vor stabili câştigătorii ediţiei cu nr.47, acordând diplome şi premii.

-reportaj preluat din publicația ,,Țara Zărandului” -

scris de: Cristian Țițca

Există ceva nedefinit în interiorul fiecărui om, care îl face să se simtă mândru de țara sa. Dacă stai de vorbă cu un neamț, îți va explica de îndată cât de performantă e industria auto germană. Un francez se va mândri cu istoria națiunii sale, cu bucătăria din hexagon și cu inegalabilele vinuri de Provence. Italianul îți va spune, poate, de moștenirea romană, de renaștere, de Leonardo da Vinci sau Michelangelo. Noi, românii, scoatem la înaintare ospitalitatea și frumusețea peisajelor din țara noastră. Da, avem cu ce scoate capul în lume. Locuim într-una dintre cele mai frumoase țări ale Europei! Dar ce folos, dacă cel venit la noi în vizită ajunge greu, sau deloc, la locurile de basm ale țării noastre?

Cratere și caractere

Valea Crișului nu face nici ea excepție. Suntem convinși că nici măcar cei care locuiesc în municipiu nu știu ce nestemate ascunde Țara Zărandului. Dar și dacă ar știi, oare cine ar fi dispus să își rupă mașina pe drumurile medievale de pe la noi? Căci, oricât de îngăduitori am fi, nu putem să nu realizăm faptul că strămoșii noștri romani le construiau mai bine și erau mai trainice. Ca să pleci la drum din municipiu trebuie să treci peste porțiunea de drum Arad-Șiria-Ineu. De ani de zile autoritățile ne promit reabilitarea acesteia. Dar fără nici un rezultat. Pisica moartă se aruncă ba la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) ba la Consiliul Județean Arad. Nimeni nu își asumă responsabilitatea refacerii acestui drum, sub pretextul că ar fi prea scump. De parcă ar face legătura între Lisabona și Moscova, nu între Arad și Ineu! În ultima perioadă au fost ,,plombate” gropile din astfalt, dar cu toții știm că aceasta nu este o soluție. Peste iarnă, șoseaua va fi tot așa cum o știm. Plină de cratere și denivelări.

Căsoaia – un resort prea îndepărtat

Anul trecut, Consiliul Județean Arad, în înțelepciunea sa nemărginită, s-a pus pe investit bani în tabăra de la Căsoaia. Printr-un proiect transfrontalier a fost investit jumătate de milion de euro în Casa Verde de la Căsoaia. Cota de cofinanțare a Aradului a fost 10 000 de euro. Conform proiectului, Casa Verde poate găzdui congrese internaționale la cel mai înal nivel, schimburi de experiență, manifestări culturale și sportive. Chiar și prima întâlnire cu extratereștrii poate avea loc acolo! Doar că noi, pământenii, s-ar putea să întârziem puțin la întâlnire. Știți cum e… ei vin cu farfuriile lor zburătoare, în timp ce noi ajungem la destinație cu mașinile noastre, pe drumurile noastre. Ori, cine a fost în ultimii ani la Căsoaia știe cum arată drumul spre acest resort. Cam așa cum arată suprafața Lunii după o ploaie de meteoriți!

Kilometri de panglici

Dacă ești arădean get-beget și nu îți miști superbitatea prin județ mai departe de balta de la Ghioroc, citind ziarele locale din ultimii ani ajungi la concluzia pe Valea Crișului este, nu o oază de verdeață, ci o oază de asfalt! Au fost inaugurate țâșpe mii de drumuri prin vechea țară a Zărandului. Unele dintre ele chiar de două sau trei ori! Alaiuri cu președinți de consiliu de județ, primari, preoți, consilieri locali, ziariști, etc. au străbătut de la nord la sud și de la est la vest Munții Zărand pentru a crea uniuni de asfalt între localități izolate. Doar că la noi e ca la nimenea. Drumurile sunt făcute să dureze doar până ce se taie panglica și toată protipendada s-a întors la birouri. Șosele date în folosință acum doi ani arată de parcă ar fi vestigii dacice din războiul cu Imperiul Roman. Iar motivele le știm cu toții. S-a furat cât s-a putut, a fost folosit asfalt de cea mai slabă calitate, nu au fost îndeplinite minimul de norme necesare în domeniu.  Nu avem o statistică legată de numărul de incidente sau accidente rutiere cauzate de calitatea proastă a infrastructurii în această zonă. Motivul e simplu. Cine și-a pierdut o roată pe drumurile patriei le-a transmis niște urări de bineprintre dinți cinsților conducători după care s-a pus pe economisit bani pentru achitarea reparațiilor. Nimeni nu dă în judecată autoritățile care au obligația întreținerii infrastructurii rutiere. Și uite așa, în loc să vizităm Casa Verde de la Căsoaia, vizităm atelierele auto și îi înjurăm pe domnii mari din birouri care visează cai verzi pe pereți.

Breaking News!

Acum, la conducerea Consiliului Județean Arad a venit o nouă echipă la conducere. Iar printre primele lucruri pe care s-a apucat să le facă a fost … să taie panglici. Și să promită construirea de noi drumuri, șosele, betoane și cantoane. Dar, stând strâmb și judecând drept, ne întrebăm dacă nu cumva acestea vor fi construite la fel de prost, dacă se va fura la fel de mult și dacă vor fi folosite din nou doar piese Lego, în loc de materiale adecvate? Pe vremuri, în situațiile în care vinovații unei acțiuni erau greu de întrezărit, latinii se întrebau: ,,Qui prodest?”. Cui folosește aceasta? Acum, la peste o mie de ani distanță, noi ar trebui să ne întrebăm: ,,Cine plătește?”. Pentru că au fost întocmite proiecte, au fost alocate fonduri, au fost gestionate bugete și au fost semnate recepții de lucrări. Iar acestea nu au fost făcute de roboți. Ci de oameni spălați, cu birouri aerisite și cu mașini scumpe. Mașini cu care își fac concediile în străinătate. Nu din lipsă de patriotism. Ci din lipsă de infrastructură.

Staţiunea Moneasa din judeţul Arad va găzdui în perioada 22-23 august cea de-a XIII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari şi Parada Portului Tradiţional.

Pe parcursul celor două zile publicul va asista la o serie de manifestări culturale dedicate tradiţiilor legate de meşteşuguri, port, cântec şi dans popular.

Deschiderea festivă este programată sâmbătă, 22 august, începând cu ora 11.00.

A doua zi, duminică, 23 august, va avea loc și cea de-a XLVI (46)-a  ediţie a Festivalului Concurs al Cântecului Popular din Ţara Zărandului, organizat de către Consiliul Judeţean şi Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu orchestra Rapsozii Zărandului  şi Primăria Moneasa.

Organizat în scopul de a descoperi şi a promova noi talente, Festivalul Concurs al Cântecului Popular din Ţara Zărandului îşi propune să pună în valoare cântecul popular românesc din diferite zone ale ţării.

Secţiunea de concurs se adresează soliştilor vocali cu vârste cuprinse între 16-30 ani.

Aprecierea concurenţilor va fi făcută de către un juriu format din specialişti în folclor care vor decerna premii celor mai valoroşi solişti de muzică populară. Vor fi acordate trei premii, primul, în valoare de 1.500 lei, al II-lea în valoare de 1.000 lei, al III-lea în valoare de 800 lei şi două menţiuni, fiecare în valoare de 250 lei.

Invitaţi special la ediţia din acest an a Festivalului Concurs al Cântecului Popular din Ţara Zărandului vor fi Cristian Pomohaci, Bogdan Toma, Cornelia Căpraru Roman, Malvina Nagy, Tiberiu Crişan, Voichiţa Suba, Aura Bonchiş şi orchestra Rapsozii Zărandului  condusă de Petrică Paşca.