La cererea constructorului, circulația rutieră pe drumul județean Seleuș-Șicula, aflat în prezent în curs de modernizare, va fi deviată pe ruta Seleuș-Ineu-Șicula. Restricția de circulație va intra în vigoare joi, 7 noiembrie, în intervalul orar 8.00-18.00.

Această măsură este necesară pentru finalizarea părții carosabile de pe rampele aferente podului peste râul Crișul Alb.

„Acest drum face parte din strategia de modernizare a drumurilor de nord din județul Arad. Proiectul, în totalitate, cuprinde 75 de kilometri de drum. O parte, adică tocmai acest drum, Seleuș-Șicula, este realizat din fondurile proprii ale Consiliului Județean, în timp ce 67 de kilometri sunt realizați din fonduri europene. Aceste lucrări generează, automat, și un disconfort, așa cum este această restricție temporară. Oricum, am oferit o rută ocolitoare rezonabilă, prin Ineu, iar ocolul presupune doar câțiva kilometri în plus”, a afirmat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Drumul Seleuș-Șicula are o lungime de 6,3 kilometri, valoarea lucrării de modernizare este de 10 milioane de lei, iar finanțarea este asigurată din fondurile proprii ale Consiliului Județean Arad. 

Senatorul Ioan Cristina solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă să acorde o atenţie deosebită situaţiei de la Seleuş, unde funcţionarea administraţiei locale este pusă în pericol de infectările cu noul coronavirus.

„Autorităţile abilitate trebuie să fie foarte atente, să ia de urgenţă orice măsuri se impun astfel încât funcţionarea administraţiei locale din Seleuş să nu fie pusă în pericol”, a declarat Ioan Cristina.

Senatorul este alături de administraţia şi de locuitorii comunei în aceste zile în care virusul a fost confirmat în localitate, inclusiv primarul Cristian Branc şi alţi angajaţi ai primăriei fiind infectaţi. „Sunt alături de prietenul meu Cristi Branc și de familia lui, de întreaga comunitate din Seleus, și le doresc sa treacă cu bine peste acest moment dificil. Fiți responsabili, multă sănătate tuturor!”, a fost mesajul senatorului liberal pentru cei din Seleuş.

Ca urmare a unor informații apărute în spațiul public, referitoare la lucrările efectuate pe drumul județean Pâncota-Seleuș (DJ 709, km 33+700-39+200), Consiliul Județean dorește să aducă unele precizări:

Lucrările de modernizare care se efectuează pe acest tronson de drum respectă toate cerințele de calitate impuse de lege. În spațiul public a fost mediatizat un Raport de încercare, referitor la calitatea materialului pietros folosit la lucrare. Nu avem certitudinea că probele pentru întocmirea acestui Raport de încercare sunt prelevate de pe acest șantier deoarece nu s-a respectat procedura de prelevare legală. Adică, aceste probe nu au fost prelevate de către un personal calificat (laborant), în prezența dirigintelui de șantier (reprezentantul Consiliului Județean), al constructorului și al proiectantului (sau reprezentanții acestora).

Respectivul Raport de încercare relevă că, în urma testelor efectuate, coeficientul Los Angeles (termen tehnic care arată rezistența la fragmentare a materialului pietros) este de 47%. Neîncrederea față de datele prezentate în respectivul Raport este întărită de faptul că există alte trei analize efectuate la trei laboratoare diferite. Două au fost comandate de către constructor, iar cel de-al treilea solicitat de către Consiliul Județean Arad, cu mențiunea că acest ultim Raport de încercare a fost realizat tocmai în urma faptului că în spațiul public au apărut insinuări cu privire la calitatea lucrărilor, respectiv a materialului folosit. Pentru verificarea rezistenței la fragmentare se prelevă probe sau epruvete din materialul aprovizionat pe șantier, nu cel pus în operă, deoarece acesta din urma a fost deja supus acțiunilor de compactare, deci nu se poate determina rezistența reală. De aceea sunt foarte importante condițiile în care se prelevă probele care urmează să fie analizate, implicit personalul care trebuie să fie calificat, pentru a se respecta întreaga procedură.

În plus, Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat două controale, această instituție fiind singura abilitată să verifice calitatea lucrărilor și respectarea tuturor cerințelor aflate în Proiectul Tehnic și Caietul de Sarcini. Ca și constatare, nu au existat nereguli și nu este cazul să se dispună alte măsuri.

De asemenea, în 7.09.2018, s-a efectuat o nouă verificare, de această dată internă, un control al calității în faza determinantă și de această dată totul încadrându-se în cerințele proiectantului și ale caietului de sarcini.

Ca un element suplimentar, pentru a înlătura orice dubii și acuze referitoare la calitatea materialului pietros, există inclusiv o expertiză geologică, efectuată de un expert tehnic-judiciar, dr. Mădălin Cornel Văleanu, specialist în domeniu, care a certificat că „roca extrasă din cariera Chiciora-Dud… este o rocă sedimentară, respectiv o gresie cuarțoasă”. Se infirmă astfel ideea că acest material pietros este de origine calcaroasă. Materialul pietros care se folosește la această lucrare provine din cariera sus-menționată, conform documentelor de proveniență, exploatarea se realizează conform permiselor de exploatare emise de ANRM, iar toate materialele folosite la lucrare sunt transportate cu avize de însoțire a mărfii.

Ca o concluzie generală, toți factorii abilitați – constructor, diriginte de șantier, proiectant, responsabil tehnic cu execuția – certifică lucrarea, calitatea acesteia și a materialelor folosite.

Consiliul Județean face aceste precizări pentru a dovedi buna credință a constructorului, a beneficiarului și a tuturor factorilor implicați, dar și pentru a elimina orice fel de suspiciune sau îndoială cu privire la calitatea lucrărilor efectuate pe acest tronson de drum. Pentru conformitate, anexăm documente justificative care să confirme cele afirmate.

Ca o completare a acestei conduite, firma care a contractat lucrarea a înaintat Consiliului Județean o propunere prin care dorește prelungirea perioadei de garanție de la 80 la 96 de luni, adică opt ani. „Este perioada maximă consemnată în normative, pentru acest tip de drumuri și la acest trafic. Facem acest demers pentru a ne dovedi buna credință și a elimina toate suspiciunile legate de calitatea lucrărilor efectuate, a materialelor folosite și, implicit, de durata de exploatare a tronsonului”, a declarat Nicolae Popovici, administrator SC Intermed Utilaj SRL, firma câștigătoare a proiectului.

***

În prezent, lucrările sunt într-un stadiu avansat, mult peste calendarul inițial, care prevedea finalizarea lucrării în termen de 18 luni. Pe o lungime de 4,5 kilometri s-a așternut deja primul strat de asfalt, între cele două localități. În interiorul localității Seleuș se lucrează la nivel de săpătură, stadiul fiind de 50%. Se estimează ca până la sfârșitul lunii octombrie să fie așternut primul strat de asfalt pe toată lungimea tronsonului (5,5km), pentru a reduce disconfortul creat participanților la trafic, în special al locuitorilor din Seleuș. Se va dispune și un marcaj provizoriu, de culoare galbenă, pentru ca circulația să se desfășoare în condiții bune și sigure. Cel de-al doilea strat (cel de uzură) va fi așternut în măsura timpului favorabil.

Drumul județean Nădab – Zărand – Seleuș este mai aproape de reabilitare. Astăzi s-a semnat contractul pentru proiectare și execuție. Oferta câștigătoare aparține asocierii SC INTECO HOLDING SRL – SC ROAD DESIGN SRL. Lucrarea are valoarea de 12,6 milioane lei fără TVA, lungimea tronsonului de drum fiind de 18,8 km, între Nădab-Zărand-Seleuș. ”Durata contractului va fi de 17 săptămâni în cazul serviciilor de proiectare și 24 de luni pentru execuția lucrărilor, conform ofertei tehnice depusă de asociere. Lucrarea prevede și lărgirea părții carosabile, amenajările intersecțiilor cu drumurile laterale, accesele la proprietăți. Inițial, drumul județean Nădab – Zărand – Seleuș a fost cuprins la finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, dar am decis transferarea finanțării pe Programul Operațional Regional, pentru că acest tronson îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru un proiect POR. Astfel, vom putea solicita finanțarea prin PNDL a unui alt drum județean care nu este eligibil pentru finanțarea din fonduri europene. Strategia noastră este de a atrage fonduri pentru reabilitarea a 300 de kilometri de drumuri județene, pentru care folosim fonduri europene, bani din surse guvernamentale și din fonduri proprii. Din acest moment, constructorul are toate condițiile pentru a realiza o lucrare de calitate, îi urăm succes, să finalizeze investiția în termen și în bune condiții. Este un drum important pentru județul nostru, leagă două zone importante ale județului”, a declarat Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad.

Drumul Pâncota – Seleuș a devenit, de mai bine de două luni, un coșmar pentru șoferii arădeni și nu numai. Deși conducerea Consiliului Județean Arad promitea că va reabilita în scurt timp acest tronson, realitatea arată că lucrările bat pasul pe loc, iar promisiunile liberalilor au rămas doar pe hârtie.

„În ultima vreme, am discutat cu multe persoane care circulă pe acest drum și care se plâng de proasta calitate și de ritmul lent al lucrărilor. Am o întrebare, la care arădenii așteaptă un răspuns din partea lui Marinel Cionca: când se termină calvarul alb de pe drumul Pâncota – Seleuș? Așa cum spuneam în urmă cu o lună de zile, avem de-a face cu o nouă lucrare de mântuială pe bani publici, o nouă lucrare din care își umflă buzunarele firmele de casă ale PNL Arad, iar arădenii vor avea parte la final de un drum de proastă calitate. Drumul a fost spart de două luni, s-a pus acea piatră ieftină, iar șoseaua a rămas impracticabilă, nu se mișcă nimic, nu vezi un utilaj în să lucreze.

Colegii noștri din CJA vor solicita o comisie de anchetă pentru a vedea modul în care se cheltuie banii publici pentru reabilitarea acestui drum. Ne așteptam la un răspuns pe acest subiect din partea Poliției Lucrărilor, pe care domnul Marinel anunța în campanie că o va înființa. Din păcate, și acea „poliție“ a rămas o simplă promisiune de campanie, așa cum au rămas și cei 300 de kilometri de drumuri județene reabilitați. Nici nu e de mirare că domnul Marinel e considerat și de colegii săi drept cel mai slab președinte din istoria CJA“, susține deputatul PSD Arad Florin Tripa.

Conducerea liberală a Consiliului Județean Arad a anunțat, în urmă cu mai bine de o lună, începerea lucrărilor de reabilitare a drumului Seleuș – Pâncota. De la acel moment, pe tronsonul respectiv s-a decopertat asfaltul existent, după care drumul a fost lăsat într-o stare deplorabilă.

„Șefii CJA ne anunțau acum o lună și jumătate că s-au apucat de lucru pe cei șapte kilometri de drum dintre Seleuș și Pâncota. Sunt convins că toți arădenii care circulă pe drumul groazei Arad – Șiria – Pâncota – Seleuș – Ineu s-au bucurat la auzul acestei vești, chiar dacă era vorba de numai șapte kilometri ce urmau să fie reabilitați. Era un pas înainte, de apreciat. Numai că, așa cum ne-au obișnuit liberalii din fruntea CJA, lucrările la acest tronson par a fi din nou de mântuială, așa cum sunt majoritatea investițiilor realizate de această instituție sub conducerea PNL. Au venit utilajele, s-a decopertat și așa a rămas drumul. Se circulă în condiții mizerabile, mai rău ca înainte, practic drumul a fost transformat în unul de pământ.

Mai mult, arădenii care tranzitează acest drum nu au nici informații legate de această lucrare, nu există un panou amplasat cu privire la ce firmă lucrează, la valoarea investiției, cât va mai dura calvarul, când e gata reabilitarea. O secretomanie totală, tipică celor din fruntea CJA, care nu informează cetățenii cu privire la investițiile derulate din banii lor și nu dau doi bani pe nervii șoferilor care trec zilnic pe acel drum și care merită să știe cât mai au de îndurat această situație. Constatăm din nou că lucrurile se fac de mântuială la Consiliul județean, că cei din fruntea CJA nu sunt în stare să asfalteze șapte kilometri de drum, când ei ar fi trebuit deja să finalizeze Arad – Pâncota sau Pâncota – Buteni, drumuri pentru care există finanțare de mai bine de un an“, declară deputatul PSD Arad Florin Tripa.

Biroul de Presă al PSD Arad

Sergiu Bîlcea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, însoțit de reprezentanții mass-media, au făcut astăzi o vizită în teren pe două dintre cele mai circulate tronsoane de drum din județul nostru care urmează a fi reabilitate. Este vorba despre Arad – Zimandul Nou – Sântana – Caporal Alexa – Pâncota și Pâncota – Seleuș

„Dorim să prezentăm, astăzi, arădenilor mai multe investiţii. Vorbim despre reabilitarea drumului Zimandu Nou – Sântana – Pâncota şi Pâncota – Seleuş. Sperăm că anul acesta cele două tronsoane de drum să fie funcţionale. Aceste două drumuri sunt foarte importante pentru noi deoarece fac legătura cu nordul judeţului. Un alt drum important care va intra în reabilitare este Arad – Şiria – Buteni. Sper că odată cu aceste două drumuri reabilitate arădenii să beneficieze de drumuri corecte către nordul judeţului. Varianta ocolitoare pe care am dori să o promovăm pentru Arad – Şiria – Buteni este şi acest drum între Arad – Sântana – Pâncota şi Ineu, un drum care uneşte de fapt municipiul Arad de nordul judeţului. Este cel mai important drum judeţean în acest moment” a declarat Sergiu Bîlcea, vicepreşedintele CJ Arad.

În completare, vicepreședintele Sergiu Bîlcea a adăgat; „Acest contract pentru Sântana – Pâncota va fi semnat în două, trei săptămâni după ce vom avea bugetul, urmând ca lucrările să înceapă când vremea va permite. La finalizarea lucrărilor de pe acest tronson vor începe cele de pe Pâncota – Seleuş. Înainte de semnarea contractului licitaţia pentru Sântana – Pâncota este în jur de 4 milioane de lei, iar pentru Pâncota – Seleuş va trebui să aşteptăm finalizarea documentaţiei două trei luni”.

Senatorul liberal Ioan Cristina spune că s-a săturat de promisiunile electorale ale celor din PSD, care odată cu apropierea campaniei parlamentare își asumă angajamente nerealiste.

„În ultima perioadă am auzit, ca în fiecare an electoral, de o reformă a politicilor agricole aplicate în România. Avem promisiuni legate de reabilitarea și dezvoltarea sistemul de irigații care până acum nu au rămas decât în stadiu de pre-proiect, nu avem la nivelul Ministerului Agriculturii nici măcar studii de fezabilitate pe acest subiect.

Se pot observa promisiuni legate de sprijinirea dezvoltării localităților rurale, dar s-a demonstrat că inclusiv finanțările pe fonduri europene au fost date pe criterii de «clientelism» politic, chiar dacă teoretic și așa-zis transparent au fost stabilite anumite cerințe de îndeplinire a eligibilității acordării acestor finanțări, de fiecare dată avem contestații privind modul lor de aplicare.

De exemplu, avem localități atât în Arad cât și la nivel național care au aplicat pe aceeași măsură atât în vechiul format de acordare a finanțărilor pentru dezvoltarea satului românesc cât și pentru noul format de cel puțin 4 – 5 ori. Nici până acum, cu toate criteriile de eligibilitate îndeplinite, nu au obținut finanțare necesară infrastructurilor de drumuri rurale, școli, grădinițe, etc.

Deci, la nivel național doar cel mult 30-35% dintre comune au obținut un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (program gestionat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale aflat în subordinea și gestionarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), restul se descurcă cu ajutorul factorului politic local sau național și cu finanțările primite de la bugetul de stat sau chiar cu veniturile proprii.

Să nu uităm faptul că în cei 26 de ani de democrație nu s-a încercat stabilirea unei politici agricole comun acceptată de toate forțele politice, altfel spus nu s-a creat premise unei strategii de țară privind agricultura și dezvoltarea satului românesc în care să fie evidențiate direcțiile de finanțare și acțiunile unanim acceptate de toate formațiunile politice, sociale și economice pentru sistematizarea, dezvoltarea strategică a domeniilor competitive și de bază în această ramură importantă a economiei naționale.

Altfel spus, trebuie să se găsească consensul tuturor forțelor și grupurilor de interese în așa fel încât să dezvoltăm sistemul agricol și rural românesc, mai precis să știm că avem o politică pentru cel puțin 10 ani în domeniul irigațiilor, în domeniul zootehniei, în domeniul culturilor arabile, în domeniul silviculturii, a pisciulturii, etc.

De vorbe și promisiuni suntem sătui toți, mai ales fermierii și toți cei care trăiesc din rodul pământului. Este timpul să avem maturitatea de a munci și a lua o decizie strategiciă pentru viitorul celor din mediul rural.” a încheiat senatorul Cristina.

Pe de altă parte, primarul comunei Seleuș, Cristian Branc, spune că rezultatele comunei sale se datorează în mare parte senatorului liberal Cristina, iar că parlamentarii din opoziție apar în comuna sa doar în prag de alegeri.

„Sunt bucuros să anunț public faptul că am reușit să încheiem un proiect pe Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, al treilea proiect de asfaltare care s-a derulat în comuna Seleuș. Urmează demararea proiectelor pentru încă două drumuri, acestea fiind deja în stadiul de licitație. Am intrat într-un program de reabilitare a celor trei școli din Seleuș, proiect care va intra în faza de finanțare începând din această toamnă, costul aproximativ al proiectului fiind de 2,5 milioane ron.

Toate aceste proiecte pentru dezvoltarea comunei Seleuș nu le-aș fi putut realiza fără sprijinul domnului senator, Ioan Cristina. Pentru mine și cetățenii comunei Seleuș, senatorul Cristina este un adevărat sprijin în ceea ce privește atingerea obiectivelor localității noastre. Spre deosebire de alți parlamentari care vin la noi doar în campanii electorale, senatorul Cristina a muncit pentru județul nostru, iar acest lucru se vede“, spune Cristian Branc, primarul Seleușului.

de prof. Ioan Tuleu: În 20 septembrie 1944, armata sovietică a intrat în Seleuș pe urma ungurilor care se retrăgeau precipitat spre graniță. „Eliberatorii” s-au comportat însă cel mai adsea ca niște ocupanți, comițând numeroase abuzuri asupra populației civile, precum este și în cazul prezentat de Ionuț Medrea, la acea vreme în vârstă de 17 ani, la care a fost martor ocular.

„Într-una din zilele acelea ne-am dus, împreună cu tata, la cules de porumb de pe o holdă care se afla cu capătul dinspre imașul dintre Seleuș și Șicula. Când ne-am dus la holdă am prins vacile la car și caii înainte, ca să putem fugi dacă vin rușii. Am băgat caii în porumb, numai vacile erau afară. La amiază ne-am apucat să mâncăm și în timp ce mâncam am văzut o căruță cu doi inși în care era un vas mare, de vreo 6-7 hectolitri de vin. Venea dinspre Mocrea. Tata o văzut că-s ruși și o zis: „Ia caii și fugi cu ei în cucuruz”. Și i-am dus în cucuruz. Pănă când am ajuns înapoi îl văd pe  tata în preajma rușilor. Ce s-a întâmplat ? Între timp rușii or prins din ciurdă două vițele și una o fost a noastră. Dar tata o cunoscut-o. „Aceea-i a nostră”, o zis el și s-o dus acolo. Când am ajuns io tata era la ei și parlamenta, să nu-i ia animalul, că-i om sărac. Noi, ceilalți, ne uitam la ei. La un moment dat am văzut că un rus trage mantaua, duce mâna după pistol și atunci tata o luat-o la fugă. Atunci rusul o tras o dată, dar nu l-o nimerit, a tras  și a doua oară și l-o nimerit, atunci noi am fugit acolo, spre ruși. Ei or lăsat animalele, or urcat în căruță și s-or tot dus, fără vițele. Iar tata o zis: „Mă împușcară”. Îl luarăm, l-am dus acasă, dar o fost împușcat din spate și i-o sfârtecat vezica. Pe la două după-masă am mers la spital, la Ineu, cu căruța. Dar nu o mai putut fi salvat și acolo la Ineu, la unu noaptea, o murit”.