Programul de Guvernare social-democrat promovează un concept care pune în centrul său cetățeanul și nu sistemul medical în sine, entitate pe care își propune însă să o redimensioneze după model european. Scopul final este acela ca individul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de cetățean. Sigur că acest lucru presupune investiții serioase în infrastructură iar finanțările guvernamentale consistente în sistemul arădean de sănătate sunt cel mai bun exemplu al consecvenței Executivului, spune senatorul PSD de Arad Mihai Fifor.

„Secţia de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad este un astfel de obiectiv ce beneficiază de un suport financiar generos din partea Guvernului României, investiția fiind finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Am militat, alături de colegii mei, parlamentarii PSD Arad, pentru sistemul de sănătate arădean, atrăgând public atenția și organizând mese rotunde pe tema incidenței alarmante de cancer în județul Arad. Am mers până la adresa, la începutul anului trecut, o scrisoare deschisă ministrului Sănătății din acea vreme, Florian Bodog. Aduceam atunci argumente, inclusiv pentru construcția unui institut de oncologie, luând în considerare faptul că acea clădire în care funcţionează secția de Oncologie a spitalului datează de la începutul secolului douăzeci.

Vorbesc și acum despre investiții, respectarea ghidurilor și protocoalelor după model european, pentru ca pacientul să beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecării și îmbunătățirii calității vieții. La urma urmei, sănătatea cetăţenilor trebuie să reprezinte prioritate zero și astfel și este în viziunea noastră”, afirmă senatorul de Arad Mihai Fifor

Biroul de Presă al PSD Arad

Consiliul de Administraţie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad (SCJUA) s-a întrunit astăzi la Consiliul Judeţean. Pe ordinea de zi a fost aprobarea măsurilor de dezvoltare a activităţii spitalului cu privire la îmbunătăţirea serviciilor spitaliceşti în domeniul medicinii cardiovasculare.

Ideea principală pusă în dezbatere este dezvoltarea  serviciilor medicale oferite de SCJUA, pentru că ele creează venituri suplimentare. „Să ne străduim ca serviciile să nu fie depăşite, ca arădenii să nu îşi dorească să se trateze în alte judeţe sau în alte state” – a fost tema de deschidere a şedinţei.  „Trebuie să avem în vedere şi pe arădenii care nu îşi permit să îşi plătească tratamente în clinici private. Ne referim la Cardiologie, fiindcă, din analizele noastre este una dintre cele mai solicitate. În plus, pentru alte secţii (Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Infecţioase, Psihiatrie) am aplicat pentru proiecte de finanţare naţionale sau europene. Şi pentru cardiologie vizăm o finanţare de un milion de euro din fonduri europene transfrontaliere”, a declarat Iustin Cionca.

Direcţiile prioritare de acţiune pentru modernizarea secţiei de cardiologie sunt:

• Reabilitarea Unităţii de Supraveghere şi Tratament Avansat al pacienţilor cardiaci critici;
• Compartimentul de Cardiologie Intervenţională şi Laboratorul de Cardiologie Intervenţională;
• Reabilitarea Compartimentului de Spitalizare Zi;
• Reabilitarea Compartimentului de Recuperare Cardiovasculară;

Directorul Casei de Asigurări de Sănătate, Dr. Gheorghe Domşa, a insistat că Spitalul Judeţean trebuie să intre în Programul Naţional de Finanţare, prin crearea în structura spitalului, a Laboratorului de Chirurgie Intervenţională.

S-a pus inclusiv problema concurenţei cu Timişoara şi Ungaria, care ar trebui să determine  SCJUA să ofere servicii de calitate mult mai bune decât în prezent.

Sala Regele Ferdinand din cadrul Palatului Administrativ a găzduit la mijlocul acestei săptămâni lansarea ambiţiosului proiect #cudragpentruviitor.
Evenimentul a adunat zeci de cadre medicale, voluntari dar şi reprezentanţi ai băncilor, ai firmelor mici şi mari din Arad, toţi dornici să se implice pentru a oferi o şansă la un viitor mai bun.

Campania are un scop umanitar şi își propune reabilitarea Secției de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică din cadrul SCJU Arad, pentru a corespunde normelor legale prevăzute de OMS 914/2006 în vederea obținerii autorizației sanitare și nu în ultimul rând, pentru a atinge standardele europene.

În prezent, pe secție nu există o separare corespunzătoare a sectorului septic de cel aseptic, existând risc de infecții nosocomiale. De asemenea, saloanele au 6 sau 7 paturi (o suprafață de 5 – 5,9 mp/pat, mult sub limita minimă admisă de 7 mp/pat), nu permit separarea obligatorie pe grupele de vârstă 0-3 ani, 3-6 ani, peste 6 ani și pe sexe, iar grupurile sanitare sunt comune, insuficiente și nu permit separarea pe sexe, pacienți septici și aseptici.

„Ne propunem separarea sectorului septic de cel aseptic, compartimentarea actualelor saloane de 6 paturi, fiecare salon în câte două saloane de 2 paturi (pentru copii cu vârste de peste 6 ani) sau 2-3 paturi (pentru copii cu vârste de sub 6 ani) dotate cu grupuri sanitare proprii.  Pe lângă compartimentarea saloanelor, în cadrul proiectului vom mobila şi dota corespunzător fiecare salon cu mobilier medical, televizor, frigider, climatizare, priză de oxigen şi aspiraţie etc.  Astfel, secția va corespunde normelor legale, va primi autorizație sanitară de funcționare şi va fi la standarde europene. De asemenea, va crește calitatea actului medical și confortul micuților pacienți și al părinților însoțitori. Atenţia noastră se va acorda atât cadrelor medicale, cât şi a copiilor şi însoţitorilor acestora” declară organizatorii.

Anamaria Nyeki, preşedinta Asociaţiei Cetatea Voluntarilor spune că: „Ne adresăm dumneavoastră, în primul rând în calitate de părinți, cu scopul de a vă sensibiliza și de a vă implica în această acțiune, care are ca scop nobil tratarea în condiții civilizate a celor mai micuți și mai frumoși pacienți, a celor care merită tot efortul nostru și tot ce e mai bun. Copiii sunt viitorul unei familii, al unei comunități și al unei țări. Avem nevoie de copii sănătoși care să se dezvolte într-un sistem sănătos. Oferim o șansă unui viitor sănătos!”.

Reprezentanţii Asociaţiei Cetatea Voluntarilor Arad împreună cu cei ai Secției Chirurgie și Ortopedie Pediatrică Arad fac apel la implicarea arădenilor în campania ,,#cudragpentruviitor’’.

Toţi cei care doresc să se implice în proiect, pot solicita informaţii suplimentare la telefon 0740 531 006  sau mail cetatea.voluntarilor@gmail.com / Anamaria Nyeki, preşedinte al Asociaţiei Cetatea Voluntarilor.

De asemenea, au fost deschise la Banca Transilvania conturi în euro şi lei:

Cont lei: RO94BTRLEURCRT0244642802

Cont euro: RO47BTRLRONCRT0244642802.

Firmele pot alege să redirecţioneze 20% din impozitul pe profit datorat statului către acest proiect.

Senatorul liberal Ioan Cristina, co-preşedintele ACL Arad a votat în această după-amiază în localitatea de baştină, Chişlaca, comuna Craiva.

Însoţit de staff-ul său, Ioan Cristina şi-a manifestat votul în secţia de votare nr. 243 din localitate.

„Am votat pentru normalitate. Sunt de părere că măcar după 25 de ani de la Revoluţie avem dreptul ca mai departe să trăim într-o ţară normală” a declarat senatorul Ioan Cristina la ieşirea din secţia de votare.

Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi mâine la urne,  pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.

Datorită diferenței de fus orar, procesul de votare la scrutinul din 2 noiembrie 2014 pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă, la ora 20.00, la ora României.

Conform oficialităților, pentru cei 18.296.567 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea “Votat”.

Secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00.

Cine votează!

Preşedintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

La primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României sunt aşteptaţi la urne 227.104 alegători cu vârsta de 18 ani.

Conform datelor AEP, 1.853 de alegători au vârsta de 100 de ani şi 2.538 au peste 100 de ani.

Potrivit statisticilor, 5.634.774 cetăţeni cu drept de vot au vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, iar 845.109 alegători au peste 80 de ani.

Unde se votează!

Alegătorii votează de regulă la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare în care îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secţiei de votare, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Pe aceleaşi liste vor fi trecuţi, pentru a vota, alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate, valabile în ziua votării.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Cum votăm!  

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”, buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea “VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”, precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.