Consiliul Judeţean Arad va scoate din nou la licitaţie realizarea proiectului tehnic pentru Cetăţile Şoimoş şi Şiria. Este a treia oară când Consiliul Judeţean încearcă să găsească arhitecţi interesaţi să realizeze proiectul celor două cetăţi. Valoarea totală a proiectului tehnic pentru ambele obiective este de 1,7 milioane fără TVA.

„Spuneam zilele trecute că găsim cu foarte mare greutate arhitecţi interesaţi să participe la procedurile de achiziţie publică, şi asta îngreunează investiţiile. În ce priveşte cele două cetăţi, la prima procedură, în februarie 2017, nu s-a prezentat nimeni. Am repetat-o, în cursul anului 2017, iar atunci operatorul economic participant la licitaţie a refuzat să răspundă solicitărilor de clarificări transmise de comisia de evaluare, deci în condiţiile legii procedura a fost anulată. Acum, încercăm a treia oară să găsim o firmă de proiectare care să ne dea soluţia referitoare la cetăţi, pentru ca în baza ei să putem accesa fondurile necesare renovării” – a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca.

Preşedintele Consiliului Judeţean face un apel public la arhitecţii interesaţi să proiecteze cele două cetăţi pentru a-şi depune oferta pentru servicii de proiectare, cercetare şi întocmirea documentaţiilor tehnico-economice. Procedura va fi lansată în luna aprilie. Cei interesaţi pot obţine informaţii suplimentare la Direcţia de Comunicare şi Strategii a Consiliului Judeţean Arad, Arad, strada Corneliu Coposu nr. 22, sau prin e-mail, transmiţând o solicitare la adresa consiliu@cjarad.ro.

Proiectele privind restaurarea cetăţilor Şoimoş şi Şiria ar putea fi obiectul concursuri de soluţii de arhitectură

Organizarea concursurilor de soluţii de arhitectură a fost tema unei întâlniri între Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) şi Consiliul Judeţean Arad. Discuţiile s-au axat pe modalitatea de organizare şi desfăşurare a unor concursuri de soluţii de arhitectură cu girul OAR pentru achiziţii publice vizând realizarea obiectivelor de investiţii judeţene.

Cei prezenţi la discuţii au considerat că dintre investiţiile Judeţului Arad cunoscute în prezent, proiectele privind restaurarea cetăţilor Şoimoş şi Şiria ar putea fi obiectul unor astfel de concursuri.

Din considerentele expuse, organizarea concursurilor este benefică pentru desfăşurarea unei achiziţii publice şi pentru atribuirea unui contract de servicii pe criteriul de raport calitate-preţ având rezultate concrete în atribuirea unui contract de servicii de proiectare sau pentru elaborare studii.

Concursurile de soluţii se pretează unor programe arhitecturale reprezentative (de exemplu muzee noi sau intervenţii de reconversie funcţională a unor clădiri existente) pentru care nu s-au efectuat încă estimările financiare sau de durată de timp şi pentru care nu s-au prevăzut costuri sau nu s-au alocat bani de la Buget.

Din partea OAR au luat parte: arh. Loredana Gaiţă (OAR – Centrul Teritorial de Competenţă pentru judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş) şi Florin Vîrvescu (în calitate de reprezentat al OAR – Filiala Teritorială Arad). Din partea Consiliului Judeţean Arad au fost prezenţi: Dana Popescu – arhitect şef, Zeina Moldovan (DATU), Liliana Turjuc (Direcţia Economică), Oana Micle (Serviciul Achiziţii Publice), Viorel Sabău (SIDR) şi Marian Olariu (SADPP).

Consiliul Județean Arad are o preocupare deosebită față de potențialul turistic al județului. A fost inițiată o evaluare a activității la nivel instituțional, iar noua conducere a CJA a elaborat câteva direcții prioritare. 

Viitorul cetăților Șoimoș, Șiria și Ineu a fost astăzi discutat în Consiliul Județean, într-o ședință condusă de vicepreședintele Sergiu Bîlcea, în prezența primarilor de la Șiria și Ineu și a unei delegații din Lipova.
Consiliul Judeţean va susține, la începutul săptămânii viitoare, la Ministerul Culturii, intenția de a prelua în administrare și de a aplica pentru proiecte europene în vederea cetăților Șiria, Șoimoș și, posibil, Ineu. Potrivit primarului Călin Abdrudan, Primăria Ineu a început pregătirea pe cont propriu a demarării investiției, dar la întâlnirea de astăzi s-a avansat ipoteza ca problema cetăților să fie tratată unitar. „Pentru noi această cetate este extreme de importantă. Indiferent cum, o vom reabilita! Comparativ cu celelalte două despre care se discută, Cetatea Ineu este într-o stare relativ bună. Chiar și în actuala sa stare, în ultimele cinci zile am avut acolo 200 de vizitatori, dintre care două treimi sunt cetățeni străini. Suntem deschiși spre parteneriatul cu Consiliul Județean, dar putem reabilita cetatea și pe cont propriu, și chiar așa vom și proceda, dacă vom constata că ritmul nu este cel pe care ni-l dorim” – a declarat primarul orașului Ineu.
Suma pentru care se poate aplica este de 5 milioane de euro.
Punerea în valoare a acestor cetăți este o parte a strategiei administrative a noii echipe de conducere a Consiliului Județean. ”Aceste obiective pot constitui poli de dezvoltare ai județului Arad. Vedem un mare potențial în recuperarea celor trei cetăți și conectarea lor la zona turistică a județului. Suntem în faza de evaluare și luare a deciziilor pe acest subiect. Discuția cu reprezentanții celor trei comunități a fost utilă pentru că ne-a ajutat să ne formăm o impresie despre intențiile locale legate de cetăți și să accelerăm lucrurile. Am fost încântat să văd că există și o viziune a domnilor primari cu privire la acest subiect, un interes și că avem acest obiectiv comun“, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Arad, dl. Sergiu Bîlcea.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, accentuează că în această etapă a discuțiilor nu dorește să creeze un orizont fals de așteptare și, că pentru informarea corectă a opiniei publice, trebuie subliniat că termenul pentru depunerea proiectelor de finanțare este finalul lunii noiembrie. Abia apoi putem vorbi despre conturarea concretă a acestui plan, pentru care insistă actuala conducere a CJA.

Informație în completare:

Cetatea Șiria este o cetate monumente istoric (cod LMI AR-II-a-A-00650), datând din sec. al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetății (496 m). Rolul îndeplinit de cetate era strategic, de apărare și economic având arondate 110 sate. 

Curtea exterioară avea dimensiuni de 36-38 m cu ziduri aproape intacte. Grosimea zidului este 130 cm, și înalt de 3,5 m. Spre nord este o deschizătură ce era una din porțile cetății. Peste șanțul din fața cetății a existat un pod mobil. Donjonul și zidul înconjurător sunt părțile cele mai vechi ale cetății. Donjonul cu vârful ruinat este lung de 109 m și lat de 18 m. În fața corpului central este un zid protector la o distanță de 2,5 m, închizând o curte mică de refugiu. Zidul înconjurător are lungimea de 28 m, cu intrare doar din partea de vest. Șanțul cetății situat în fața curții exterioare avea în unele porțiuni adâncimea de 10 m și o lățime de 14 m dar pe unele porțiuni a fost mai puțin abrupt.

Tunelurile subterane au înălțime de 1,9 m și o lățime la bază de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr. 

Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galșa, varul stins direct pe piatră (mortar cald), de la Agrișul Mare. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție 3, succesive:

-Donjonul, cu construcțiile anexe: zidul înconjurător și o parte a corpului central (după invazia tătară la 1241 și a doua jumătate a sec. al XIII-lea).

-Corpul central și îngroșarea zidurilor cu contraforturi (în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara).

-Amenajarea corpului central, curtea exterioară și zidul protector din fața corpului central de vest, în timpul stăpânirii familiei Báthory (a doua jumătate a sec. XV-lea și începutul celui celui de-al XVI-lea).

Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor. Stilul cetății este romanic, existând un donjon masiv, locuibil prevazut cu 2-3 etaje iar la partea superioară dispune de creneluri. (Sursa: Livius Ban, De la ruină la glorie).

Cetatea Șoimoș se află pe dealul Cioaca Tăutului. Se află pe lista monumentelor istorice, cod LMI AR-II-a-A-00618.

A fost construită de către o familie nobiliară. Prima atestare documentară datează din anul 1278, când banul Pál donează „Castrum Somos” fiilor fratelui său. Rolul ei a crescut constant începând cu voievodul Ladislau Kán al II-lea care a stăpânit cetatea prin doi interpuși care erau și comiți de Arad: Alexandru (1310) și Dominic (1311). După 1315 ajunge domeniu regal, fiind reședința comiților și vicecomiților de Arad.

Către mijlocul secolului al XV-lea este donată succesiv, trecând prin mâinile mai multor stăpâni, în final regele Vladislav I donând-o familiei Ország (1440-1444). În anul 1456 a intrat în posesia lui Iancu de Hunedoara, care apoi a dăruit-o căpitanului husit ceh Jan Giskra în 1471.

În 1509 cetatea și domeniul revin lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care a practicat o crâncenă exploatare. Ea este asediată în 1514 de răsculații români și maghiari, conduși de Gheorghe Doja. După o scurtă rezistență, garnizoana cetății condusă de voievodul de Ciuci se răscoală împotriva oamenilor lui Gheorghe Hohenzollern și se alătură răsculaților. Potrivit tradiției, tabăra răsculaților a fost așezată pe Dealul Cioilor, în apropiere. In 1541, când Transilvania a devenit principat autonom, Șoimoșul a fost reședința principelui minor, Ioan Sigismund și a mamei sale, regina Isabela. În aceasta perioadă ea este întărită și înfrumusețată în stilul Renașterii, totodată adăugându-i-se bastioanele externe. În curtea interioară se văd până azi unele profile de piatră artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj.

Turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către Borbély György – căpitanul lui Ștefan Bathori – ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul – conducătorul luptei de rezistență împotriva ocupației austriece, întruchipat de către generalul Gheorghe Basta – după ce a fost înfrânt lângă Teiuș în anul 1602, s-a refugiat în cetatea Șoimoșului. Considerând însă mult prea nesigură această așezare, a încheiat un pact de schimb cu pașa Bektaș din Timișoara, cedând castrul pentru cetatea din Kladovo. În 1599-1600 trece sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Castrul a fost eliberat definitiv de sub dominația turcească abia în anul 1688. Stricăciunile din timpul și după asediu nu au mai fost remediate niciodată, fortificațiile intrând în paragină. Nici pentru conservare nu s-au mai luat măsuri. În secolul al XVIII-lea pierde treptat importanța militară, ca urmare a perfecționării altileriei. În 1784, în apropierea ei s-au ciocnit răsculații lui Horia cu forțele imperiale și nobiliare. Părăsită în 1788, zidurile ei s-au transformat treptat in ruine. În ultimii ani s-au efectuat unele lucrări de consolidare a zidurilor. (Sursa: www.cetateasoimos.ro)

Cetatea Ineului este un monument istoric de clasa A, cod LMI AR-II-a-A-00613, situat în orașul Ineu, pe Calea Traian.

Există mențiuni ale unei cetăți, atestate documentar în jurul anului 1295. Mai târziu, această fortificație a făcut parte din lanțul de cetăți de apărare ale lui Iancu de Hunedoara. A fost ocupată de turci de mai multe ori și a devenit sediul unui sangeac. Mihai Viteazul a cucerit această cetate în jurul anului 1599. Cetatea actuală a fost ridicată între anii 1645-1652 pe vremea principilor Rakoczi și Rakoczi al II-lea, după planurile arhitectului austriac Gabriel Haller. Fortul a fost ocupat din nou de turci în anul 1658, fapt menționat de către Miron Costin în cronica sa. Turcii au stăpânit cetatea până în secolul al XVII-lea, când a fost cucerită de armatele habsburgice. A devenit centru de regiment grăniceresc, iar din 1745 a fost părăsită. A ajuns în paragină, iar pe la 1870 a fost refăcută cetatea interioară. Ultima restaurare a avut loc după 100 de ani, în 1975-1976. (sursa: www.historia.ro)

]]> https://www.aradreporter.ro/consiliul-judetean-vrea-sa-preia-si-sa-refaca-cetatile-soimos-siria-si-ineu/feed/ 0 https://www.aradreporter.ro/trasee-turistice-la-cetatile-medievale-soimos-siria-si-dezna/ https://www.aradreporter.ro/trasee-turistice-la-cetatile-medievale-soimos-siria-si-dezna/#comments Tue, 15 Sep 2015 19:17:32 +0000 admin http://www.aradreporter.ro/?p=24539

În continuarea lucrărilor de amenajare a traseelor turistice din județul Arad, membrii Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Arad au terminat de montat panourile informative și indicatoarele la traseele turistice de la cele trei cetăți medievale ale județului Arad: Șoimoș, Șiria și Dezna.

Având în vedere că până la cetățile medievale ale județului Arad sunt amenajate trasee turistice marcate, pe lângă refacerea semnelor de marcaj și montarea de indicatoare au mai fost instalate și panouri informative cu istoricul celor trei cetăți. Astfel, turiștii care doresc parcurgerea traseelor care leagă Șiria și Șoimoșul de Căsoaia, sau turiștii aflați în drum spre Moneasa care doresc un mic popas în Dezna, după caz, pe lângă o drumeție care poate fi relizată la pas sau cu bicicleta, odată ajunși la cetăți, în afara faptului că vor putea vizita ruinele acestora, vor avea acces la puncte de belvedere panoramice extraordinare și vor afla informații despre legenda fondării celor trei cetăți surori și despre istoria zbuciumată a acestora. Realizarea acestor panouri nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Consiliului Județean Arad, Complexului Muzeal Arad, Centrului Zonal Ecologic Arad și a Condor Club Arad.

În perioada 09-10 august 2014, membrii Formaţiei Judeţene Salvamont din cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Arad au participat la un stagiu de pregătire şi antrenament specific domeniului de activitate, organizat în raza loc. Şoimoş, judeţul Arad, cu scopul pregătirii tehnice a voluntarilor şi a salvatorilor montani din Arad în acţiuni de căutare, acordarea măsurilor de prim-ajutor şi salvare din cadrul montan.

Acţiunea de pregătire a constat într-o zi de antrenament în Cariera Şoimoş, principala zonă de escaladă sportivă din judeţul Arad, unde sunt amenajate cca. 60 de trasee de escaladă şi o simulare a unui accident în cadrul montan în apropiere de Cetatea Şoimoş.

Astfel în cursul zilei de sâmbătă 09 august, salvatorii montani şi membrii aspiranţi ai Formaţiei Judeţene Salvamont s-au familiarizat cu tehnicile şi echipamentele specifice utilizate în salvarea montană, iar duminică 10 august aceştia au simulat un accident produs în vecinătatea Cetăţii Şoimoş. Pe durata acţiunii de salvare „victima” a fost localizată prin intermediul aplicaţiei salvamont, o aplicaţie pentru telefonul mobil realizată de către Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), care are un serviciu de localizare a poziţiei telefonului, prin care se notifică în timp real Dispeceratului Naţional Salvamont locaţia, coordonatele GPS, altitudinea şi chiar şi nivelul bateriei telefonului de pe care este declanşat semnaul SOS. La acestă acţiune de salvare au participat 12 salvatori care au avut misiuni de căutare a persoanei accidentate, acordarea măsurilor de prim-ajutor medical şi evacuarea victimei până în localitatea Şoimoş.  Acţiunea a avut un grad ridicat de dificultate, evacuarea fiind realizată prin zone abrupte care au necesitat asigurarea tărgii şi a salvatorilor prin intermediul unor sisteme speciale de salvare realizate cu ajutorul corzilor.

Această acțiune face parte dintr-un program de pregătire periodic al echipelor de salvare ale Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Arad, realizate cu scopul creșterii gradului de operativitate al echipelor de salvare cât şi pentru pregătirea membrilor aspiranţi ai serviciului care, în luna august, vor participa la Şcolile Naţionale Salvamont de vară în vederea obținerii atestatelor de salvatori montani.

Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Arad este organizat şi funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Arad ca serviciu public de interes judeţean, cu personalitate juridică, înfiinţat prin Hotărârea Consliului Judeţean Arad în baza prevederilor  Legii nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic şi ale prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi salvarea în munţi.

Echipele de intervenţie sunt formate din salvatori montani şi voluntari pregătiţi şi formaţi pentru salvări din zone greu accesibile şi dificile, care necesită o pregătire specifică, antrenament continuu şi echipamente de intervenţie speciale.

Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Arad este partener al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad, Corpului Român Salvaspeo – CORSA, Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România şi cu servicii similare din județele învecinate.