Franţa a preluat, începând de sâmbătă, Preşedinţia Uniunii Europene pentru următoarele şase luni. Este pentru a 13-a oară când acest rol revine Parisului, începând din 1958, şi prima oară din 2008.

În acest context, europarlamentarul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE) a subliniat că „în 2017, prin discursul de la Sorbona, Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron a prezentat noțiunea de <agendă de suveranitate>, adică capacitatea Europei de a exista în lume pentru a ne apăra valorile și interesele. Această Agendă Strategică stă la baza priorităților Franței în cele 6 luni în care va asigura Președinția Consiliului Uniunii Europene”.

„În următoarele șase luni, prioritățile președinției franceze se reflectă în deviza: Relansare, putere, apartenență. Relansare, pentru a permite Europei să sprijine tranziția ecologică și cea digitală. Putere, pentru a apăra și promova valorile și interesele noastre. Apartenență, pentru a construi și dezvolta o viziune europeană comună, prin cultură, prin valorile noastre și prin istoria noastră comună.

Potrivit discursului președintelui Franței, Emmanuel Macron, în care a prezentat prioritățile președinției franceze, activitățile președinției se vor axa pe trei domenii principale: urmărirea unei agende pentru suveranitatea europeană, prin care se înțelege capacitatea Europei de a exista în lumea de astăzi și de a-și apăra valorile și interesele construirea unui nou model european de creștere crearea unei Europe mai <umane>.

Dacă ar trebui să rezum într-o singură propoziție obiectivul acestei președinții de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2022, aș spune că trebuie să trecem de la o Europă a cooperării în interiorul frontierelor noastre la o Europă puternică la nivel mondial, pe deplin suverană, liberă să facă alegeri proprii și stăpână pe soarta sa. Prezentarea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene la Palatul Élysée, decembrie 2021”, a mai subliniat Gheorghe FALCĂ.

În continuare, europarlamentarul FALCĂ s-a referit și la Spațiul Schengen: „În prim plan, pentru Președinția franceză se află și reformarea Schengen și stabilirea strategiei de apărare a frontierelor externe ale Uniunii, iar România, gestionează cu responsabilitate şi eficienţă peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene. Totodată, România aplică majoritatea dispoziţiilor acquisului Schengen şi acţionează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuţie semnificativă la însăşi securitatea Spaţiului Schengen. În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen apare ca o necesitate, o expresie a încrederii în valorile europene dar mai ales un plus de securitate pentru cetăţenii europeni”.

Europarlamentarul   Victor   Negrescu a trimis o scrisoare tuturor miniștrilor de interne şi de justiţie din Uniunea Europeană, prin care cere sprijinirea accederii României la spațiul Schengen. Demersul vine după ce europarlamentarul social-democrat a adresat deja mai multe apeluri atât Comisiei Europene, cât și Consiliului European, în vederea acceptării României în Schengen.

În scrisoarea sa Victor Negrescu atrage atenția că „problema aderării la Schengen a devenit mai degrabă un câmp de luptă politică decât o evaluare la rece și obiectivă a progresului țării mele în această privință”, solicitându-le miniștrilor din UE să ia în considerare „argumentele instituționale și tehnice care impun sprijinirea accesului României la spațiul Schengen”.

Victor Negrescu subliniază în scrisoarea sa către miniștrii europeni din Consiliul JAI că Parlamentul European și Comisia Europeană sunt de acord că România îndeplinește toate condițiile pentru intrarea în spațiul de liberă circulație.

„În ceea ce privește poziția instituțiilor europene pe subiect, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană sunt de acord că România îndeplinește toate criteriile necesare pentru a deveni un membru al spațiului Schengen. În plus, Comisia Europeană a subliniat că este obligată să sprijine aderarea României, conform concluziilor Consiliului European din iunie 2011”, se arată în scrisoarea eurodeputatului PSD.

În urmă cu o lună, Comisia Europeană a răspuns unei alte scrisori trimise de europarlamentarul Victor Negrescu pe aceeași temă, oficialii europeni arătând că sprijină deplin accederea României în Schengen încă din iunie 2011.

Mai mult decât atât, în răspunsul oficial primit de Victor Negrescu la începutul lunii februarie, Comisia Europeană a subliniat că „nu există nicio legătură legală între extinderea Schengen și Mecanismul de Cooperare și Verificare. [...] Mecanismul de Cooperare și Verificare are un scop diferit. Acest lucru a fost subliniat de către Comisie în mai multe rânduri”.

În apelul său, Victor Negrescu și-a exprimat dorința de a discuta problema aderării la Schengen în cadrul unei întâlniri oficiale cu miniștrii de interne şi cei de justiţie din statele membre.