Trebuie să vă avertizez din capul locului că urmează un jurnal trist. Acțiunea lui se va desfășura în jurul unui iaz de decantare numit Valea Sesii( sau Sesei dupa unele surse ) aflat în Muntiii Metaliferi. Nu voi scrie prea multe, voi lăsa imaginile să spună ce e de spus. Suntem 8: Ciprian, Oana, Familia Nuca, Ramona, Dl. Stoica, Costi.

Dimineața pornim pe ruta Lupsa – Hădărău – fostul sat Geamăna. De la Hădărău se urcă pe un drum de țară cale de 4-5 km pînă ajungem la un pod. În vale pare a fi un lac, pe malul său cîteva case.

La o privire mai atentă constatăm că de fapt lacul nu prea e lac. Mai degrabă este o acumulare de nămol. Urcăm pe pod unde găsim niște conducte. Din ele se aude un zgomot semn că se transporta ceva. Suntem în Munții Metaliferi aproape de Roșia Montană, glumim spunînd că pe acolo se transportă aurul.

Bineînțeles că nu e vorba de aur ci de steril. Acesta provine de la exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, făcută de compania Cupru Min începînd cu anul 1978. Tot arealul ăsta pe care se întinde lacul e o adevărată zonă calamitată.

Domnul Stoica s-a documentat ulterior acestei vizite și ne-a expus cîteva detalii:

“Iazul de Valea Sesii este un iaz de decantare de vale, deschis ( adica are un singur baraj ). Barajul, contruit din anrocamente, închide valea fiind construit între doi versanţi.Tulbureala de steril este deversată în iaz printr-un sistem de conducte care trebuie să permită dirijarea deversării spre diverse zone situate pe conturul iazului astfel ca toată suprafaţa să fie ocupată.

Sterilul se constituie în depozit şi se reazemă pe versanţii naturali. În iazul de la Valea Şesii depozitul de steril, în cele mai multe locuri pe care noi le-am sondat, n-are consistenţă; într-un loc era formată un fel de plajă pe care am călcat şi nu ne-am scufundat. Dar nici nu am avut curaj sa mergem mai departe.

Apele limpezi ar trebui să ajungă într-un sistem de colectare şi evacuare din care acestea trebuie să fie descărcate spre o staţie de epurare chimică sau spre un sistem de recirculare sau -cel mai simplu, făra costuri, fără jenă – spre un emisar (un râu curat de obicei). Sistemul de colectare şi evacuare noi nu l-am văzut, dar e drept că n-am ajuns la baraj unde ar putea să fi fost.

În septembrie 2011 iazul avea in jur de 130ha. Acesta a acoperit aproape în totalitate satul Geamăna; gospodăriile au fost răscumpărate de Cupru Min SA Abrud. Durerea cea mai mare a locuitorilor a fost aceea ca nu a fost respectata promisiunea de a se stramuta cimitirul. Sterilul a inghitit rind pe rind casele oamenilor, dealul pe care era construita biserica, cimitirul. Biserica este unul din putinii martori care ne arata ca aici a fost odata o asezare omeneasca. Namolul a ajuns acum la nivelul acoperisului.

Ce e și mai grav este faptul că asistăm la un dezastru ecologic în derulare. Sterilul continuă să fie deversat cu consecvență și nivelul iazului crește în fiecare an. De aceea cei de la Cupru Min înalță barajul an de an.

Nămolul acesta este pe alocuri brăzdat de firicele înguste de apă. Peisajul e ireal, pe alocuri ai senzația că ești pe altă planetă. În fața ochilor ni se aștern tot felul de culori, date de substanțele deversate. Noi am numit generic aceste substanțe cianuri.

E trist să vezi cum nămolul ăsta a înghițit și continuă să înghită case, gospodării, livezi, garduri. E trist să vezi cum biserica satului, destul de impozantă de altfel, e sufocată de nămol și își duce în tăcere și demnitate ultimii ani de existență.

Cu toate astea fiecare dintre noi, dacă nu a spus, măcar odată a gîndit ceva de genul: ce culori, ce peisaj. intr-adevar lacul ăsta cu este foarte fotogenic, dar…

Din fostul sat Geamăna au mai rămas doar cîteva case și o mînă de oameni care a refuzat să plece. Oare cum e să să vezi tot peisajul ăsta in fiecare zi? Și să mai ai în minte imaginea vechiului sat. Imaginea de mai sus am gasit-o pe Internet. Remarcati cit de sus se aflau biserica si cimitirul.

Iar daca vreti sa vedeti cit de frumoasa era pictura acestei biserici mergeti la acest link:

http://areyouready.ro/calatorii-in-romania/geamana-legenda-bisericii-scufundate/

Nu se poate ca atunci cînd vii aici să nu faci legătura cu ceea ce se preconizează a se întîmpla în zona Roșiei Montane. Se spune că și acolo, pe valea Corna, se va amenaja un astfel de iaz de decantare. Și tot așa, sacrificind niște sate. Numai că acela va fi mai întins decît acesta de la Valea Sesii. Unele surse spun că va fi cam de trei-patru ori mai mare.

Citez iarasi din Dl. Stoica:

După aproape o zi de umblat pe malurile iazului de decantare de la Valea Şesii ne-am propus să ajungem pe halda de steril ce aparţine exploatării Roşia Poieni. Treaba asta nu ne-a iesit, am ajuns numai sub haldă din cauza neatenţiei, nehotărârii şi mai ales a lipsei de timp.

Astfel am traversat partea de jos a haldei acolo unde au ajuns pietrele mai mari din sterilul depus şi împins pe haldă. Din fotografii reies două alte problemele asociate tuturor haldelor de steril: generarea de ape încărcate acid care contaminează apele de suprafaţă, eroziunea şi instabilitatea taluzului, degradarea terenurilor învecinate.

Am mers ceva timp printre tot felul de bolovani, am pășit pe nisipuri instabile, am traversat pâraie de culoare verde. Am călătorit practic pe tarimuri nepamantene.

Reabilitarea iazului de decantare Valea Şesii ca şi a haldei de steril ar trebui să fie făcută după încetarea exploatării. Dar oare chiar se va intimpla asta?

Ca si concluzie: ar fi bine ca oricare dintre noi sa treaca macar odata si sa vada acest iaz de decantare, sa traga niste invataminte si sa nu mai repete greselile trecutului. Fac un apel catre cei care citesc acest text sa arate articolul si pozele prietenilor, cunoscutilor, sa il distribuie pe retelele de socializare.

În Munţii Apuseni se gasesc 24 iazuri de decantare.

Articol preluat de pe site-ul :http://bogdanbalaban.ro/

Roşia Montană este o problemă de interes naţional, iar dialogul dntre votanţi şi reprezentanţi este important pentru diminuarea distanţei, din păcate atât de mari, dintre cetăţeni şi clasa politică. Parlamentarii români au o şansă istorică de a reabilita prin votul lor o generaţie politică şi de a consolida democraţia din România în faţa întregii lumi.

Protestele continuă în fiecare duminică

Solicitările noastre sunt identice cu ale zecilor de mii de români care protestează în întrega ţară şi în străinătate:

-          prezenţa la vot şi vot negativ proiectului de lege specială

-          interzicerea exploatărilor miniere pe bază de cianuri în România

-          demararea procedurilor de includere a Roşiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO

Până când proiectul de lege specială nu va fi respins de către Parlament,  protestele vor continua în fiecare duminică de la ora 17:00 pe platoul din faţa Palatului Administrativ. La protestul de duminică, 29 septembrie, cu sprijinul unui cvartet se va organiza un „flashmob” simfonic.

Cianura ucide oameni, corupţia îmbolnăveşte o ţară, indiferenţa distruge viitorul

Grupul  ARAD pentru ROŞIA MONTANĂ

Duminică seara, pe platoul din fața Palatului Administrativ dinArad, s-au adunat câteva sute de tineri, pentru a protesta împotriva proiectului de minerit de la Roșia Montană. „Uniți, salvăm Roșia Montană!”, a fost sloganul de bază al manifestanţilor.

Astfel de proteste au mai avut loc în; Bucureşti, Cluj,Braşov,Timişoara,Iaşi,Baia-Mare, dar şi în alte oraşe din România şi din străinătate. Protestele de la Bucureşti, alături de manifestări similare desfăşurate în alte oraşe din ţară, au început, duminica trecută, după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.

Protestatarii arădeni s-au întâlnit pe platoul din fața Palatului Administrativ (Primăria), după care au organizat un marş pe traseul Primărie-Teatru-Podgoria-Parcul Pădurice și înapoi. Pe tot parcursul traseului s-au scandat lozinci precum: „Cu gaze şi cianură ne daţi o mare lovitură”, „Cianura şi cu şistu, ‘cadouri’ de la prim-ministru”, “Măi, măi, dragă Rovană/ Ia mâna de pe Roşia Montană”, „Nu corporaţia face legislaţia”, „Roşia Montană în UNESCO” şi „Vizitaţi Roşia Montană”.

Localitatea arădeană Hăşmaş, situată la poalele Munţilor Codru Moma s-a alăturat oficial campaniei „Salvaţi RoşiaMontană”.

Chiar la întrarea în sediul Primăriei şi Consiliului Local Hăşmaş a fost afişat un banner pe care se poate citi; „Salvaţi RoşiaMontană”. . „Comuna Hăşmaş îndeamnă: Salvaţi RoşiaMontană! Oamenii sunt mai scumpi ca aurul!”, este mesajul care-i întâmpină pe toţi cei care trec prin faţa sediului primăriei.

Iniţiativa îi aparţine primarului Cornel Popa, care a comandat personal confecţionarea banerului. „Suntem împotriva începerii exploatării la Roşia Mon­tană, iar vocile noastre trebuie să se facă auzite”, a declarat primarul Cornel Popa.

Acesta susţine că nu se va lăsa uşor şi că în comună va fi demarată o campanie de strângere de semnături împotriva proiectului minier, listele urmând să fie trimise apoi Parlamentului, pentru a nu se vota în favoarea începerii exploatării. „O să strângem semnături pe care le vom trimite la Bucureşti, la Parlament, prin intermediul parlamentarilor arădeni”, a completat Cornel Popa. Gestul autorităţilor din Hăşmaş este unicat, dorindu-se ca acest semnal să constituie un exemplu de urmat şi de alte comunităţi din România, care sunt împotriva exploatării de la Roşia Montană

Mircea Purcaru, preşedintele Partidului Conservator Arad a afirmat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că se pronunţă în favoarea unei consultări largi a populaţiei  cu privire la subiectul Roşia Montană. „Ne pronunţăm în vederea unei consultări largi a populaţiei în ceea ce priveşte acest subiect. Este vorba despre un proiect care poate afecta sănătatea oamenilor, cât şi bogăţia ţării care a fost dată aşa cum a fost dată în urmă cu 20 de ani. Atunci, Frank Timiş concesiona cu zece mii de lire sterline perimetrul aferent de la Roşia Montană. De asemenea, la câţiva kilometri distanţă de Roşia Montană, la Certej, acolo unde s-a dat aviz de mediu, iar acum se află în faţa judecătorilor așteptăm să vedem dacă se va aproba sau nu exoploatarea începând cu anul 2015. În timp, Frank Timiş a vândut cu 2,4 miliarde de dolari ceea ce luase de la stat cu doar câteva mii de lire. Statul este cel care a pierdut aşadar şi trebuie avut grijă ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple. Ar fi bine să se organizeze un referendum local”, a declarat Mircea Purcaru. Acesta a mai menţionat că reprezentanții Consiliului Județean Arad ar trebui să întocmească unele proiecte, deoarece și în judeţul Arad se găsesc resurse naturale care ar putea avea aceiaşi soartă ca şi Roşia Montană. „Cred că a venit vremea  ca şi autorităţile judeţene să se implice şi să acceseze fonduri europene destinate unor asemenea programe. Avem aur și argint la Drauț și Arăneag. Avem uraniu, diatomită și nisip scorțos în județ”, a complectat preşedintele PC Arad.