A plecat spre o lume sigur mai bună Petre Don, un reper al jurnalismului arădean, dar și un remarcabil poet și prozator. La o lansare a unuia dintre volumele sale, i-am spus: „Petre, știi de când ne cunoaștem noi? De când ai filmat aia cu cățelul, pe vremea lui Ceaușescu!” (Un scurt film experimental, în care Petre plimba un cățel mic și simpatic pe Corso, el având însă o față fioroasă, brăzdată de o cicatrice uriașă, care șoca dar și atrăgea. O chestie interesantă). A rămas surprins, și mi-a replicat: „Florine, chiar că sunt mulți ani!”.

În toți acești „mulți ani” ne-am întâlnit de sute și sute de ori, la atâtea și atâtea evenimente, am povestit, am schimbat păreri pe „n” subiecte. Chiar și pe stradă, când ne intersectam, stăteam câteva minute la taifas, așa ca pe vremuri oamenii la sat, punând țara la cale. Vorbeam de sănătate, de familii, de presă, de Arad, de Curtici și, inerent, atacam subiectul UTA, amândoi fiind bolnavi incurabili de „Bătrâna Doamnă”. Ce mult îmi vor lipsi aceste întâlniri, și ce multe ar mai fi de spus. Dar, ce să mai spui? E greu, iar Petre se adaugă unei liste de prieteni jurnaliști care i-am cunoscut și prețuit. E deja o „redacție” acolo sus, iar aici ne rărim tot mai mult.

Dumnezeu să te primească, Petre, acolo, în ceruri! Condoleanțe, Dacian!

Petre Don s-a născut în orașul Curtici, la 3 martie 1951. A absolvit Școala Poligrafică „Dimitrie Marinescu” din București și Liceul Teoretic Nr.3 din Arad, în 1975. În urma absolvirii școlii bucureștene, a obținut calificarea de tipograf (paginator) și a lucrat în calitate de tipograf, până în anul 1990, la Tipografia Gutenberg din Arad.

A debutat în presă în 1971, la cotidianul arădean Flacăra Roșie, publicație cu care a colaborat până în anul 1989. Prima redacție în care a fost angajat a fost Tribuna Aradului, devenită ulterior Curierul Aradului, potrivit „Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni” în care îi este dedicată o pagină.

De-a lungul anilor, Petre Don a colaborat cu numeroase reviste culturale, printre care Arca, Luceafărul, Cariatide, Orizont, Tribuna, Transilvania, Aradul Literar, Relief și Alfa Magazin. A mai lucrat și la publicațiile Comerțul Arădean și Piața Aradului (la care a fost redactor șef), Observator Arădean sau Oglinda. Din anul 2007 a fost redactor, corector și editorialist la „Glasul Aradului“. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad.

A publicat următoare volume: Noi Poesis, antologie de poezie, Arad, 1983, în colaborare cu Dumitru Siniteanu, Voluptatea firescului, poezie, Editura Mirador, Arad, 2002, Pur și simplu, poezie, Editura Mirador, Arad, 2012, Gânduri ciobite, proză lirică scurtă, în colaborare cu Hedir Al-chalabi, Editura Mirador, Arad, 2012, Roua din adâncuri, poezie, Editura Mirador, Arad, 2013, Dialoguri Deschise, proză, convorbiri culturale, Editura Mirador, Arad, 2016 sau Povestiri din Cotidian, proză scurtă, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2020.

A publicat recenzii literare în Revista „ARCA“ și în Cotidianul „Glasul Aradului, la cărți semnate de: Eugen Dorcescu, Gheorghe Mocuța, Otilia Țigănaș, Monica Rodica Iacob, Constantin Butunoi, Camelia Chifor, George Schinteie, Petru M. Haș, Domnica Pop, Ioan Dehelean, Anda Maria Neagoe, Ovidiu Someșan, Hedir Al-chalabi, Lazăr Magu, Florin Matei, Dimitrie Otavă, Constantin Novăcescu, Bogdan Butariu, Ionel Costin, Eugenia Ponta.

Biblioteca Județenă „Alexandru D. Xenopol” Arad vă invită la o întâlnire cu scriitorul Cosmin Leucuța, al cărui ultim roman, intitulat „Hoodoo”, a apărut în martie 2018 la editura Polirom.

Evenimentul va avea loc în Sala „Astra” a Bibliotecii Județene, sâmbătă, 8 septembrie, de la ora 12.00. Va fi o discuţie liberă în care autorul va vorbi despre propria operă și va răspunde la întrebările publicului.

Cosmin Leucuţa s-a născut pe 3 octombrie 1986, la Arad. În 2009 a absolvit Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Este scriitor cu normă întreagă, iar în timpul liber lucrează la o multinaţională. A început să scrie poveşti la 14 ani şi pînă în prezent a publicat povestiri, nuvele şi fragmente din romane în reviste precum EgoPhobia, LiterNautica şi Hypocrisia. La vîrsta de 23 de ani a scris romanul Laptele negru al mamei, care este cîştigătorul Concursului de Debut organizat de Editura Adenium în anul 2013. Un alt roman al său – Statele Unite ale lui Dumnezeu – a fost nominalizat la Concursul de Debut Literar UniCredit, ediţia a VI-a (2013), organizat de Editura Humanitas. În decembrie 2014 a fost cooptat în juriul concursului literar „Incubatorul de Condeie” şi din ianuarie 2015 a devenit invitat permanent al site-ului cultural Semne Bune, unde contribuie cu articole, recenzii şi editoriale pe teme variate. În octombrie 2017, Editura Casa de Pariuri Literare i-a publicat o culegere de povestiri scurte intitulată Numele altora. Locuieşte în Timişoara, împreună cu cele două pisici ale sale.

Manifestarea de sâmbătă face parte din seria de întâlniri autor-public, organizate de Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” Arad în cadrul proiectului „Biblioteca de literatură arădeană de azi”. Menționăm că primul roman publicat în 2013 de Cosmin Leucuța, intitulat „Laptele negru al mamei”, pote fi accesat gratuit pe aplicația web de ebook-uri realizată în cadrul proiectului la adresa: https://ebook.bibliotecaarad.ro/book/27

Cu prilejul aniversării a 166 de ani de la naşterea marelui scriitor român Ioan Slavici (1848-2013), pasionaţii de istorie, literatură şi muzică sunt invitaţi să viziteze Castelul Bohus din Şiria, intrarea fiind liberă în acest week-end.

 ÎNFIINŢAREA

Muzeul memorial din Şiria a luat fiinţă în anii `60, prin strădania unor tineri intelectuali, îndrăgostiţi de istoria locului dar şi de fermecătoarele prezenţe culturale. Dedicat scriitorului Ioan Slavici, muzeul ridica două mari probleme: găsirea unui spaţiu potrivit pentru organizarea expoziţiei memoriale şi constituirea fondului documentar. Casa modestă a părinţilor săi, Savu şi Elena Slavici săi nu s-a mai păstrat, doar o placă de marmură, ce indică uliţa pe care se afla casa lui Ioan Slavici în Şiria. Spaţiul necesar organizării expoziţiei a fost găsit în monumentala clădire a castelului Bohus, aflată la acea vreme într-o avansată stare de degradare. Pentru consitituirea fondului Slavici au fost investigate diferite biblioteci şi arhive, iar descendenţii au fost de acord să doneze piese de mobilier, documente şi fotografii. Deschiderea oficială avea loc în anul 1959, fiind organizată de Muzeul Judeţean Arad, în fondul căruia se află majoritatea materialelor documentare legate de viaţa şi opera lui Slavici.

EXPOZIŢIA SLAVICI

Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia.

În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă  şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.

Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.

De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.

De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din casa din Bucureşti, mobilier donat muzeului arădean de către familie.