Conform tradiției pecicane, în preajma Adormirii Maicii Domnului, pecicanii sărbătoresc pâinea cea nouă, brandul local al orașului.

Primăria Orașului Pecica, Consiliul Local și Casa de Cultură „Doru Ioan Petescu”, cu sprijinul Centrului Cultural Județean din subordinea Consiliului Județean Arad, au pregătit un program de patru zile, la care sunt așteptați toți pecicanii, dar și cei interesați.

 JOI, 16 AUGUST

18:00 – Cupa Spicul de Aur la minifotbal (terenul sintetic din spatele sălii mari de sport)

CASA DE CULTURĂ „DORU IOAN PETESCU”:

18:00 – Vernisajul expoziției „Armonii cromatice II” cu lucrările unor artiști din Timișoara, Hunedoara, Arad, Pecica

20:00 – Duplex teatral româno-francez cu premiera piesei „Moștenirea” de Rica Laurent în interpretarea Trupei de Teatru a Casei de Cultură și scenete umoristice, dans și muzica, în interpretarea Trupei Les Excentriques din Franța

VINERI, 17 AUGUST

18:00 – Cupa Spicul de Aur la minifotbal (terenul sintetic din spatele sălii mari de sport)

19:00 – Spectacol folcloric cu formațiile de jocuri populare maghiare ale Asociației „Búzavirág” şi Formația de Țitere a Asociației Culturale a Minorităților din Pecica

21:00 – Spectacol de divertisment în limba maghiară cu grupul Éneklő Szakácsokși artiști din țară și din Ungaria

24:00 – Bal stradal cu formația Roulette din Peregu Mic

Prezintă: Beke Judith                       

SÂMBĂTĂ, 18 AUGUST

10:00 – Concurs de gătit la ceaun (Ferma de Bivoli)

17:00 – Şedinţa festivã a Consiliului Local (Sala Festivă a Primăriei)

18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic) – finalele

19:00 – Copii talentați de la Clubul Elevilor Pecica

19:40 – Dans oriental cu trupa din Domaszék (Ungaria)

20:00 – Muzică folk cu Adrian Borcea, Monica Cojocaru, Gilbert Ghicolescu

21:00 – Noni Groove

21:30 – Recital Arthur Horeanu (Vocea României Junior 2018)

22:00 – Concert ADDA

23:00 – Bal stradal cu Dani Roşu şi formaţia.

Prezintă: Noni

DUMINICĂ, 19 AUGUST

11:30 – Sfințirea spicelor de grâu la Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Apostol Andrei” (Parohia II)

13:00 – Sfințirea pâinii noi în Piaţa Regele Mihai I

17:00 – Concurs de prins purcei (Parcul Sfânta Treime)

18:00 – Ansamblul Folcloric „Florile Bârzavei” din Gătaia

18:30 – Ansamblul Folcloric „Armenișana”

19:00 – Ansamblul „Păstrătorii Tradiției”

20:00 – Radu Moş cu solistele Andreea Chişe, Gina Handro şi Alina Tărău

21:00 – Formațiile de jocuri sârbești Kud Kolo şi Kud Sloga

22:00 – Muzică populară cu Adrian Petcu şi Patricia Petri

22:30 – Spectacol cu Zorica Savu şi Codruța Măgurean

23:55 – Focuri de artificii.

Prezintă: Nicoleta Pavel.

Programul folcloric va fi transmis în direct de TV ARAD pe post şi pe contul de Facebook.

 APPT Arădeanca invită toţi cei prezenţi la eveniment să viziteze, de vineri până duminică, pe durata programelor, cortul „Produsele locale şi brandul Pita de Pecica, trecut şi viitor”.   

Centrul Cultural Județean Arad își propune să sprijine toate activitățile cultural-artistice autentice care se desfășoară în județul nostru, cu atât mai mult cele ajunse la ediții deosebit de onorabile, cum este „Praznicul de Pită Nouă” de la Beliu. Din acest punct de vedere, considerăm că nu sunt fundamentate acuzele formulate recent, într-un comunicat de presă, de către domnul deputat Florin Tripa, conform cărora „Praznicul de Pită Nouă” de la Beliu este finanțat în acest an doar cu suma de 4.000 de lei.

În realitate, pe lângă cei 4.000 de lei alocați direct Primăriei comunei pentru acest eveniment, Centrul Cultural Județean Arad va trimite la „Praznicul de Pită Nouă” din Beliu un ansamblu folcloric consacrat, împreună cu un cap de afiș, un spectacol de teatru pus în scenă de către actori profesioniști arădeni și un spectacol de teatru de păpuși, pentru cei mici. Tot cu ocazia „Praznicului de Pită Nouă” de la Beliu, cercetătorii Colectivului Monografic Județean Arad vor desfășura un simpozion pe tema Centenarului Marii Uniri la Școala Gimnazială din comună, prilej cu care se va lua în dezbatere, la fața locului, revitalizarea punctului muzeal etnografic din Beliu, obiectiv lăsat în paragină în ultimii ani. Nu excludem, de asemenea, nici organizarea unei parade a câtorva formații civile de pompieri, pentru a extinde acest frumos obicei și în alte localități din județul Arad, declară Directorul Centrului Cultural Județean Arad, Doru Sinaci.

Prin urmare, „Praznicul de Pită Nouă” de la Beliu nu doar că nu va fi lăsat de izbeliște de către Centrul Cultural Județean Arad, ci se va bucura de o atenție sporită din partea noastră. Vorbim despre o nouă abordare strategică, care să pună în valoare întregul nostru potențial și care să satisfacă un număr cât mai mare și mai diversificat de actori culturali: copii, tineri, adulți, intelectuali, săteni, turiști etc.

Spre deosebire de anul trecut când întreaga sumă cu care a fost susținut evenimentul a fost alocată direct Primăriei Beliu, anul acesta am dat autorităților doar o parte din bani, restul programului fiind organizat direct de Centrul Cultural, a mai adăugat Doru Sinaci.

În comparație, anul trecut, cu ocazia celei de-a 43-a ediții a „Praznicului de Pită Nouă” de la Beliu, întreaga finanțare alocată autorităților locale – în valoare de 24.000 lei – a fost folosită pentru plata unui singur ansamblu folcloric.

În Pădurea Dumbrava din localitatea Beliu, a avut loc duminică cea de-a 43-a ediţie a sărbătorii câmpeneşti locale intitulată ,,Praznicul de pită nouă”.

După ce fete și feciori îmbrăcați în straie populare au aşteaptat oaspeţii în centrul comunei, întregul alai alături de călăreți și “cocii” frumos împănate, au condus oaspeţii în pădurea Dumbrava, locul de desfăşurare al sărbătorii tradiţionale dedicate pâini făcută din grâul de anul acesta.

Cuvântul de deschidere l-a avut noul primar al comunei Beliu, Emanuel Horhat care a ținut să-i felicite pe soliștii care au evoluat pe scenă și să le mulțumească pentru prezență și ajutor membrilor autorităților județene arădene, printre care vicepreședintele Consiliului Județean Arad, Sergiu Bîlcea, deputatul Eusebiu Pistru, senatorul Ioan Cristina și câțiva consilieri județeni arădeni.

„ Vreau să vă spun că sunt foarte încântat să vă văd prezenți în număr așa de mare la această sărbătoare intitulată sugestiv „Praznicul de pită nouă”. Sărbătoarea strămoșească a pâinii a avut loc până în 1914 când în timpul primului război mondial au pierit pe front cinci generații de feciori nemaiavând cine să cânte și să joace. Cu toate că această sărbătoare a fost întreruptă timp de 60 de ani, amintirile au rămas, nu s-a pierdut obiceiul, tradiția acestui festival iar oameni inimoși iubitori de folclor, cum a fost regretatul profesor Emil Lăzureanu au reînviat acest fesival în anul 1974. Iată-ne din nou pe toți aici prezenți la cea de-a 43 ediție să savurăm cântecele și să ne încântăm privirea cu frumoasele dansuri populare din această zonă. Vreau să mulțumesc Consiliului Județean Arad pentru sprijinul acordat și să salut prezența autoritoților județene ale Aradului în mijlocul nostru” a declarat primarul Beliului, Emanuel Horhat.

„Mă bucur să fiu prezent la această sărbătoare intitulată „Praznicul de pită nouă” ce se desfășoară aici la Beliu, mai ales că sunt un om al zonei și nu cred că am lipsit de la vre-o ediție. Este o încântare pentru mine să văd că obiceiurile și tradiția acestor minunate locuri încă se păstrează și am speranța că va dăinui mult timp de-acum înainte. Le doresc mult succes celor ce vor urca pe scenă dar vreau să-i felicit pe organizatori pentru reușita acestui eveniment” a declarat senatorul Ioan Cristina

„Așa cum deja ne-am obișnuit ca în a doua duminică din luna august, pădurea Dumbrava de la Beliu să îmbrace haine de sărbătoare cu prilejul coacerii primei pâini din grâul de anul acesta, am ținut să fiu preznt și în acest an la acest eveniment. Sunt bucuros să văd pe scenă soliști consacrați și ansambluri folclorice din această zonă a Aradului, care fac un spectacol pe cinste și dau dovadă încă odată că tradiția și obiceiurile de aici nu se vor pierde. Vreau să felicit atât primarul comunei Beliu cât și Consiliul Județean Arad, prin Centrul Cultural Județean care fac posibil ca acest eveniment să se ridice la un nivel demn de toate aprecierile. Am speranța că astfel de evenimente nu vor dispărea ci din contră, prin aportul președintelui CJ Arad, Iustin Cionca să organizăm cât mai multe astfel de serbări în această zonă, să păstrăm vie tradiția și obiceiurile locului. ” a declarat deputatul Eusebiu Pistru

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa soliştilor Sava Negrean Brudașcu, Marius Ciprian Pop, Cornelia Căprariu Roman, Aura Maria Bonchiș, Tiberiu Crişan, Daniela Dudaș, Malvina Nagy, Lioara Boșcu, a Orchestrei „Rapsozii Zarandului” şi a ansamblurilor folclorice „Doina Mureşului” din Arad, „Codrenii” din Groşeni, „Zestrea Buduresii” – Bihor, „Druscelele” din Bârsa, „Păstrătorii tradiției” din Șicula şi „Spicul grâului” din Beliu.

Evenimentul este organizat de către Consiliul Local Beliu cu spijinul Consiliului Județean Arad prin Centrul Cultural Judeţean.

În Pădurea Dumbrava din localitatea Beliu, va avea loc duminică 14 august cu începere de la ora 11.00, a 43-a ediţie a sărbătorii câmpeneşti locale intitulată ,,Praznicul de pită nouă”. Evenimentul este organizat de către Consiliul Local Beliu cu spijinul Centrului Cultural Judeţean Arad și este dedicat revigorării tradiţiilor, cântecului, portului şi jocului popular din această zonă.

În dimineaţa zilei, feciorii, călare pe cai, aşteaptă oaspeţii în centru comunei. Alături de întregul alai (“cocii” frumos împănate care duc tinerii dansatori ai grupului folcloric local precum şi taraful ce va cânta în timpul spectacolului folcloric), oaspeţii vor fi conduşi în pădurea Dumbrava, locul de desfăşurare al sărbătorii tradiţionale locale.

Manifestarea ajunsă la a 43-a ediţie se bucură de prezenţa soliştilor Sava Negrean Brudașcu, Marius Ciprian Pop, Cornelia Căprariu Roman, Aura Maria Bonchiș, Tiberiu Crişan, Daniela Dudaș, Malvina Nagy, Lioara Boșcu, a Orchestrei „Rapsozii Zarandului” şi a ansamblurilor folclorice „Doina Mureşului” din Arad, „Codrenii” din Groşeni, „Zestrea Buduresii” – Bihor, „Druscelele” din Bârsa, „Păstrătorii tradiției” din Șicula şi „Spicul grâului” din Beliu.

Cea mai cunoscută sărbătoare a pecicanilor va avea loc în acest an în săptămâna Adormirii Maicii Domnului, în perioada 18-21 august 2016.

„Praznicul de Pită Nouă este cea mai veche şi mai mare manifestare culturală din oraş, pe care pecicanii o așteaptă în fiecare an”, a spus primarul Petru Antal.

Programul de patru zile a fost gândit pentru a corespunde cerinţelor tuturor categoriilor de vârstă, nelipsind nici programele deja tradiţionale.

„La ediţia din acest an vom sărbători şi folclorul autentic pecican, pentru că formaţia locală de dansuri populare româneşti a împlinit 50 de ani de la înfiinţare. Foştii şi actualii membri ai Ansamblul „Păstrătorii Tradiţiei” Pecica au pregătit  un amplu spectacol aniversar, care va fi transmis în direct de cel mai urmărit post de televiziune de folclor, Etno TV”, a completat primarul oraşului Pecica.

Programul complet este următorul:

Joi, 18 august:

18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic)

18:00 – 20:00 – Seară ecumenică

20:00 – Formaţia Muguri de Tezaur din Periam

20:30 – Radu Moş şi fetele

21:30 – Trupa Slystyle din Arad

Vineri, 19 august:

18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic)

18:00 – Grupurile formaţiei Búzavirág

19:00 – Formaţia Napraforgó din Peregul Mic

19:20 – Grupul de ţitere din Pecica şi formaţia Aranykalász

20:00 – Spectacol în limba maghiară prezentat de Grupa de Teatru de tineret  Zakuszka a Asociaţiei Forr.Alt din Gheorgheni, Harghita

21:00  Sógorok (Ungaria)

22:00 – Bal stradal cu formaţia Expresso din Serbia

Sâmbătă, 20 august:

10:00 – Concurs de gătit la ceaun (Ferma de Bivoli)

18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic) – finalele

18:00 – Demonstraţie de judo  (pe scena din piaţă)

19:00 – Dans modern cu trupa Forever

19:20 – Dans modern cu trupa Xstyl din Iratoş

19:40 – Dans modern cu trupa Stars a Clubului Elevilor Pecica

19:50 – Formaţia Romaflores

20:10 – Dans de societate prezentat de Andrei Lucas

20:15 – Iunia

20:45 – Demonstraţie Zumba

21:15 – Melisa Official

22:00 – Alina Eremia

23:00 – Bal stradal cu Aurel Ungur şi formaţia

Duminică, 21 august:

11:00 – Şedinţa festivă a Consiliului Local (Sala Festivă a Primăriei)

13:00 – Sfinţirea pâinii noi în Piaţa Regele Mihai I

17:00 – Concurs de prins purcei (Parcul Sfânta Treime)

18:00 – Păstrătorii Tradiţiei începători

18:15 – Ansamblul Valea Mureşului din Săvârşin

19:00 – Ansamblul Profesionist Mureşul din Târgu Mureş

20:30 – Spectacol aniversar „Păstrătorii tradiţiei la 50 de ani”, prezentat de Felicia Stoian şi transmis în direct de Etno TV

23:00 –  Nicolae Furdui Iancu

24:00 – Foc de artificii.

In fiecare an, pe 7 ianuarie, sarbatorim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, zi in care il cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos in Iordan. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.

Cum ajunge sa-L cunoasca Sfantul Ioan Botezatorul pe Hristos?

Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezatorul a saltat in pantecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intalneste cu Fecioara Maria atunci cand aceasta Il purta in pantece pe Domnul. Desi a saltat in pantece, Ioan afirma ca “nu-L stia pe Domnul” (Ioan 1, 31). Aceasta marturisire a lui Ioan este adevarata, caci el nu putea cunoaste din proprie experienta ca Cel purtat in pantecele Mariei este Fiul lui Dumnezeu. Parintele Dumitru Staniloae, comentand acest episod, spune ca Ioan “a simtit venind din Acela o lumina, sau de la Duhul Sfant din El, care l-a facut sa salte de bucurie. Sunt cunostinte care apar in noi in chip tainic, fara niciun efort al nostru de a le castiga”.

Raspunsul la intrebarea “Cum ajunge sa-L cunoasca Sfantul Ioan Botezatorul pe Hristos?”, il gasim la Evanghelistul Ioan (In 1, 34), care reda marturia Botezatorului: “Cel ce m-a trimis pe mine sa botez cu apa, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorandu-Se si ramanand peste El, Acesta este Cel ce boteaza cu Duhul Sfant. Si am vazut si marturisit ca El este Fiul lui Dumnezeu” (In 1, 33-34). Parintele Dumitru Staniloae, talcuieste acest eveniment astfel: “Dumnezeu il poate face pe om sa auda in forma omeneasca ceea ce vrea El sa-i spuna, si sa vada in forma in care vad ochii omenesti vointa Sa dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc cand Dumnezeu i-a spus cum va cunoaste pe Fiul Sau intrupat, si a fost apostol cand a vazut pe Duhul Sfant pogorat peste Hristos si a auzit glasul Tatalui cu privire la El. Cum putea vorbi omeneste Fiul lui Dumnezeu intrupat, asa si Tatal Lui a putut “vorbi” sau face pe Ioan sa-L auda vorbind. Se arata si in aceasta ca omul este dupa chipul lui Dumnezeu”.

Misiunea Sfantului Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul a inceput sa predice in al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el il transmitea era: “Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!”.

Ioan Botezatorul model al smereniei

In conditiile in care, omul cazut in pacat nu mai doreste sa se afirme decat pe sine, se vrea atotputernic si suveran peste tot si toate, Sfantul Ioan Botezatorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirma despre sine: “Nu sunt vrednic, ca plecandu-ma, sa-I dezleg cureaua incaltamintei” (In 1, 27). Desi afirma de doua ori: “Iata Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridica pacatul lumii”, iar dupa botezul Domnului in Iordan: “Am vazut Duhul coborandu-Se din cer ca un porumbel si a ramas peste El”, marturiseste: “Eu trebuie sa ma micsorez, iar El trebuie sa creasca.” Pare nefiresc ca un om sa doreasca sa se micsoreze, cu scopul ca aproapele sau sa sporeasca. Firesc ii este omului cazut din har, sa doreasca a creste si a se imbogati pe seama si in dauna celorlalti. Semenii trebuie sa existe pentru un om cazut in pacat, doar sa-l admire si sa-i slujeasca.

Ioan Botezatorul ne poate fi tuturor indreptar spre a birui mandria. Trebuie sa retinem ca avem capacitatea de a iesi din noi si a ne jertfi pentru aproapele nostru.

Intelesul duhovnicesc al imbracamintei si hranei Sfantului Ioan Boteazatorul

Din Evanghelia dupa Marcu, aflam ca Sfantul Ioan Botezatorul era imbracat in haina din par de camila, incins cu o curea de piele si ca se hranea cu lacuste si miere salbatica.

Camila poate simboliza atat curatia, cat si necuratia. Daca in Vechiul Testament ea putea fi privita ca un animal curat pentru ca era rumegator, ea putea fi vazuta si ca necurata, daca tinem seama ca avea copita despicata. Daca ramanem la prima semnificatie, cea de animal curat, camila simbolizeaza poporul ales, in timp ce necuratia prefigura neamurile pagane.

Faptul ca Ioan purta o haina din par de camila, semnifica chemarea evreilor si a paganilor la Hristos.

Cureaua, provenita de la un animal mort, semnifica prin incingerea cu ea, omorarea patimilor.

Cat priveste hrana sa, trebuie sa stim ca albinele si lacustele erau considerate a fi curate in Vechiul Testament, semn ca Ioan se hranea doar cu cele placute Domnului.

Moartea Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul

Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul.

MIERCURI, 12 AUGUST

ora 18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic)

20:00 – Expoziţie mixtă „Arta ceramicii şi a picturii” – Asociaţia Pensionarilor (Casa de Cultură)

21:00 – TEATRU: D’ALE PRIMĂRITULUI (Casa de Cultură)

JOI, 13 AUGUST

10:00 – Ziua Grupului de Acţiune Locală „Lunca Mureşului de Jos” (Sala Festivă a Primăriei)

18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic)

20:00 – SEARĂ ECUMENICĂ (corurile bisericilor)

VINERI, 14 AUGUST

18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic)

18:30 – Ansamblul „Veteranii” din Arad

19:00 – Formaţia Búzavirág

19:40 – Radu Moş şi fetele

20:40 – Corul de femei din Turnu şi Variaşul Mare

21:00 – CSOCSESZ (Ungaria)

22:00 – Bal stradal cu formaţia Roulette

SÂMBĂTĂ, 15 AUGUST

10:00 – Slujbă la Mănăstirea Hodoş-Bodrog

10:00 – Sfinţirea cununilor de grâu la Biserica Greco-catolică

13:00 – Dezvelirea plăcii comemorative şi parastas la cimitirul din Bodrogul Vechi

14:00 – Masa amintirilor – moment de socializare şi moment artistic la Bodrogul Vechi

16:00 – Lansarea volumelor monografice la Bodrogul Vechi

17:00 – Întâlnirea cu satul de altădată la Bodrogul Vechi

18:00 – Cupa Spicul de Aur (terenul sintetic) – finalele

19:00 – Ansamblul „Păstrătorii Tradiţiilor” din Şicula

19:30 – Dans modern cu formaţiile Clubului Elevilor Pecica

20:00 – Dans modern cu formaţia Forever

20:20 – Formaţia Romaflores

20:50 – Premierea sportivilor cu rezultate la judo

21:10 – Zumba

22:00 – PAULA SELING

23:00 – Discotecă

DUMINICĂ, 16 AUGUST

09:00 – Concurs de gătit la ceaun la Ferma de Bivoli

10:30 – Şedinţa festivă a Consiliului Local (Sala Festivă a Primăriei)

12:30 – Sfinţirea pâinii noi în Piaţa Regele Mihai I

13:30 – Jurizare şi degustare Concurs de gătit la ceaun (Ferma de Bivoli)

17:00 – Concurs de prins purcei (Parcul Sfânta Treime)

18:00 – Demonstraţie canină Kalypsoland Turnu (Parcul Sfânta Treime)

18:30 – Formaţia Torneana

18:50 – Muguri de Păstrători

19:00 – Ansamblul sârbesc Kud Kolo din Arad

19:15 – Formaţia Búzavirág

20:15 – Spectacol cu Ansamblul „Păstrătorii Tradiţiei”

22:00 – ANSAMBLUL „CRIŞANA” DIN ORADEA CU CORINA SZATMARI ŞI CELEBRUL „ZBICIUL”

24:00 – Foc de artificii.

În Pădurea Dumbrava din localitatea Beliu, va avea loc – duminică 09 august – a 42-a ediţie a sărbătorii câmpeneşti locale intitulată ,,Praznicul de pită nouă”, prin grija şi sprijinul acordat de Primăria comunei Beliu şi Consiliul Județean Arad.

În dimineaţa zilei, feciorii, călare pe cai, aşteaptă oaspeţii în centru comunei. Alături de întregul alai (“cocii” frumos împănate care duc tinerii dansatori ai grupului folcloric local precum şi taraful ce va cânta în timpul spectacolului folcloric), oaspeţii vor fi conduşi în pădurea Dumbrava, locul de desfăşurare al sărbătorii tradiţionale locale.

După o slujă de binecuvânare, oficiată de pr. Ioan Huţiu Ioan, primarul comunei, Pavel Ţica, va saluta oaspeţii, întreaga lume adunată la praznic.

Pe scenă vor urca ansambluri folclorice cunoscute, alături dei solişti vocali consacrați.

Spectacolul folcloric va ţine până la lăsarea serii.

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca si San-George si Samedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii de la un sfant crestin – Sfantul Prooroc Iile. In Panteonul romanesc Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In perioada sa pamanteana Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sant-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca, in noaptea dinspre Sant-Ilie, visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.

In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.

Nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sarbatori calendaristice, cuprinde si practici de pomenire a mortilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.

Se credea si se mai crede si astazi ca daca tuna de Sant-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor si de a apara stupii de furtul manei si se transforma intr-o adevarata petrecere cu cantec si joc. Era nevoie de multa atentie, ca la aceasta masa sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele si vrajile lor”.

Sant-Ilie marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, ce durau mai multe zile si erau considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufletita de muzica si se facea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.

Pentru tinutul sucevean este demn de amintit renumitul balci de Sant-Ilie de la Falticeni, balci care, din anul 1814, in urma hrisovului lui Scarlat Voda Calimach, era al doilea ca marime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei saptamani inainte de 20 iulie, pe strazile Falticeniului incepea sa se adune mozaic de lume si se auzeau strigatele si chemarile negustorilor rostite in polona, rusa, letona, ceha, germana, maghiara, turca sau araba. La balciul organizat cu aceasta ocazie (“Comedia din deal”) veneau artisti de circ – acrobati, iluzionisti, inghititori de sabii, motociclisti ce evoluau la zidul si globul curajului – soseau parcuri de animale salbatice, erau montate scrancioburi de diverse forme si marimi, erau aduse teatre de papusi, roata norocului si multe alte atractii pentru curiosii adunati “pe deal”. Treptat, iarmarocul de la Falticeni, ca de altfel multe alte manifestari traditionale, si-a pierdut importanta, astazi incercandu-se revigorarea lui in cadrul Festivalului folcloric “Sezatoarea”.

Sfantul Ilie

- nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina).

- il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana.

- se culeg in zori plante de leac stropite cu sange de cocos taiat deasupra lor.

- se duc berbecii la berbecar.

- daca tuna vor fi merele si alunele viermanoase; daca ploua, va ploua 20 de zile.

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai peSfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: “in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: “instinctu divinitatis” = “prin inspiratie divina”, ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).

Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Imparateasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau.  A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.

Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

Semnificatia numelor Constantin si Elena

Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis (“constant”, “ferm”).

Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane (“torta”, “faclie”, dar si “foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele (“lumina arzatoare a soarelui”).

La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!