La sfârșitul lunii martie, Dorel Ancuța din orașul Sebiș (județul Arad), deținător autorizat al unui detector de metale, a descoperit cu ajutorul acestuia, în afara localității, mai multe monede din argint. Acesta a păstrat monedele la fața locului și a anunțat instituțiile abilitate, oferind astfel șansa rară de a dezveli, prin tehnici de săpătură arheologică, un tezaur monetar.

În punctul în care a fost făcută descoperirea, arheologii Complexului Muzeal Arad au săpat o casetă, reușind să stabilească faptul că monedele au fost depuse în trei grupuri alăturate, probabil trei săculeți confecționați din pânză ori din piele, materiale care s-au descompus.

După documentare, monedele au fost extrase. Analiza primară efectuată asupra acestora oferă, pentru moment, următoarele informații: descoperirea este de tip tezaur monetar, compus din 599 de denari romani republicani, din argint, uneori în aliaj cu cantități variabile de metale inferioare. Monedele, prezentând grade diferite de uzură, au fost emise de-a lungul mai multor decenii, începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea î.Hr., până către ultimul sfert al secolului I î.Hr., când probabil au și fost îngropate.

Cea mai apropiată analogie pentru această descoperire este tezaurul de la Bârsa (județul Arad), scos la iveală în anul 1862. Mai multe surse contemporane vorbesc de câteva sute, chiar peste o mie de monede din argint, însă din păcate, la acel moment, s-a reușit recuperarea a doar 29 de denari romani republicani; perioada de emitere a acestora și momentul îngropării lor sunt similare cu cele ale tezaurului descoperit recent la Sebiș.

Cercetările arheologice ale specialiștilor Complexului Muzeal Arad s-au desfășurat cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Arad, Direcției Județene pentru Cultură Arad, Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad, Primăriei Orașului Sebiș.

Lucrările de modernizare a drumului județean Bârsa-Sebiș-Moneasa-limită jud. Bihor au ajuns în Rănușa.

,,A fost modernizat podețul și lucrăm la șanțurile de pe marginea drumului. Profităm de vremea care încă ne permitem să facem treabă bună pe șantier! Ne-am angajat într-o provocare și ne ținem de cuvânt: reparăm tot drumul de la Arad la Moneasa, aproximativ 100 de kilometri, și chiar mai mult, trecem de Moneasa și deschidem o nouă legătură cu județul Bihor”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Drumul județean Bârsa-Sebiș-Donceni-Buhani-Dezna-Rănușa-Moneasa-limită județ Bihor are o lungime de 26,4 kilometri, iar valoarea investiției este de 55 milioane lei.

Festivalul Cântecului Popular din Ţara Zărandului, aflat la cea de-a 50 –a ediţie, se va desfăşura, la Centrul Cultural din Sebiş, în 25 august, de la ora 19.00. Intrarea liberă.

Evenimentul, aflat la ceas aniversar, va avea loc, în acest an, la Centrul Cultural din Sebiş, nu la Teatrul de Vară din Moneasa,  pentru că ne dorim să asigurăm celor prezenţi la eveniment, atât publicului, cât şi artiştilor care vor performa pe scenă, cele mai bune condiţii. Ţinând cont că la ediţia din acest an a festivalului sunt invitaţi artişti de renume din toată ţara, laureaţi ai ediţiilor precedente, dorim să ne asigurăm că, indiferent de condiţiile meteo, evenimentul nu va avea de suferit iar cei prezenţi în sală vor avea parte de un spectacol de neuitat. Din cauza faptului că la Moneasa nu există un spaţiu închis unde să poată fi organizat un eveniment de o asemenea anvergură, am decis că cel mai bine ar fi ca ediţia din acest an a Festivalului Cântecului Popular din Ţara Zărandului să se desfăşoare la Centrul Cultural din Sebiş, care are o capacitate de 500 de locuri.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a participat astăzi, alături de 12 primari din județ și primarul orașului Zlatna, la ședința de constituire a Agenției de Dezvoltare Intercomunitară „Moții. Țara de Piatră”. Întâlnirea a avut loc la Sebiș și a fost organizată de Gheorghe Feieș, consilierul președintelui Consiliului Județean Arad.

Sunt 86 de primării din zona Munților Apuseni implicate în acest proiect. „Putem da exemplu de unitate la nivel național”, a declarat primarul de Zlatna, Ponoran Silviu, prezent astăzi la Sebiș.

Iustin Cionca (Arad) și Ion Dumtrel (Alba) au fost singurii președinți de Consiliu Județean care s-au implicat activ în acest proiect, la cel mai înalt nivel administrativ județean. Iustin Cionca a inițiat și întâlnirea de astăzi, de la Sebiș, pentru cooptarea mai multor primării arădene în această organizație care își propune accesarea oportunităților de finanțare pentru moți (de exemplu, au fost înființate 143 de stâne-model la nivelul Munților Apuseni, cu sprijin din partea statului). „Anul acesta s-au alocat 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei de munte, iar în următorii zece ani alocația stabilită de stat prin Legea Muntelui este de 1 miliard de euro. Le cer tuturor primarilor din zona montană a județului Arad, tuturor celor care sunt eligibili, să intre în acest proiect, pentru că este o șansă în plus pentru localitățile lor. Am cerut să vedem dacă ar putea fi cooptată și Bârsa, chiar dacă geografic este chiar la limita zonei de referință. Ca în orice finanțare, și aici primul venit este primul servit, de aceea trebuie să ne grăbim cu asocierea, să nu pierdem timpul, să scriem proiecte și să accesăm fondurile scoase la bătaie” – a precizat Iustin Cionca. Acesta a declarat că va solicita și Consiliului Județean Arad să intre în Agenția de Dezvoltare Intercomunitară „Moții. Țara de piatră”, pentru a dezvolta împreună proiecte pentru această zonă.

Primăriile Gurahonț (Lenuța Moțica), Chisindia (Ionel Pașca), Sebiș (Radu Demetrescu), Hălmăgel (Mihaela Banci), Dieci (Liviu Burta), Almaș (Dinel Costea), Brazii (Nicușor Vesa), Ignești (Ioan Marinel Urs), Bârsa (Avram Cev), Buteni (Mircea Braiți), Pleșcuța (Viorel Groza), Dezna (Ovidiu Neaga), prezente la întâlnirea de la Sebiș, au transmis astăzi intenția de aderare la Agenția de Dezvoltare Intercomunitară „Moții. Țara de Piatră”.

Primarul comunei Hălmăgel a propus realizarea unui proiect de finanțare între trei județe pentru accesibilizarea Muntelui Găina, prin modernizarea și extinderea unui drum forestier sau prin modernizarea drumului județean prin satul Sârbi.

Bulversați probabil de reîntoarcerea la mitul „conducătorului iubit” și la congresele de tip comunist, liderii PSD Arad spun lucruri trăznite.

„Deputatul Dorel Căprar a constatat probabil că există zone libere de comunism și pesedism în România, așa că s-a repezit cu furie asupra administrației județene din Arad.

Domnul deputat a cugetat că starea drumurilor județene nu este bună. Desigur, domnul deputat nu a avut nicio apreciere cu privire la drumurile naționale și autostrăzi. Nici un cuvânt despre faptul că a promis în anul 2012 că vom circula pe autostrada Nădlac – Sibiu până în 2016: suntem în anul 2018 și încă departe de acest obiectiv. Între timp, PSD a reușit contraperformanța rară de a demola un tronson de autostradă spre Sibiu. Desigur, domnul deputat nu a avut nicio interpelare pe această temă, să nu deranjeze pe cineva. Pasajele de pe centura Aradului, pe care domnul Căprar a promis că le va face până în 2016 sunt monumente ale incompetenței PSD, pasajul din Micălaca este în continuare abandonat. În ceea ce privește drumurile județene, deputatul Căprar reușește să se facă singur de râs.

Dânsul acuză în necunoștință de cauză întârzierea cu care sunt folosite fondurile accesate pentru drumuri, când de fapt chiar parlamentarii ar trebui să simplifice legislația legată de achiziții publice, așa cum recunoaștea într-un exercițiu de autocritică de tip comunist și doamna prim-ministru Dăncilă. Deputatul Căprar continuă să mintă cu privire la fondurile europene, accesate de Consiliul Județean, despre care spune că sunt alocate de Guvern, încercând să revendice merite inexistente pentru reprezentanții PSD. Domnul deputat Căprar nu are nicio tresărire legată de faptul că la alocări de la Guvern, Aradul este printre ultimele județe din țară, cu doar trei drumuri județene finanțate.

Dânsul nu are nicio problemă legat de faptul că prin decizia Guvernului susținută de votul său, Aradul a pierdut în total peste 46 milioane de euro, bani cu care se puteau realiza investiții, în timp ce Bucureștiul beneficiază de reguli speciale, să nu piardă bani. După ce a rata șansa de a face ceva pentru Arad, deputatul Căprar a ratat și șansa să tacă: prin ieșirea sa, deputatul Căprar ne arată cât este de inexistent pentru Arad”, a spus consilierul județean PNL Cristian Feieș.

Astăzi, 23 noiembrie a.c subunităţile de intervenţie ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad, au executat exerciţii cu forţe şi mijloace în teren la diferiţi operatori economici sau şcoli de pe raza judeţului Arad.

Detaşamentul de Pompieri Arad, în cooperare cu I.P.J Arad, I.J.J Arad, S.A.J Arad a desfăşurat exerciţiul la un operator economic ce depozitează gaz petrolier lichefiat. Scenariul exerciţiului a presupus o explozie urmată de incendiu. A fost testată capacitatea de reacţie a subunităţii, timpii de răspuns, procedurile de intervenţie pentru evacuarea victimelor, salvarea persoanelor, stingerea incendiului.

De asemenea a fost testat planul de urgenţă a operatorului economic, instalaţiile speciale de stingere şi protecţie şi modul de îndeplinire a atribuţiilor pe linia gestionării situaţiilor de urgenţă ale personalului firmei.

Detaşamentul de Pompieri Ineu, Sebiş şi Secţia de Pompieri Bârzava a desfăşurat exerciţii atât la operatori economici care au ca domeniu vânzarea de produse petroliere, depozitare mase plastice cât şi la unităţi de învăţământ. În cadrul unităţilor de învăţământ s-a urmărit modul de cunoaştere de către personalul şcolilor şi de către elevi a procedurilor şi timpilor de evacuare.

La exerciţii au participat 9 autospeciale de stingere, 2 autospeciale de primă intervenţie şi comandă, 10 ofiţeri şi 50 subofiţeri.

Revoltat de afirmațiile aruncate în spațiul public de către fostul deputat, Mihăiță Calimente (cel care nu a reușit să obțină un al șaselea mandat în această legislatură) primarul orașului Sebiș, Gheorghe Feieș este de părere că reprezentantul ALDE datorează scuze funcționarilor publici pe care i-a jignit:

„Consider că atitudinea dlui Calimente a fost complet lipsită de eleganță prin faptul că a îndrăznit să spună că funcționarii din Primăria Sebiș nu merită măriri de salarii, ci doar cei din Chișineu-Criș. În condițiile în care dânsul face parte din coaliția de guvernare care susține majorările salariale pentru cei din sectorul bugetar, cred că domnul Calimente a dorit să își atragă, prin această declarație, și mai multă antipatie din partea electoratului, dar și a colegilor săi de partid.

Este important de știut faptul că reprezentantul ALDE nu a ținut cont de realizările administrației din Sebiș și de proiectele de dezvoltare care au contribuit la plasarea orașului nostru pe locul întâi la mai multe categorii. Sebișul este cel mai dezvoltat oraș după municipiul Arad, este locul întâi în România în ceea ce privește producția de încălțăminte, prelucrare a pieilor și producția de energie electrică verde, avem cel mai mare parc de fotovoltaice din țară.

Conform Centrului Județean de Statistică, Sebișul are cel mai mare număr de agenți economici la 1000 de locuitori, după municipiu.

Orașul Sebiș are toate formele de învățământ, inclusiv cel superior care este acreditat. Avem spital, ambulatorii cu cea mai modernă aparatură din vestul țării, laboratoare pentru analize, radiologie, zeci de cabinete medicale private și de stat, stație de salvare, SMURD, pompieri, jandarmi, toate structurile necesare pentru siguranța populației.

Șomajul este aproape zero, iar Ministerul Dezvoltării situează Sebișul și Lipova, în ierharhia orașelor din România, la gradul 6, în condițiile în care celelalte orașe din județ sunt de gradul 7.

Sebișul este un centru zonal economic, cultural, sportiv și social. În ultimii 12 ani, pe seama dezvoltării economice veniturile proprii la bugetul local au crescut cu 1200%, ceea ce înseamnă că Sebișul se autofinanțează.

Așa arată, pe scurt, realizările administrației și ale funcționarilor publici din Sebiș, pe care fostul deputat Calimente le contestă și mai mult dorește să le minimalize efortul și munca pe care aceștia au depus-o. În toate mandatele lui Calimente, acesta nu a ridicat nici măcar degetul mic pentru Sebiș, nu a contribuit cu nimic pentru dezvoltarea orașului, însă acum vine să critice și să spună că funcționarii din Sebiș nu merită majorările salariale!” a încheiat primarul Sebișului, Gheorghe Feieș.

Miercuri, 23 noiembrie a.c., în jurul orei 14.30, un echipaj al Grupei de Supraveghere și Intervenție Sebiș din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad, a depistat o persoană care transporta, într-o căruță, material lemnos.

Persoana a fost depistată pe un drum forestier, în apropierea localității Brusturi din județul Arad în timp ce transporta 1,5 metri cubi de lemn tăiat pentru foc. La solicitarea jandarmilor, aceasta nu a putut prezenta documente legale care să dovedească proveniența materialului lemnos.

La verificările efectuate, a rezultat că persoana are domiciliul în comuna Hălmagiu din județul Arad. Aceasta a fost sancționată contravențional cu 5000 lei amendă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 171 din 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, actualizată.

Lemnul tăiat, din specia carpen, a fost confiscat și dat în custodie Ocolului Silvic Hălmagiu.

Un echipaj al Detașamentului Sebiș din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad a depistat, în zona localității Gurahonț, două persoane care sustrăgeau lemn din pădure.

Jandarmii au observat persoanele într-o pădure din Valea Cremenoasă, lângă un camion staționat în care se aflau bușteni cu diametrul de până la 105 cm. Lângă camion, se mai aflau alți bușteni tăiați, marcați și nemarcați.

Persoanele au fost identificate, acestea fiind tată și fiu, cu domiciliul în comuna Gurahonț din județul Arad. La solicitarea jandarmilor, aceștia nu au putut prezenta documente legale pentru lemnul tăiat.

Jandarmii au întocmit actele de sesizare necesare organelor de urmărire penală, având în vedere că tăierea, fără drept, de arbori și furtul de arbori constituie infracțiuni prevăzute de Codul Silvic.

Lemnul tăiat, în cantitate de aproximativ șase metri cubi, specia cer, a fost dat în custodie Ocolului Silvic Gurahonț.