Premierul Dacian Cioloș a inițiat o dezbatere națională pe tema celor trei piloni: funcția publică, administrația publică centrală și administrația locală. Politicianul arădean Samuel Caba a înaintat patru propuneri, pe temele de interes trasate de premier, la care a primit un răspuns punctual pe fiecare dintre problemele identificate cu soluțiile pe care le-a propus.

Cele patru propuneri ale lui Samuel Caba, care au fost bazate pe constatări personale legate de activitățile sale ca om al bisericii, reprezentat al unor organizații civile și politician, au vizat limitarea numărului de mandate pentru primari și președinții de consilii județene la două, modificarea statutului aleșilor locali astfel încât aceștia să nu-și poată pierde mandatul odată cu pierderea calității de membru al partidului pe listele căruia au fost aleși, ei fiind de fapt reprezentanți ai intereselor cetățenilor, apoi, legat de aceasta, deschiderea listelor electorale printr-un vot preferențial pe listă și inițierea unei legi a democrației de proximitate, care să asigure o participare cât mai activă a cetățenilor la deciziile administrației publice locale. „Am constatat cu satisfacție că intenția mea, de a propune idei care să conducă la democratizarea reală a vieții politice și la reducerea corupției din administrația publică locală, a avut un ecou la nivelul Guvernului. Deși la primele două propuneri nu am primit un aviz pozitiv, motivat de decizii ale Curții Constituționale care justifică starea de fapt din prezent, trebuie să remarc faptul că ultimele două propuneri au trezit interes. Pentru aceasta este nevoie, așa cum s-a precizat în răspunsul primit din partea Guvernului, de o largă consultare publică și politică, de dezbateri ale unor comisii parlamentare dar, pentru scopul final, procesul laborios este, în opinia mea, perfect justificat. Voi continua să analizez cadrul legislativ actual privind activitatea administrației locale și centrale și să propun modificări legislative, în cadrul prevăzut de lege, pentru a provoca o schimbare în bine a sistemului democratic din România, a legilor care privesc interesele cetățenilor, care trebuie să primeze în fața intereselor baronilor locali sau ale grupărilor politice” a declarat Samuel Caba.

La începutul acestei luni, în cadrul Sesiunii plenare a Comitetului Economic şi Social European a fost prezentat Raportul de informare al Secţiunii pentru uniunea economică, monetară şi coeziune economică şi socială privind „Accesul la finanţare al IMM-urilor şi al întreprinderilor cu capitalizare medie în perioada 2014-2020: oportunităţi şi provocări”, care cuprinde propuneri concrete privind creşterea accesului IMM-urilor:

• la credite bancare;

• pe pieţele de capital privat;

• la fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI), inclusiv COSME şi Orizont 2020.

Comitetul Economic şi Social European atrage atenţia asupra faptului că, începând din 2008, insuficienţa fondurilor a limitat investiţiile efectuate de IMM-uri. În ciuda faptului că instituţiile europene au declarat că sprijinirea IMM-urilor este o prioritate politică, nu s-au realizat cu adevărat mari progrese, mai ales în ce priveşte accesul la finanţare şi stimularea competitivităţii. Este nevoie de măsuri urgente pentru ca fondurile disponibile să se adapteze mai bine la cerinţele IMM-urilor şi pentru a face ca procesul să fie mai flexibil şi mai transparent.

A ţine seama doar teoretic de IMM-uri nu este suficient, atenţia trebuie să se concentreze asupra acţiunii. Guvernele naţionale ar trebui să instituie un „Intergrup pentru IMM-uri” în toate statele membre pentru a se asigura că chestiunile abordate la nivel european sunt aplicate la nivel naţional şi pentru a face posibile circuitele de informaţie şi colaborarea eficientă. Instituţiile UE (PE, CE, CESE), reprezentanţele naţionale şi organizaţiile întreprinzătorilor trebuie să colaboreze cu Intergrupul pentru IMM-uri şi să genereze rezultate tangibile în ce priveşte antreprenoriatul, creşterea şi ocuparea forţei de muncă în următorii cinci ani şi în continuare.

Propuneri pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor:

• ameliorarea cooperării şi a schimbului de informaţii dintre IMM-uri şi creditori;

• asigurarea unei monitorizări mai sistematice a situaţiei financiare a IMM-urilor;

• stabilirea unor norme clare privind utilizarea garanţiilor (personale);

• instituirea unor norme clare privind rambursarea creditelor înainte de termen;

• stabilirea unor criterii clare şi specifice pentru cererile de finanţare, în mod transparent;

• informarea adecvată şi constructivă a întreprinzătorilor cu privire la motivele pentru care este respinsă o cerere de credit; furnizarea de consultanţă financiară în interesul clienţilor;

• stimularea activităţii micilor bănci de la nivel local şi consolidarea puterii lor de decizie, pentru a nu fi nevoite să transfere deciziile către birouri centrale care privesc propunerile de împrumut exclusiv din perspectiva unor criterii de profitabilitate sau de risc, neadaptate cererii;

• formarea consultanţilor bancari pentru a înţelege IMM-urile şi microîntreprinderile, în loc să se concentreze asupra vânzării de produse bancare derivate;

• consolidarea rolului de intermediar al organizaţiilor de IMM-uri şi microîntreprinderi de la nivel local/regional;

• măsuri adecvate pentru a se reduce costurile şi pentru a se spori disponibilitatea informaţiilor pentru IMM-uri;

• dacă iniţiativa privind IMM-urile ar fi acceptată pe scară mai largă de statele membre (acest instrument comun al Comisiei şi al Grupului BEI are potenţialul de a crea un efect de pârghie considerabil şi de a reduce riscul pentru intermediarii financiari).

Propuneri pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor pe pieţele de capital privat:

• în vederea extinderii căilor de finanţare fără creditare, cerinţele de capital pentru bănci şi societăţile de asigurare ar trebui calibrate în aşa fel încât să nu fie descurajate investiţiile în active esenţiale pentru creşterea IMM-urilor (capital propriu, portofolii securitizate de împrumuturi pentru IMM-uri, obligaţiuni pentru IMM-uri);

• BEI ar putea extinde gama partenerilor potenţiali pentru împrumuturile acordate IMM−urilor, astfel încât printre ei să se numere noi intermediari financiari şi neconvenţionali;

• Comisia ar trebui să instituie o platformă europeană de garantare permanentă, în cadrul Fondului European de Investiţii, pentru a facilita accesul la finanţare al IMM-urilor şi pentru a îmbunătăţi elaborarea de garanţii şi de produse de credit bazate pe garanţii europene;

• Comisia ar trebui să consolideze şi să optimizeze instrumentele de partajare a riscului ale programelor BEI şi FEI pentru ca instituţiile financiare (intermediare) să pună la dispoziţia IMM-urilor portofolii de capital sau de finanţare de tip mezanin;

• BEI ar trebui să îşi consolideze în continuare proiectul privind iniţiativa de microfinanţare, îmbunătăţindu-şi contribuţia la realizarea priorităţilor politicii UE din domeniul incluziunii sociale;

• Comisia ar trebui să promoveze şi diseminarea celor mai bune practici privind crearea de pieţe de obligaţiuni accesibile IMM-urilor şi întreprinderilor cu capitalizare medie, precum şi să calibreze normele UE de implementare a legislaţiei-cadru privind cerinţele de capital pentru bănci (Directiva privind cerinţele de capital – CRD IV şi Regulamentul privind cerinţele de capital – CRR) astfel încât să se sprijine contribuţia pe care o poate aduce securitizarea pentru umplerea viitoarelor insuficienţe de finanţare;

• asigurarea posibilităţii ca băncile să îndrume către alte resurse de finanţare IMM-urile cărora li se resping cererile de creditare;

• sprijinirea dezvoltării pornind de la piaţă a unor alternative la creditare concepute pentru IMM-uri, întreprinderile cu capitalizare medie şi întreprinderile cu creştere rapidă: metode de finanţare hibridă (de tip mezanin), fonduri de investiţii în societăţi necotate şi capital de risc;

• dezvoltarea finanţării participative;

• abordări de finanţare inovatoare bazate pe platforme digitale.

Propuneri pentru creşterea accesului IMM-urilor la fondurile structurale şi de investiţii europene:

• reguli mai simple şi mai clare privind fondurile UE;

• proceduri electronice de depunere a cererii şi de raportare;

• rate mai ridicate de plată în avans, cu mecanisme de garantare;

• mai puţină birocraţie şi mărirea vitezei şi a eficienţei cu care reacţionează autorităţilor locale relevante;

• instrucţiuni clare şi orientare practică pentru pregătirea documentaţiei de depunere a cererii, implementarea proiectelor, verificarea şi autorizarea cheltuielilor eligibile, funcţionarea managementului şi sisteme de control al programelor operaţionale;

• prezentarea tuturor procedurilor pentru toate instrumentele financiare în mod simplu şi transparent şi în formate uşor de comparat;

• procese simple şi unificate de ofertare, pentru a se evita corecţiile financiare;

• acordarea unui rol mai substanţial autorităţilor de management (inclusiv unităţile regionale) în furnizarea de informaţii, orientare şi consiliere către beneficiarii finali;

• un rol mai substanţial al instituţiilor financiare internaţionale şi al băncilor în pregătirea, evaluarea şi monitorizarea proiectelor;

• îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la informaţii privind fondurile UE, prin utilizarea activă a organizaţiilor angajatorilor şi ale întreprinderilor ca intermediari;

• sprijin guvernamental pentru instrumente creative de capital de risc şi de capital de investiţii;

• elaborarea unor sisteme de garantare şi securitizare reciprocă şi instrumente de tip mezanin.

CNIPMMR susţine propunerile CESE privind creşterea accesului la finanţare al IMM-urilor şi solicită Guvernului României, Băncii Naţionale şi celorlalte autorităţi publice competente să ia măsurile necesare pentru stabilirea unui plan de acţiuni, pentru constituirea Intergrup-ului pentru IMM-uri şi pentru valorificarea la nivel naţional a propunerilor respective.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a organizat la finalul acestei săptămâni o conferință de presă la care au fost prezenți Ovidiu Nicolescu – preşedinte CNIPMMR, Liviu Rogojinaru – vicepreşedinte, Ion Glişcă –  preşedinte FPIMM Argeş şi Ana Bontea – director departament Juridic şi Dialog Social CNIPMMR.

Unul dintre subiectele abordate a fost legat de finanțarea IMM-urilor în anul 2015 comparativ cu anul 2014.

Analizele efectuate pe baza chestionării a 1375 de întreprinzători în martie-aprilie 2015 şi 1469 în martie-aprilie 2014 au asigurat fundamentul informaţional al  concluziilor şi propunerilor următoare privind finanţarea IMM-urilor:

1. Modalităţi de finanţare a activităţilor economice

Principalele modalităţi de finanţare în 2015 au fost: 82,04% dintre firme – autofinanţare, 24,58% – credite bancare, 18,33% – credit furnizor, 3,85% – leasing, 1,82% – fonduri nerambursabile, 1,53% – împrumuturi de la instituţii financiare specializate şi 1,45% – credit client.

Comparativ cu rezultatele din 2014, se pot observa o serie de modificări, şi anume: creşterea IMM-urilor care au apelat la finanţarea activităţilor economice prin leasing (63,14%), credite bancare (9,59%), precum şi diminuări în rândul întreprinzătorilor care au optat pentru autofinanţare  (10,36%) şi neplata facturilor firmei de la furnizori (80,59%).

2. Principalele destinaţii ale necesarului de finanţare din IMM-uri

IMM-urile au finanţat cu prioritate capitalul de lucru (58,33%), investiţiile (35,35%), crearea de locuri de muncă (8,80%) şi proiectele inovative şi de cercetare (2,84%).

În comparaţie cu rezultatele de anul trecut, se constată o diminuare în ceea ce priveşte ponderea principalelor destinaţii ale necesarului de finanţare: proiecte inovative şi de cercetare (12,62%), investiţii (16,59%) şi capital de lucru  (12,34%). În schimb a crescut nevoia de finanţare pentru crearea locurilor de muncă (62,36%).

Pe lângă cele două măsuri formulate pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare (stimularea finanţării afacerilor prin instrumente alternative şi creşterea transparenţei şi diminuarea birocraţiei în sectorul bancar), CNIPMMR solicită factorilor politici, organismelor guvernamentale şi bancare implicate în finanţările IMM-urilor, să treacă la operaţionalizarea propunerilor prezentate, manifestându-şi disponibilitatea de a colabora în acest scop.