Ediţia a VIII-a a „Festivalului Părădăicilor” se vrea o continuare de bun augur a precedentelor ediții, care s-au dovedit un real succces. Festivalul va avea loc la Castelul de la Macea, în zilele de 9 și 10 iulie.

„La sugestia multor participanţi, am hotărât ca şi în acest an Festivalul  Părădăicilor  să se desfăşoare în două zile, respectiv 9 şi 10 iulie 2016. Sâmbătă, 9 iulie, va debuta cu un concurs de ciclism pe ruta menţionată, adică Macea – Grăniceri – Macea. Traseul are o lungime de 37 km şi dificultate medie, fiind destinat tuturor iubitorilor de mişcare. Scopul acestui concurs este de a redescoperi bicicleta ca mijloc de transport ecologic şi mişcarea ca izvor de sănătate. Se vor oferi premii constând în accesorii pentru ciclism. Participanţii la cros vor putea gusta apoi pâinea şi părădaica de Macea alături de tradiţionala slănină. La ora 18.00 avea loc un moment dedicat tinerilor prin participarea voluntarilor din diverse țări. Seara va avea în acest an specific italian. Tinerii membri ai cercului de pictură vor organiza un mic carnaval cu costumele confecționate în cadrul acestui cerc. Biblioteca Macea va fi prezentă cu oferta de carte pentru vacanța 2016” a precizat preotul Tudor Budeanu, președintele Asociației pentru Conservarea Culturii în Mediul Rural.

Duminică, 10 iulie, este cea de a doua zi a festivalului, pe care organizatorii au numit-o „Festivalul părădăicilor în expoziţie şi în cântec”.

„La ora 10.00 va avea loc participarea invitaţilor la Liturghia bizantină oficiată în Biserica Ortodoxă Macea, deoarece Biserica Ortodoxă a avut mereu un rol important în viaţa comunităţii noastre. Apoi, după servirea mesei, în curtea Castelului din Macea va avea loc expoziţia de produse agro precum şi premierea celor mai frumoase şi originale standuri. Vor participa producători de roşii dar şi de alte produse tradiţionale. După festivitatea de premiere va avea loc un program artistic, la care vor participa: Taraful de la Macea, Ansamblul Iedera, Formaţia Lupus Dacus, Trupa de Serviciu, Rapsozii Zărandului, Cornel Borza, Ovidiu Homorodean, Cununița și Tinu Vereșezan” a mai declarat Tudor Budeanu.

Potrivit acestuia, alături de cei consacraţi, vor păşi pe scenă şi câteva din tinerele speranţe ale comunei. De asemenea, va fi amenajat şi un loc de joacă atractiv pentru copii. De remarcat, că și la această ediţie prezentator este cunoscutul actor arădean Zoltan Lovas.

„Festivalul Părădăicilor a devenit, prin ediţiile sale reuşite, unul din punctele de atracţie pentru iubitorii de divertisment din judeţ şi nu numai. Am avut participanţi din mai multe judeţe, în special la cursa de ciclism, ceea ce a dus la o mai bună cunoaştere a comunei Macea. Părădaica de Macea a devenit un brand şi, prin acest festival, cultivatorii de roşii din zonă au devenit mai cunoscuţi. Am reuşit să promovăm nu numai imaginea comunei ci şi pe cea a tinerilor ce au preocupări culturale sau sunt solişti vocali, instrumentişti, creatori de modă, dansatori, sportivi, care datorită acestui festival au avut oportunitatea să demonstreze că viaţa la ţară oferă şi satisfacţii.

În fiecare ediţie am crescut calitatea spectacolului, ceea ce a atras un număr tot mai mare de participanţi. Anul trecut am înregistrat un număr peste 7.000 de participanți. Sperăm ca ediția din acest an să fie la fel de reușită și să aducă bucurie tuturor participanților” a mai declarat Tudor Budeanu.

Prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că liberalii au propus un proiect de lege, în completarea Codului Fiscal, prin care se urmărește reducerea evaziunii fiscale la carne și lapte, dar și sprijinirea investițiilor private pentru producătorii de pe piața autohtonă.

„Un grup de parlamentari liberali a depus, săptămâna trecută, un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, iniţiativă prin care se urmăresc două scopuri majore: reducerea semnificativă a evaziunii fiscale în sectorul laptelui şi al cărnii, şi sprijinirea investiţiilor private pentru producătorii prezenţi pe piaţa autohtonă. Această inițiativă legislativă depusă de colegii mei prevede ca, din cota standard a TVA, aplicată produselor din carne și lapte, TVA de plată către bugetul de stat să reprezinte 9 puncte procentuale, iar diferența de 15 puncte procentuale să rămână la producător, prin decontul de TVA, iar acesta să poată fi utilizat de producător exclusiv pentru investiții proprii și ameliorarea produselor”  a declarat prim-vicepreședintele PNL Arad.

În același timp, Adrian Țolea a explicat că inițiativa PNL a pornit de la evaziunea fiscală uriașă de pe piața laptelui și a cărnii, evaziune care se ridică anual la aproximativ 600 de milioane de euro, dar și de la faptul că de la 1 aprilie se va liberaliza piața laptelui european.

„Proiectul de lege a pornit de la evaziunea fiscală uriaşă de pe piaţa internă a laptelui – evaziune ce se ridică anual la 250-300 de milioane de euro (aproximativ 1 milion de litri de lapte), şi de pe piaţa cărnii – unde statul este fraudat cu 600 de milioane de euro pe an. În același timp, s-a avut în vedere faptul că de la 1 aprilie se va liberaliza piaţa laptelui european, prin eliminarea cotelor de lapte, ceea ce înseamnă că cei aproximativ 800.000 de producători mici şi mijlocii din România (90% din totalul producătorilor autohtoni) vor intra în competiţie directă cu fermierii din celelalte state UE, care vin cu preţuri mult mai mici, având un TVA mult mai redus. Și, totodată, a fost analizată și situaţia creată de embargoul impus de Rusia pentru toate produsele alimentare din UE. Astfel, estimăm că în perioada imediat următoare, piaţa internă va fi invadată de lapte şi produse din lapte fabricate în alte state din UE. Situaţia va fi identică şi pe piaţa cărnii, unde producătorii, la fel ca şi cei din industria laptelui, se confruntă cu cel mai mare TVA din Europa. Estimăm că, în aceste condiţii, producătorii mici şi mijlocii din România vor fi direct afectaţi, împinşi fie să îşi închidă afacerile, fie să se orienteze spre noi activităţi. Este mai mult ca sigur că acest fenomen va fi devastator pentru toată societatea românească, mai ales prin dispariţia locurilor de muncă din cele două industrii: lapte şi carne” a mai declarat Adrian Țolea.

Liberalul a mai explicat că măsura propusă de PNL vizează nu doar stimularea tuturor producătorilor de carne, lapte, produse din carne şi lapte să acţioneze în economia fiscalizată, dar îi stimulează şi să întreprindă investiţii generatoare de locuri de muncă şi valoare adăugată brută. Totodată, acesta spune că PNL propune ca „această relaxare fiscală în beneficiul producătorilor de lapte şi de carne din România să se aplice pe termen limitat de un an, începând de la 1 aprilie 2015, ca măsură efectivă de sprijin”.

„Această măsură liberală de stimulare a sectorului agroalimentar este obligatorie pentru salvarea producătorilor români de lapte şi de carne. Apreciem că intervalul de un an pentru aplicare va fi suficient pentru a se face simţite beneficiile directe, putând-se opta ulterior pentru o prelungire. Îi cerem Guvernului PSD să ia act de demersul nostru parlamentar şi să se mobilizeze de urgenţă pentru a obţine derogările necesare de la Comisia Europeană pentru a putea aplica imediat măsura de relaxare fiscală de care au nevoie fermierii români” a mai declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea.

 

Deputatul PSD Dorel Căprar a elaborat un proiect initulat “Producem româneşte, mâncăm româneşte”, platformă menită să încurajeze consumul produselor autohtone naturale şi să sprijine producătorii din sectorul agro-zootehnic şi legumicol  din judeţul Arad.

“Proiectul s-a materializat într-o declaraţie politică, pe care o voi susţine în Parlamentul Românei, nu înainte însă de a supune dezbaterii publice ideile pe care încerc să le promovez la tribuna Camerei Deputaţilor.Am pornit de la ideea că judeţul Arad are un potenţial agricol imens şi o tradiţie pe măsură iar producătorii şi procesatorii din regiune trebuie promovaţi la adevărata lor valoare.De aceea consider esenţial dialogul şi întâlnirile cu producătorii, în vederea identificării şi centralizării problemelor pe care le întîmpină aceştia în practica curentă.

Scopul final al acestei acestei acţiuni este  elaborarea unor iniţiative legislative care ar putea impulsiona activitatea şi uşura producţia şi desfacerea mărfii, şi nu în ultimul rând ar putea contribui la întărirea poziţiei şi prestigiului unor branduri locale.”- afirmă Dorel Căprar