Joi, 17.01.2019, Salon Gutenberg, prin iubitorii lui de cultură, ne-a reamintit de Eminescu. Vorbind despre Eminescu, însă,  vorbim și de Slavici și Creangă, pe care poetul nostru de talie mondială, „ultimul mare romantic al lumii” i-a convins să scrie.

S-a vorbit mult, dar cu rost. Astfel, Anton Ilica  a afirmat că „cei patru clasici români au fost și rămân foarte importanți pentru literatura noastră, Eminescu condensând extrem de multă filosofie în versurile sale, iar Slavici și-a gândit, cu siguranță, foarte bine proza, punând accentul pe moralitate.” Tot Anton Ilica ne-a vorbit despre strădaniile autorităților din Șiria de a aduce acasă osemintele lui Ioan Slavici, care în momentul de față se află la Panciu. Din păcate, un cutremur a făcut să nu se mai știe cu precizie care sunt osemintele scriitorului, cei de acasă fiind nevoiți să se mulțumească cu o mână de pământ din cimitirul din Panciu. Celălalt Ilica, Valeriu Ilica, consideră: „Eminescu este cunoscut în lume, ba mai mult, străinii l-au făcut cunoscut (…) El nu e mare doar prin ceea ce a scris. E mare și prin faptul că i-a împins pe Slavici și pe Creangă să scrie, Eminescu corectându-i manuscrisele lui Slavici și introducându-l pe Creangă la Junimea. Eminescu a adus încă două valori în literatura noastră. El este cartea de vizită a limbii române!”

Știind că nu e posibil să se spună totul despre cei doi uriași ai culturii noastre, Lucia Bibarț a prins esența celor două personalități în doar câteva cuvinte: „Mihai Eminescu și Ioan Slavici sunt doi Feți-Frumoși ai literaturii române!” De asemenea, Lucia Bibarț a recitat un minunat sonet eminescian, „Stau în cerdacul meu…”, considerând că vorbele noastre sunt de prisos în fața Poeziei. I s-au alăturat Iuliana Pantea și Ioan Marcu, care au recitat (din sau pentru Eminescu) versuri de o rară frumusețe.

În partea a doua a Salonului, s-a lansat numărul 37 al revistei Gutenberg, revistă care a împlinit 10 ani și are, în momentul de față, peste 40 de colaboratori.

Anton Ilica și Florica R. Cândea au prezentat revista, cu bune și rele, rele care trebuie îndreptate în viitor, mereu fiind loc de mai bine.

Gheorghe Hodrea admiră pasiunea cu care Florica R. Cândea redactează această revistă, de reală valoare, reușind să depășească orice obstacol, să aducă nume noi, de valoare, în paginile revistei, să ofere câte o rampă de lansare prețioasă celor care își încep activitatea literară.

Ioan Marcu a fost impresionat de noul aspect al revistei, afirmând că „Revista Gutenberg și-a câștigat un loc al ei în presa literară.”,  iar Lucia Bibarț a observat „că revista a debutat într-o formă similară cu cea a acestui număr. Mă bucur că s-a revenit la acest aspect.”

Dorin Ocneriu vede în revista Gutenberg o soră mai mare a revistei Stindard: „Consider că Stindard și Gutenberg au rupt granițele, hotarele, gardurile, devenind două publicații surori. Gutenberg primește colaboratori de vârste extrem de diferite, unii dintre ei (Carina A. Ienășel, Geanina Iovănescu) fiindu-mi cunoscuți încă de la Lipova, unde, cu foarte mulți ani în urmă, au participat la ședințele Cenaclului Muza, ale cărui baze au fost puse de Ioan Codreanu și Simona Orădan (…) Coperta revistei ne duce cu gândul la arhitecutra gotică, la tiparele de acum 100 de ani, fiind bine gândită.”

Carina A. Ienășel vorbește despre Ligya Diaconescu și Ioan Godja – nume care aduc revistei Gutenberg un plus, cu atât mai mult cu cât cei doi colaboratori cunosc foarte bine culisele unei reviste, Ligya Diaconescu coordonând un număr impresionant de antologii, în care adună nume din România și de peste hotare, ajungând până în Canada, iar Ioan Godja, originar din Țara dacilor liberi, redactând, în Austria, revista Unirea, o revistă de o inestimabilă valoare.

Horia Truță concluzionează: „O colecție Gutenberg, chiar dacă acum nu contează, va conta. E necesară așadar o retrospectivă  a celor 10 ani, fiindcă revista crește, scriitorul fiind ca un strungar. Se formează. Pe rând. Încet.”

Carina A. Baba

În perioada 15 martie 1925-15 mai 1926, fiinţa la Arad, pe strada Calvin nr. 4, Salonul literar, o revistă de cultură avându-l ca director pe Al. T. Stamatiad, profesor de Limba franceză la Liceul de Băieţi.

Din colecţia revistei, spicuim câteva nume care au semnat în acea perioadă: Dimitrie Anghel, Eugen Lovinescu, Elena Văcărescu, Tudor Vianu, Ion Minulescu, Aron Cotruş, Perpessicius, Emanoil Bucuţa,Vasile Alecsandri, Octavian Goga, Traian Demetrescu, D. Nanu, A. T. Stamatiad, Al. Macedonski, Panait Istrati, Eugeniu Speranţia ş.a.

Profilul revistei era axat, răsfoind colecţia şi Tabla de materii, pe Corespondenţă, Pagini originale şi traduceri, Cronica literară, Însemnări literare, Pagini de poezie, proză, Cronici ritmate, traduceri, Ştiri culturale.

De curând, Biblioteca Judeţeană A. D. Xenopol a primit, prin muzicianul Florian Chelu, întreaga colecţie personală Al. T. Stamatiad, constând din documente inedite, aranjate pe ani, de însuşi poetul, publicisul, traducătorul Al. T. Stamatiad, astfel încât prin grija directorului bibliotecii, dr. Doru Sinaci şi a prof. Lucia Bibarţ şi Florica R. Cândea, materialele au fost clasificate, inventariate şi  aranjate, urmând a fi puse la dipoziţia cititorilor prin Fondul documentar.

REVISTA DE SALON GUTENBERG ARAD

Tipografia Gutenberg Arad, în An Centenar, sărbătoreşte şaptezeci de ani de la înfiinţare, prilej de a se pune în slujba condeierilor sau doritorilor, prin servicii de specialitate.

În cadrul Editurii Gutenberg  Univers, a luat fiinţă, acum zece ani, revista Gutenberg, ajungând în această toamnă la a 36 a ediţie. Fondator, editura eponimă, a  propus un Colegiu editorial cu  Florica R. Cândea, consilier responsabil editorial, alături de nume cu valenţe importante, precum Anton Ilica, Horia Truţă, Emil Şimăndan, precum  şi un Colegiu consultativ prin   Loredana Tudorescu, Carina A. Ienăşel, Mira Odagiu,  Lucia Bibarţ, Iuliana Pintea  ş.a. 

Revista a trecut de mult timp graniţele judeţelor, dar şi ale ţării, prin Colaboratori speciali: Sorina Groza, Delia Chevereşan, Eugenia Ponta Pete, Teodor Groza Delacodru, Vasile Barbu, Gheorghe Rancu, Paul Krizner,  Sava Sifora, I. V. Marcu, Valeriu Ilica,  Ioan Nelu Godja, Viena, Monica R. Iacob, Dan Luca, directorul Tipografiei ş.a.

De menţionat că una din preocupări este aceea de a promova cu rigurozitate noi talente, astfel că Alexandra Tudorescu, Ioana Crişan, Aida Voivodician, Blazena Karkus, Cătălin Drăgan ş.a. se regăsesc în paginile revistei.

Ca un corolar, la al zecelea an ni se alătură noi nume, tocmai zece, care semneză, ori ca debut ori sunt valori consacrate sau puţin timide.  

Avem onoarea să numim aici pe doamna Ligya Diaconescu, un antolog de excepţie, Vanghea Steryu, Macedonia, Roxana Lăduncă, Sibiu, Hans Dama, Viena, Boran Mircea, Marcel Draga, Horga Dayana ş.a. care au ales rubrici diferite precum: Oaspetele nostru, Debut Gutenberg, Traduceri, Cenaclu, Recenzii, Literatura în grai, Inedit, Călătorii, Cetăţi umane, Miscelaneea, La o ceaşcă de cafea, duminica, Colţul mucalitului, Maşina tipografică, Apostrof, Podium literar, Ramuri, Dialectica limbii, Ştiri culturale, Cu ochiul minţii, Opinii, Înscrisuri, Dialoguri neconvenţionale, etc.

SALON GUTENBERG 

Aşadar, în An Centenar, Salonul Gutenberg este în sărbătoare, la cinci ani de la constituire, cu sediul la tipografie, însă locurile de întâlnire au fost diferite, de la Cafenele literare la Terase tematice, Clubul Presei, sau Saloane I. Slavici sau V. Goldiş, resort Continental Arad ş.a. Este important de consemnat că nu suntem un cenaclu, ci o Grupare mozaic, în care se discută, se propun nume, valori, cărţi, ultime apariţii editoriale, se ascultă muzică, poveşti, se leagă  şi  se înnoadă prietenii literare la… Ceaiul de la Five o clock!

Recent, am poposit în ruginiu solar de toamnă la ţară, în comuna Macea, din Câmpia de Vest a Aradului spre a deschide Sesiunea de toamnă-iarnă a Salonului Gutenberg! Ca la o Şezătoare, s-a început Jocul ţărănesc pentru a introduce în scenă, ca debutant în Literatura în grai, pe ing. Cristian Silviu  Vuin, care şi-a amenajat un Colţ etnologic în Colna casei sale, la intrarea în comună, vestită pentru Castelul Csernovics.Colecţia sa personală numără obiecte de vestimentaţie locală, artefacte de gospodărie, obiecte şi podoabe casnice, cărţi vcehi, dar ceea ce a surprins au fost pereţii daţi cu maldăr, podel cu beton peste care s-au aşternut ţoale, cuverturi foarte vechi ţesute la război. Întreaga colecţie a impresionat selecta asistenţă, în frunte cu mai marele comunei, domnul primar, Ciprian Otlăcan, primit, cum de altfel, toţi musafirii, cu Banda muzicală! La primirea cu pogăcele cu jumări a fost degustată, de la căldarea proprie, ţuica de acest an, iar oaspeţii au fost poftiţi să vadă procesul de distilare. De fapt, sub numele Frăchiuţ Litău, ing. Cristian Vuin, urmează, fără orgolii, alţi scriitori în grai, Bace Toghiere şi Baci Ghiuri, prezenţi şi cuvântători la Salonul-Colnă! Noul autor, rapsod şi colecţionar, ing. Cristian Vuin a citit două din creaţiile scrise în grai local, La târg la Pesta şi Cu iosagu pă Siti, de altfel consemnate şi în revista Gutenberg la rubrica Debut! Despre încântarea Întâmplării culturale, printre tocăniţa specifică locului Haida-iute!!! sau plăcinte dulci  şi Pita de Pecica, au rostit Laudatio prof. univ. dr. Anton Ilica, Horia Truţă, custode al Galeriilor Turnul de Apă, care i-a şi înmânat  gazdei noastre Efigia-Medalie, I. V. Marcu, părintele Hodrea Gheorghe, alias Bace Toghiere, Baci Ghiuri a lu Hămfău.

În atmosfera cu specific domnesc-rural, cu muzică, gazda noastră, purtând un costum vechi de peste o sută de ani, a încins jocul tradiţional cu ortaca Elena Stoian, iar din grădina plină de localnici dornici ca atmosfera să fie una relaxantă, de Salon… răsunau ecouri de Cucuriguuu, Guiţ sau Lipa-Lipa!!! sau aromă de toamnă din livadă, amirosind a mere, pere, piersici, struguri de lacrimi!!!

Trebuie să mai spunem că Întâmplarea de la Salon 5 Gutenberg a avut toate condimentele şi ingredientele  necesare unei Serate sincretice, îmbinând oralitatea stilului cu tradiţionalul, colectivul, trecându-ne  prin stări de la laic la sacru, prin rostiri de rugăciuni sau pricesne, creatoare de adânci stări voliţional-emotive de un real limpezitor impact.

ARAD-MACEA ÎN AN CENTENAR CU SALON ANIVERSAR. CONCLUZII

I-au fost alături d-lui inginer, de-acum un semnatar de Poveşti pe Laviţă, colegi de serviciu, dar şi aproape doi nonagenari ai satului,Tolan Traian şi Mama Ina, mătuşa. Aceştia şi-au purtat povara anilor nu cu tristeţe, ci cu voie bună, purtând cu fală portul local, bărbătesc şi femeiesc, alături de un alt colecţionar Ioan Şiclovan! Şi mai trebuie să spunem că i-a fost alături Casa Doinelor din Orţişoara Timiş, o altă colecţionară, care a şi expus, doamna Delia Rădmănăştean, înveşmântată în port bănăţean!

Şi… sau… dar… că, întotdeauna, se caută un vinovat anume cu nume, pentru toate acestea ce se simt şi se petrec la Revista Gutenberg sau la Salon, vom rosti atât Florica R. Cândea, care s-a întors Acasă nu singură, ci cu noi care am umplut  curtea, mustind a bucurii nemăsurate! Casa ei de la ţară nu mai e, ci alte două, acolo, în cimitire, printre reci şi seci cruci, dar a venit să presare cuvinte ca moderator şi promotor-formator de caractere, să calce pe urmele eroilor anonimi măceni, şapte la număr, fugind ascunşi în căruţe cu tulei şi bătuţi să prindă Ultimul Tren al Marii Uniri, printre care, şi bunicul patern. În numele dumneaei, mulţumesc eu ca semnatar, pentru Jubileu Tipografie 70, Revista Gutenberg 10, Salon 5, deschizând o altă Filă de istorie, geografie culturală, antropologie, etnologie, rostire în grai! Cu un inginer!

Carina A. Ienăşel

Arad