Reprezentanții USR Arad au prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, activitățile întreprinse în primele trei luni din anul 2017. Raportul sintetizează principalele acțiuni derulate de filiala locală Arad, în perioada care a urmat alegerilor parlamentare şi până astăzi. Documentul disponibil online (la adresa http://goo.gl/PbhzFt) este centrată pe activitatea parlamentară, activitatea la nivel local și diverse.

Activitatea parlamentarilor arădeni a vizat în principal domeniile sănătate și protecția mediului. Au fost depuse amendamente la legea bugetului național pentru echiparea spitalelor din Arad, reabilitarea clădirilor școlilor din municipiu şi judeţ, precum și a unui segment de drum județean important. Au fost inițiate două proiecte de legi vizând circulația bicicliștilor și pentru reglementarea unei alimentații mai sănătoase în România. Mai sunt enumerate interpelările, luările de cuvânt, precum și declarațiile politice susținute de la tribuna Parlamentului.

Implicarea la nivel local s-a axat pe participarea la dezbaterile publice asupra proiectelor de hotărâri aflate la transparență sau în analiza Consiliului Local Municipal. În total au fost făcute 59 de recomandări privind teme de interes cum ar fi bugetul, rețeaua școlară, strategia integrată de dezvoltare urbană și regulamentul activităţilor economice. Fiecare recomandare a fost susținută verbal dar și înaintată în scris reprezentanților administrației locale.

Suplimentar celor menţionate anterior, organizaţia locală a USR Arad a întreprins acţiuni de supraveghere şi transparentizare a activităţilor administraţiei publice locale. Între acestea putem enumera crearea unor grupuri de lucru interne pe teme precum termoficarea sau activitatea Consiliului Local, analiza detaliată a bugetului local, colectarea și procesarea de date de la primăriile din județ privind numărul, calificarea şi experienţa profesională a consilierilor personali ai primarilor. Pentru dezvoltare, atragere de simpatizanţi şi înfiinţarea de noi filiale, s-au organizat USeRile, întâlniri de discuții într-un cadru informal desfășurate vineri seara din două în două săptămâni pe teme de interes local, precum și EurAgrAr, eveniment care facilitează dialogul pe teme agricole şi de dezvoltare rurală.

Adrian Wiener, senator USR: „Interpelările făcute de la începutul anului mi-au confirmat opacitatea instituțiilor Statului. Dar asta nu ne descurajează. Am depus deja câteva proiecte de lege și pregătim și alte inițiative, cum ar fi cea privind o strategie a vaccinării adică a condiționării accesului copiilor în instituții, în colective. Pentru primele 3 luni, din care una a fost sesiune extraordinară și de proteste, apreciem ca o activitate bună care va avea un impact, sperăm, asupra corpusului legislativ în România. Sper ca cel puțin o inițiativă, cea privind prevenția cardiovasculară va trece, pentru că nimeni din scena politică nu cred că poate spune public că nu vrea să evite moartea a 2.000 – 3.000 de concetățeni.”

Sergiu Vlad, deputat USR: „Activitatea parlamentară a început destul de abrupt, în sensul celebrei O.U.G. 13, care în aceste zile vedem că se întoarce în Parlament, odată cu alegerea fostului ministru Iordache în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților și a celorlalte intenții ale PSD și ALDE de a continua asaltul asupra Justiției. Revenind la problemele locale, am abordat în calitate de parlamentar cazul bazelor sportive dărâmate, dar și pasajele, pe care se pare că nu le vom primi finalizate în acest an, așa cum ne-a promis PSD-ul și domnul Fifor.”

Vlad Botoș, președinte USR Arad: „Noi, USR-ul, am creat o breșă în sistemul acesta politic. Suntem transparenți și oferim acest Raport de activitate, să vadă alegătorii ce am făcut. Arătăm că principiile nu sunt doar chestiuni teoretice, noi le și aplicăm în activitatea zilnică. Suntem deschiși, față de mass-media, față de toată lumea. Oricine poate accesa documentul online. Avem inițiative de bun-simț pentru cetățeni și suntem încrezători că în timp vor produce beneficii pentru oameni. Chiar dacă acum poate nu vor fi acceptate anumite propuneri ale noastre, până la urmă o să coagulăm și majoritatea necesară pentru a implementa decizii corecte.”

După “accidentul Ioţcu”, Adrian Ţolea a îndeplinit funcţia de preşedinte interimar al CJA pentru aproape un an de zile, din iulie 2015 până la începutul acestei săptămâni.

Azi acesta şi-a prezentat raportul de activitate, după “un an cu bune şi cu rele, cu realizări şi cu dorinţe, cu proiecte lăsate viitorilor conducători”, aşa cum a menţionat.

„Am preluat mandatul de interimar într-un moment de cumpănă pentru instituţie, cu finalul unui ciclu bugetar european. Multe dintre proiectele cu finanţare europeană aveau termen de finalizare 31 decembrie 2015 şi orice pas greşit ar fi putut însemna pierderea banilor europeni. În acest an de interimat am reuşit să duc la bun sfârşit proiectele avute, m-am confruntat cu alte provocări administrative, dar mă bucur că am reuşit să formez cu colegii mei o echipă” a sintetizat câteva din provocări, Adrian Ţolea.

Enumerând apoi câteva dintre proiectele finalizate cu succes, în diferite domenii.

„Sănătatea a fost una dintre direcţiile principale ale investiţiilor CJA. Iar acest lucru se va vedea acum, la acreditare. Sunt convins că vom primi acreditarea Spitalului Judeţean Arad. Am finalizat modernizarea Unităţii de Primire Urgenţe, am reuşit să finalizăm modernizarea ambulatoriului integrat, acest proiect fiind finanţat din fonduri europene, aproape două milioane de euro. În această privinţă, insist asupra faptului că nu ne-au fost cerute fondurile înapoi pentru că nu există articol în contract în baza căruia să returnăm banii. Tot în acest domeniu pot să amintesc de vizita fostului ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cădariu, care şi-a respectat promisiunile până la capăt: am primit incubatoare pentru nou-născuţi, dar şi bani pentru un RMN” a declarat Ţolea.

Acesta a trecut apoi la o altă investiţie importantă, respectiv modernizarea Aeroportului Arad. „Noi ne-am făcut treaba, am modernizat aeroportul, l-am adus la standarde europene, este una dintre cele mai frumoase aerogări din România. Reprezentanţii companiei Join Airlines ne-au asigurat că zborurile vor începe în luna septembrie” a mai spus fostul interimar de la conducerea judeţului.

Un alt proiect, poate cel mai important dintre cele finalizate în ultima vreme, este cel de gestionare a deşeurilor, masterplanul în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro. „Am reuşit să ducem la bun sfârşit acest proiect important. Am reuşit să ne încadrăm în termene, am trimis şi licitaţiile pentru operatori la SEAP, urmează ca cei de aici să le publice. Dar noi am respectat întru totul termenele” a punctat Adrian Ţolea.

Preşedintele interimar CJA a abordat şi problema infrastructurii, mai precis drumul judeţean Arad – Pâncota – Târnova – Şilindia – Buteni şi Arad – Felnac, în diferite faze de execuţie, sau despre Drumul Vinului, finalizat în toamna trecută.

„Rămân mai departe în echipă, sunt ales consilier judeţean, le urez succes colegilor mei care au fost nominalizaţi pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi şi sunt convins că îşi vor face bine treaba” a încheiat Adrian Ţolea.

Prezentul sondaj privind practicile culturale în municipiul Arad a fost coordonat de prof. univ. dr. Adrian Hatos sub egida Asociației Film ETC. (coordonator proiect: Oana Radu) și a fost realizat la comanda Centrului Municipal de Cultură Arad în cadrul procesului de elaborare a strategiei culturale a orașului Arad. Alături de cartografierea resurselor culturale arădene, demarată în anul 2013, sperăm că acest sondaj va fi nu doar un fundamentîn elaborarea politicilor culturale locale, ci și un instrument de planificare strategică pentru organizațiile culturale din Arad.

Sondajul și-a propus, în primul rând, să evalueze preferințele și practicile de consum și participare culturală într-un sens larg, care să includă atât o frecventare a evenimentelor strict artistice, cât și practici de consum media, divertisment, hobby-uri, interacțiune urbană etc., pe de o parte, și practicile indoor și cele în spațiul public, pe de altă parte. Pe baza acestor informații, raportul propune o clasificare a arădenilor după spațiile și evenimentele preferate și am încercat să identificăm câteva direcții cu potențial de dezvoltare. Fără să includă o listă extensivă, sondajul și-a propus, de asemenea, evaluarea participării la evenimentele culturale arădene din anul anterior și notorietatea și frecventarea instituțiilor și spațiilor culturale din Arad.

Sondajul a evaluat, de asemenea, modul în care arădenii percep oferta culturală a orașului, dar și orașul în sine, și care sunt așteptările și recomandările făcute atât organizatorilor de evenimente culturale, cât și autorităților locale. Nu în ultimul rând, acesta și-a propus să cuantificeși atitudinea arădenilor față de dezideratul de a deveni Capitală europeană a culturii în 2021.

Sondajul a fost realizat în luna mai 2015 pe baza unui eșantion aleatoriu stratificat multistadial de 569 subiecți, pentru care marja de eroare de așteptat este de 4-5%.

Cele mai importante rezultate ale sondajului pot fi sintetizate astfel:

• Majoritatea absolută a arădenilor preferă să își petreacă timpul liber acasă.
• Jumătate din timpul liber arădenii îl alocării vizionării programelor de televiziune, iar un sfert navigării pe internet. Tinerii și persoanele educate preferă internetul.
• Toate practicile culturale ale arădenilor sunt puternic influențate de caracteristicile socio-demografice, de nivelul de instrucție și de vârsta, obiceiurile de consum cultural fiind puternic polarizate din această perspectivă.
• Corelația dintre domiciliu și participarea la activități culturale este explicată mai mult de caracteristicile socio-demografice ale populației diferitelor cartiere decât de distanța față de locul de derulare a evenimentului.
• Cel puțin jumătate dintre subiecți nu practică nici un hobby cu semnificație culturală. Cele mai frecvent practicate sunt lucrul manual, pictura, dansul.
• 30% din arădeni au încercat măcar o dată să realizeze o creație culturală. Cele mai frecvente sunt poezia, pictura și fotografia artistică.
• 21% din arădeni colecționează ceva.
• Activitățile de timp liber cele mai dezirabile sunt cele outdoor (excursii, plimbări etc.) iar dintre cele culturale cele mai dezirabile sunt vizionarea filmelor și audițiile muzicale.
• Strict în Arad, în timpul liber, cei mai mulți arădeni merg la shopping în hipermaketuri și la mall-uri (aproximativ 75%), iar aproximativ o treime se distrează la cinematograf și ștrand.
• Se înregistrează o puternică prezență a echipamentelor TIC și a celor electronice de comunicare, redare și stocare. Peste o treime din gospodării au în dotare tabletă.
• Cel mai vizionat post local este West TV Regional. Cele mai populare programe de televiziune sunt știrile și filmele.
• Muzica populară și cea pop au cei mai mulți aderenți. Persoanele în vârstă și cele mai puțin educate ascultă strict muzică populară sau religioasă, în timp ce tinerii și cei mai educați au un consum mai diversificat.
• Ponderea celor care au citit cel puțin o carte în ultimul an este de 50%. Jumătate din lecturile arădenilor sunt din volume de beletristică.
• 13% dintre arădeni sunt membri ai unei asociații voluntare, procent similar celei înregistrate în România la nivel urban.
• Participarea la evenimente culturale arădene specifice artei înalte sau moderne este limitată la aproximativ un sfert din populația adultă a orașului (28%) care se împarte în mod egal în „omnivori” – care participă la orice eveniment și „moderni” pentru care participarea este mai degrabă un pretext pentru socializare și divertisment. Acest grup de participanți se recrutează preponderent dintre tinerii cu studii superioare.
• Potențial de creștere deosebit am identificat pentru lecțiile de dans, canto și pictură, frecventarea muzeelor, spectacole de operă și operetă și cercuri de lectură.
• 74% din arădeni au participat la cel puțin un eveniment cultural organizat în Arad în anul anterior sondajului. Topul este dominat de festivalurile populare (Zilele Aradului, Festivalul Vinului și Octoberbier) care atrag cea mai mare audiență. Publicul evenimentelor strict culturale este de maximum 14% din populația adultă a orașului.  În mod obișnuit, un arădean participă pe an la 2 evenimente, cel mai probabil două festivități populare.
• Dintre instituțiile de cultură din Arad, cele mai frecventate sunt Teatrul și Filarmonica. Un arădean obișnuit vizitează anual 2 instituții cu profil cultural din oraș. Mult mai probabil ajunge, totuși, un arădean, la un mall, la ștrand, în centru sau pe Lunca Mureșului.
• Cele mai vizitate obiective cultural-istorice din județul Arad sunt: rezervațiile naturale, mănăstirile, cetățile (de la Șoimoș, Șiria, Misici) și muzeul memorial „Ioan Slavici”.
• În timp ce adulții și vârstnicii se informează despre evenimente culturale de la prieteni, din afișele stradale, din presa tipărită și de la televizor, tinerii urmăresc mai ales presa online, anunțurile de pe rețelele sociale și afișajul stradal.
• Preferințele privind modalitățile de organizare a evenimentelor culturale variază în funcție de categoriile socio-demografice. Tinerii cu studii superioare preferă mai mult decât celelalte categorii evenimentele amuzante, interactive, organizate de privați la ore târzii.
• Amabilitatea organizatorilor pare a fi o problemă pentru toate categoriile de public și o direcție de acțiune prioritară a organizatorilor de evenimente.
• Cele mai pregnante calități ale orașului conform evaluărilor publicului sunt: arhitectura interesantă, frumusețea, istoria interesantă și ospitalitatea față de turiști.
• Populația Aradului consideră că autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a susține activitățile culturale din oraș, dorindu-se mai multe activități culturale de acest tip în oraș și o mai bună îngrijire a clădirilor cu valoare de patrimoniu.
• Subiecții sugerează faptul că aspectul orașului și calitatea infrastructurii afectează negativ viața culturală a orașului, recomandând cu prioritate autorității locale să intervină în aceste domenii. În plus, primăriei i se recomandă să acționeze pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu și/sau cu valoare arhitecturală.

Vă invităm să consultați raportul integral în format electronic la www.cmcarad.ro

PSD Arad ne-a oferit o nouă mostră de «copy-paste» a mesajelor de la Bucureşti, prin declaraţia deputatului Dorel Căprar. Acesta a declarat, cu un profesionalism economic bine conturat, că «Raportul Comisiei Europene confirmă drumul corect al României».

„Într-adevăr există paşi făcuţi într-o direcţie bună, dar acest Raport trebuie privit în ansamblul său. În primul rând, Raportul se referă la perioada 2009-2013, are 130 de pagini, deci e greu să tragi concluzii competente în doar câteva cuvinte. Domnul deputat a scos din context doar câteva aspecte pozitive datorate de fapt perioadei 2009-2011 dar a omis în acelaşi timp criticile şi nemulţumirile actuale a Comisiei Europene. Acestea se referă la reforma lentă şi ineficientă a companiilor de stat, la sistemul sanitar fragil, la rata îngrijorătoare a şomajului în rândul tinerilor şi, nu în ultimul rând, la gradul redus de absorbţie a fondurilor europene”, afirmă Adrian Niţu, preşedintele Comisiei Judeţene pentru Economie, Finanţe şi Mediul de Afaceri, din PDL Arad.

De asemenea, Adrian Niţu subliniază că reforma companiilor de stat este rămasă în urmă, încercările de privatizare şi management privat realizate de guvernul USL fiind un eşec. Un efect al acestor reforme ratate este faptul că astăzi avem 900 de companii de stat, implicate în sectoare-cheie, cum ar fi transporturile sau energia şi că arieratele acestora reprezintă 96% din totalul arieratelor din sectorul public şi 2% din PIB.

„Din peste 40 de angajamente incluse în ultimul acord, Comisia a stabilit că mai mult de o treime sunt neîndeplinite sau doar parţial îndeplinite. Aşa că, în concluzie, nu înţeleg optimismul domnului Căprar, nici faptul că se erijează în specialist în economie”, a completat Adrian Niţu.

Pentru informare vă prezint un rezumat al raportului:

”Evaluare globală ale celor două programe de asistenţă pentru România cu privire la balanţa de plăţi externe 2009-2013

Acest raport realizat de Serviciile Comisiei Europene evaluează rezultatele generale ale celor două programe de asistenţă pentru balanţa de plăţi externe 2009-2011 şi 2011-2013.

În ultimii patru ani Uniunea Europeană a asistat România în confruntarea cu criza economică şi financiară şi în stabilirea fundamentelor pentru o creştere viitoare.

Programele au avut în general succes în recuperarea stabilităţii macroeconomice, în restabilirea accesului pentru creditare pe pieţe financiare externe, şi în salvgardarea stabilităţii financiare.

Drumul de promovare a reformelor structurale a fost însoţit de  un progres rezonabil în domeniul de reglementare, dar cu un progres relativ mic în ceea ce înseamnă schimbările  fundamentale.”