AradReporter » sarbatorire

Cum serbau arădenii Ziua Unirii… acum 70 de ani!

admin — Mon, 23 Jan 2017 14:49:26 +0000

Acum 70 de ani, cotidianul local „Patriotul” invita arădenii să participe la sărbătorirea Zilei Unirii. Era în ianuarie 1947, o eră apunea şi începea, din nefericire, o alta. Dovada cea mai clară, premonitorie, intonarea în program, după Imnul Regal Român (şi) a Imnului Sovietic.

Iată cum suna invitaţia (cu respectarea ortografiei acelei perioade):

„Cetăţeni ai Aradului!

BLOCUL PARTIDELOR DEMOCRATE vă invită să luaţi parte la sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie, ce va avea loc în sala Teatrului Popular, azi la orele 16 fix, cu următorul program:

Imnul Regal Român executat de corul Primăriei.
Imnul Sovietic.
Cuvântul Inspectorului Vârtaciu.
Unirea noastră sfântă recitare: elevul Mijiţ Ioan, Lic. Industrial
Dansuri naţionale executate de echipele lic. comercial fete şi industrial băieţi.
Recitare
Pui de lei, executat de corul Primăriei
Dansuri naţionale executate de echipa de dansuri ITA.
Cuza Vodă, recitare: deac A. Velicon, lic. Ghiba Birta
Cântece populare (duet vocal)
Cântece populare executate de orchestra Divizei I. Cavalerie.
Dialog comic executat de echipa Diviziei I Cavalerie.
Peste deal la nana învale, executat de corul Primăriei.
Dansuri naţionale executate de echipa de dansuri a Liceului industrial de băieţi.
Marşul României Libere, executat de corul Primăriei.
Moş Ioan Roată, scenetă prezentată de echipa Liceului Industrial de băieţi
Hora Unirii, dans şi cor.

Sala încălzită, intrarea liberă”.

(Material realizat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Alexandru D. Xenopol” din Arad)

Dascăl român din Ungaria, aniversat la împlinirea celor 90 de ani

admin — Mon, 24 Oct 2016 17:25:24 +0000

Consulul general al României la Gyula, ES Florin Vasiloni a participat ieri la aniversarea a 90 de ani de la naştere a doamnei Maria Misaroş, dascăl și membru important al comunității istorice românești din Ungaria, văduva regretatului preot Teodor Misaroș, eveniment ce a avut loc la Catedrala „Sf. Nicolae” din Gyula.

Maria Misaroş s-a născut în 23 octombrie 1926, la Săcal (Korosszakal, jud. Hajdu Bihar). După ce a terminat şcoala generală din satul său natal, a absolvit Institutul de învăţători „Sfânta Ursula” din Oradea, iar în anul 1946 a primit post de învăţător la Școala Confesională Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Gyula. Este unul dintre primii dascăli din comunitatea românească din Ungaria. După căsătoria sa cu preotul Teodor Misaroş (fost vicar al Vicariatului Ortodox Român din Ungaria, autorul monografiei Istoricul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria) şi după repartizarea acestuia ca preot la Săcal, Maria Misaroş se reîntoarece în satul ei natal, devenind învăţătoarea elevilor din clasele 1 – 4. Activează în şcoala din Săcal până 1963, când revine la Gyula, devenind învăţătoare la Liceul Nicolae Bălcescu (LNB) până la pensionare.

Aniversarea, organizată de către credincioșii ortodocși români din Gyula, s-a desfăşurat în catedrala episcopală „Sfântul Nicolae”, după terminarea Sfintei Liturghii. Maria Misaroş a fost felicitată de către șeful misiunii diplomatice românești la Gyula, consulul general Florin Vasiloni și de către membrii comunităţii ortodoxe române din Jula. După urările transmise public de către preotul Teodor Marc şi Ion Budai (fostul director al LNB), sărbătorita a mulţumit celor prezenţi pentru participare, subliniind că ceea ce a ţinut-o în viaţă a fost „credinţa în Dumnezeu şi dragostea pentru neamul românesc”. La acest eveniment au mai participat directorul LNB, Maria Gurzău Czegledi, Eva Iova Şimon, redactorul–șef al publicației „Foaia Românească”, Ştefan Oroian, artist plastic, foşti elevi şi colegi, membrii familiei ș.a.

Ie…. Român(ie)!

admin — Thu, 25 Jun 2015 19:55:15 +0000

Acum, aproximativ, o sută de ani, toate doamnele emancipate ale spaţiului mioritico-transilvano-carpatin dădeau năvală în satele „săteşti”, atenţie, nu săseşti, dornice a începe prima sărbătorire a „IEI”. În buna tradiţie autohtonă a Român(ie)i!

Ia era de „bonton”.

O îmbrăcase, simplu, Regina Maria. O reprezenta. Pentru că se regăsea în ea, în ia românească, spiritul Reginei. Era puritatea Ei, în alb, era forţa Ei, în roşu, era credinţa Ei, în negru, era speraţa Ei, în verde…

Apoi, aceeaşi Regină Maria, pe front, în vremuri grele, avea să arate, în hainele albe ale purităţii, forţă, credinţă şi speranţă…

După o sută de ani, am redescoperit ia. E bine. Am văzut lucruri deosebite. Făcute de oameni deosebiţi.

Dar… Am vazut mult circ în aceste zile, şi multă circăr(ie), ca o dedicaţ(ie) prostului gust… Mă rog, nu mă pot abţine, să f(ie)!

Dar… Am o întrebare! În prost(ia) mea, ştiu că ia vine de la daci, sau, mă rog, de la dace, dar nimeni, în aceste zile, nu a pomenit acest lucru

Se poate aşa ceva, doamnelor şi domnişoarelor cu ie! Nimic, nici o reacţ(ie)….!