Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) cheltuie circa un miliard de lei sau 2.500 de lei pe lună pentru fiecare deţinut. Cifrele oficiale mai arată că avem în puşcării circa 30.000 de persoane, dar distribuţia “oficială” a banilor sfidează orice bun simţ. Singura problemă reală, în acest moment, este cea a spațiului, adică mai este nevoie de 14.000 de locuri, conform standardelor CEDO. În rest, România ar trebui să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile, punând pe roate mai bine sistemul de probațiune și punându-i pe deținuți să-și plătească cel puţin hrana, prin muncă. De remarcat este că gradul de ocupare a închisorilor din România este mai mic decât cel din Albania, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, conform rapoartelor europene.

Datele oficiale arată că, din suma alocată de stat pentru un deţinut pe lună, de 2.500 de lei, 457 de lei reprezintă costul de întreţinere, 140 de lei pentru hrană, 83 de lei pentru sănătate. În total, 680 de lei pe lună. Circa 1.800 de lei sunt costuri de personal, la care se adaugă costul investigaţiilor, precizează Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Deficitul de spaţii, potrivit CEDO, este de 14.000 de locuri. Cei mai multi deţinuţi au primit pedepse cuprinse între 1 şi 5 ani – peste 14.000, între 5-15 ani – peste 10.000, în timp ce numărul celor care au fost închişi pentru o perioadă mai lungă de 15 ani este sub 3.000. În ceea ce-i priveşte pe străinii încarceraţi în România, cei mai mulţi sunt de origine turcă (46), moldoveni (29), italieni (18) şi bulgari (13).

Cât alocă alte țări pentru deținuți : de la 3 la 750 de euro

Studiul internațional „Space 2011” făcut periodic de Institutul de Criminologie și drept penal din Lausanne, pentru Consiliul Europei (și publicat în mai 2013) arată că majoritatea închisorilor europene sunt pline, jumătate dintre ele fiind chiar supraaglomerate. Ceea ce le diferențiază, însă, sunt sumele cheltuite de respectivele state pentru întreținerea acestor dispozitive. Iată câteva date culese din studiul amintit :

– media europeană era de 154 de deținuți la 100.000 de locuitori, în creștere față de 149 cât fusese cu un an înainte. În 2013, România avea 139 de deținuți la 100.000 de locuitori, deci se afla sub media europeană; – toate închisorile sunt pline, în medie la capacitate – 99,5% din 100 de locuri, și jumătate din ele sunt supraglomerate; – media de vârstă a deținuților în Europa – 33 de ani; – 21% dintre deținuți sunt străini, cu o concentrare mai mare a acestora în vestul Europei, unde procentul străinilor era de 30%, iar în Europa de Est de doar 2%; – 26% dintre pedepse sunt de până într-un an, alte 26% între 1 și 3 ani, 48% dintre pedepse sunt mai mari de 3 ani, și 14% dintre pedepse sunt mai mari de 10 ani; – suma medie cheltuită zilnic pentru un deținut în 2010 a fost de 93 de euro. De la 3 (Bulgaria) la 750 de euro (San Marino). România figurează în acest clasament cu 17 euro/deținut/zi, sumă ce cuprinde toate cheltuielile. Andorra – 174 euro, Danemarca – 178 euro, Irlanda – 193 euro, Lichtenstein – 230 euro, Luxembourg – 176 euro, Olanda – 215 euro, Norvegia – 330 euro, Suedia – 260 euro; – În cele 33 de închisori din Europa care au furnizat aceste date pentru studiu s-au cheltuit 17.000 de milioane de euro cu deținuții în 2010; – în medie, în Europa există un gardian la 3 deținuți.

În fapt, la data de 19.09.2012, la intrarea în ţară, cu trenul, pe la punctul de trecere a frontierei Curtici, s-a prezentat un cetăţean turc, având în bagajele personale bunuri din metal galben în greutate de 22,170 kg, fără a prezenta acte de provenienţă pentru acestea.

Pe cale de consecinţă, angajaţii inspectoratului teritorial al poliţiei de frontieră au procedat la confiscarea bunurilor şi sancţionarea contravenţională a cetăţeanului de naţionalitate turcă.

Împotriva procesului verbal de contravenţie a fost formulată plângere în instanţă, iar urmare procesului instanţa a pronunţat Sentinţa civilă definitivă şi irevocabilă de respingere a plângerii formulate de petent, în acest fel bunurile devenind proprietate de stat.

Ulterior, s-a procedat la expertizarea bunurilor în laboratoare autorizate de încercări metale preţioase din Arad şi Bucureşti, rezultând aur de diferite titluri (grade de puritate).

În urma expertizării s-a stabilit preţul, raportat la valoarea de referinţă, ţinând cont de puritatea pieselor. Cele 22,170 kg sunt compuse din lingouri mari, lingouri mici, bare de diferite modele şi monezi.

În conformitate cu prevederile art. 55 din HG 731/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, valorificarea se face doar prin vânzare directă către persoane fizice sau juridice autorizate de ANPC. Group-ul se vinde integral şi cu plata la facturare, urmare anunţurilor publicate de cel puţin două ori la acelaşi preţ, iar în cazul în care nu există ofertanţi preţul se poate reduce, conform legii, cu până la maximum 25% din valoarea iniţială.

Până în prezent au fost publicate 3 anunţuri publicitare la preţul de vânzare de 130 de lei/gram, inclusiv TVA, fără a se prezenta ofertanţi. Opinăm că lipsa ofertanţilor poate fi cauzată de tendinţa de scădere din ultima perioadă a cotaţiilor aurului pe pieţele internaţionale.

Arădeanul  Levente Horvat (UDMR) a fost numit de către premierul Victor Ponta secretar de stat în Ministerul Muncii. Acesta fost subprefect de Arad, în Guvernele Boc şi Tăriceanu,actualmente director adjunct al sucursalei arădene a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de MuncăLevente Horvath a mai ocupat un post de inspector guvernamental până în august 2013, când a fost demis de premierul Ponta.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Statul, se știe, trebuie să satisfacă nevoile generale ale societății, aceasta fiind misia lui cea mai importantă. Aceia care lucrează în domeniile care țin de aceste nevoi trebuie la rândul lor recompensați salarial în funcție de importanța muncii sociale prestate. Numai că exact aici, la nivelul salarizării fiecăruia în parte și al categoriei profesionale pe ansamblu există mari discrepanțe în România, care distorsionează complet raporturile sociale, creând inechități flagrante, nemulțumiri care până la urmă împiedică prestarea unui serviciu corect și eficient. Dacă raporturile dintre diferitele domenii nu sunt așezate corect suferă întreaga societate iar nemulțumirile pot duce la convulsii sociale, precum grevele și demonstrațiile, care se repercutează negativ inclusiv asupra celor care le declanșează.

Un exemplu este nu demult încheiata grevă a salariaților din sistemul de sănătate. Și oamenii din domeniu aveau dreptate pentru că, iată, de exemplu, cadrele medicale au un salariu mediu net cu 7 la sută sub cel mediu pe economie. Și nu credem că există un serviciu social mai important ca sănătatea ! Dar nu numai lucrătorii din sănătate sunt discriminați, celor din învățământ  li se recunoaște munca cu un salariu mediu cu 32 la sută mai mic decât cel mediu pe economie. Ori nu de nivelul în care sunt pregătiți tinerii de astăzi depinde viitorul de mâine al nostru, al tuturor ?!

Există, cei drept, și categorii care se bucură de salarii mult peste medie, dar acestea fac parte din instituțiile de forță. Adică bani mulți în comparație cu ceilalți primesc procurorii, cu 195 la sută peste medie, judecătorii cu 110 la sută peste medie, polițiștii cu 30 la sută peste medie. Sau altfel spus un profesor cu 2252 lei pe lună este așezat alături de un procuror care are 9767 de lei. Unii fac dreptate iar ceilalți fac educație, adică prevenție.

Cum se face dreptate aflăm zilnic din știrile și materialele de presă. Am aflat astfel că un sat întreg a fost restituit unei anumite „moștenitoare” a moștenitorului… Deasemenea judecătoria din Ineu care a făcut „dreptate” în cazul Nadăș, mai are doi judecători, pentru că ceilalți doi au fost arestați pentru corupție. Bani în plus primesc judecătorii și procurorii tocmai pentru a nu fi corupți ! Dar nici cuantumul pensiei nu respectă principiul contributivității când este vorba de magistrați, pentru că, iată, cunosc un judecător pensionat cu 9000 lei pe lună. Aceasta-i dreptatea pe care o face statul și de care beneficiază cei care aplică legea. Și în cazul acesta nu este normal ca cetățeanul bolnav să suplinească veniturile medicului cu câte un mic ciubuc dacă statul nu este în stare să îl recompenseze ? Sau și aceasta este corupție și prin urmare trebuie să intervină magistratul !