În data de 18 noiembrie 2016 Ministerul Finanţelor Publice a publicat, pe site-ul propriu , proiectul de OUG privind rectificarea bugetară pe anul 2016.

Potrivit proiectului, după analiza execuției veniturilor bugetare derulată pe parcursul primelor nouă luni ale anului, bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri se diminuează cu 35,4 milioane lei reprezentând economii identificate de ordonatorul principal de credite, în principal la proiectele cu finanțare din fonduri europene nerambursabile și programele de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii.

CNIPMMR îşi exprimă dezamăgirea pentru diminuarea bugetului alocat programelor destinate IMM-urilor,  având în vedere valoarea scăzută a acestor finanţări şi număr mic de potenţiali beneficiari, raportat la numărul de IMM-uri care au nevoie de susţinere prin aceste programe.

CNIPMMR consideră că principalele cauze care au condus la diminuarea bugetului pentru programele destinate IMM-urilor, în anul 2016, sunt următoarele aspecte:

1. a) Programul pentru Incubatoarele de afaceri nu a fost implementat;
2. b) Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – TIMM 2016 – nu a fost implementat;
3. c) Programul SRL-D pentru anul 2016, din cauza modificării procedurii de implementare a avut un număr de 247 aplicanţi admişi la finanţare, raportat la numărul de 501 posibili aplicanţi conform bugetului;
4. d) Toate programele au fost lansate târziu, respectiv în a doua jumătate a anului 2016, fapt care dus la imposibilitatea implementării proiectelor asumate de aplicanţi, mulţi dintre aplicanţi renunţând la acestea;

„Problemele apărute în implementarea programelor pentru IMM-uri puteau fi depăşite prin lansarea în primele 3 luni ale anului a tuturor procedurilor, astfel aplicanţii având timp să implementeze planurile de afaceri asumate. De asemenea, trebuie efectuate modificări pe unele proceduri, privind condiţiile de implementare.

De exemplu, în cazul programului pentru intreprinzătorii debutanţi – SRL-D, ca şi în cadrul programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare – START, s-a introdus condiţia ca beneficiarul să facă dovada achitării integrale a cheltuielilor efectuate, acest lucru fiind deosebit de greu de realizat pentru un întreprinzător debutant care nu dispunea de sumele necesare pentru asigurarea finanţării planului de afaceri.

CNIPMMR propune ca în anul 2017, programele să fie lansate în prima parte a anului, fiind necesară şi o evaluare a ratei de succes pentru anumite programe din anul 2016. Programul pentru dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă care a avut succes în anul 2016, trebuie să aibă un buget mărit. Dorinţa noastră ar fi fost ca şi în acest an bugetul programului de comerţ să fie mărit prin redistribuirea sumelor de la proiectele care nu au reuşit să consume întregul buget sau nu au mai fost lansate, evitându-se ca sumele destinate antreprenorilor să fie pierdute” a precizat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

.

Clubul UTA şi-a prezentat azi, în cadrul unei conferinţe de presă, poziția legată de drepturile de televizare ale meciurilor echipelor din liga secundă.

„În ședința extraordinară a cluburilor de Liga a 2-a, organizata la sediul FRF pe 17 august (la care au participat președintele Răzvan Burleanu și consilierul Gabriel Bodescu), Auraș Brașoveanu, reprezentantul Ligii a 2-a în Comitetul Executiv al FRF, a adus la cunoștință că pentru transmisia TV a meciurilor din Liga a 2-a a existat un singur ofertant, RDS-RCS, cu o propunere de contract în valoare de 350.000 Euro net. Oferta cuprinde transmiterea a doar 3 jocuri oficiale pe etapă.

Acordul cluburilor de Liga a 2-a cu privire la suma contractata de FRF pentru transmisiile TV ale meciurilor a fost exprimat prin vot deschis, cu 14 pentru, o abținere și un vot împotrivă (Juventus Bucuresti). Au lipsit reprezentanții cluburilor ASU Poli Timișoara, Olimpia Satu Mare, Foresta Suceava și Unirea Tărlungeni.

Au fost dezbătute mai multe propuneri privind modalitatea de distribuire a drepturilor TV.

Reprezentantul clubului UTA Arad a solicitat ca plata sumei obținute de FRF să fie atribuită cluburilor în mod diferențiat, în special pe criterii de performanță și anume:

Poziția în clasamentul Ligii a 2-a ocupată de club în ediția de campionat 2015/2016;

Palmaresul clubului (campionate, Cupe ale României, participarea în competițiile internaționale);

Tradiția reprezentată prin vechimea clubului în activitatea fotbalistică;

Numărul transmisiilor TV în meciurile din campionatul precedent al Ligii a 2-a;

Audiența de telespectatori obținută de cluburi la meciurile televizate în ediția precedentă a Ligii a 2-a;

Audiența de spectatori la meciurile organizate pe teren propriu în ediția precedentă a Ligii a 2-a;

Argumentele enumerate, dublate de eforturile depuse de cluburile de fotbal prin organizarea administrativă și sportivă alături de rezultatele obținute în competiția fotbalistică, stabilesc o ierarhie a valorii cluburilor, prin locul ocupat în clasament. Considerăm că se impune aplicarea unei grile de atribuire a drepturilor TV prin prisma acestui criteriu sportiv, conform prevederilor Statutului FRF.

Cu toate acestea, a fost aprobată de către majoritatea participanților la ședință, cu 14 voturi pentru și 2 împotrivă (UTA Arad și Juventus București) ca atribuirea drepturilor TV din sezonul competițional 2016/2017 să fie făcută în mod egal (primele două tranșe, în valoare de 5.000 Euro și 8.500 Euro), iar la finalul sezonului competițional să fie distribuită ultima tranșă în funcție de locul ocupat în clasamentul final de fiecare club. Astfel, ocupantele locurilor 16, 17, 18, 19 și 20 nu vor mai primi nicio sumă de bani, iar celelalte echipe vor fi recompensate cu sume cuprinse între 2.000 Euro și 10.000 Euro în funcție de locul ocupat în clasament, algoritmul plăților urmând a fi comunicat cluburilor în mod explicit.

FRF a transmis că face eforturi deosebite de a căuta un sponsor pentru competiția Liga a 2-a, care ar putea genera alte resurse financiare cluburilor de fotbal din acest eșalon fotbalistic.

Având în vedere că deși clubul UTA Arad a solicitat în mod deschis atribuirea drepturilor TV de o altă manieră, mai sus arătata, prin votul majorității cluburilor decizia nu este în conformitate cu interesele clubului nostru.

Cu toate acestea, datorită faptului că prin cererea de afiliere și de înscriere în competiția fotbalistică ne-am obligat să respectăm Statutul, regulamentele și deciziile FRF, și pentru a nu risca eventualele sancțiuni disciplinare (care pot ajunge si la cea de neprogramare a echipei la jocurile oficiale), dar și din respect pentru competiția fotbalistică și pentru suporterii echipei UTA și a publicului arădean, vom respecta această decizie.

Suntem însă determinați să ne exprimăm în continuare punctele de vedere și totodată vom solicita forurilor competente respectarea drepturilor conferite membrilor FRF” se precizează într-un comunicat pe această temă, remis de clubul arădean reprezentanţilor mass media.

Ionel Ciupe, liderul PLR Arad, salută poziția președintelui acestei formațiuni politice, Călin Popescu Tăriceanu, privind rolul pe care trebuie să îl aibă Consiliul Suprem al Magistraturii.

”În cadrul ultimelor apariţii, pot afirma cu certitudine faptul că domnul Călin Popescu Tăriceanu a dat lecţii de responsabilitate clasei politice româneşti în privinţa poziţiei corecte faţă de justiţie.

Ideea că oamenii politici nu au voie să comenteze deciziile justiţiei a fost inoculată treptat, mai bine zis impusă, sub ameninţarea acuzaţiei de afectare a independenţei acesteia.

Preşedintele Senatului României şi al PLR, Călin Popescu Tăriceanu, demonstrează falsitatea acestui raţionament. România plăteşte la CEDO milioane de euro despăgubiri, în urma unor decizii eronate ale justiţiei. Dacă ar fi existat oameni politici responsabili care să sesizeze greşelile unor instanţe – nu spun decizii rău intenţionate – statul român ar fi putut folosi banii în alte scopuri. Iar prestigiul României nu ar fi fost ştirbit ca urmare a avalanşei de condamnări la CEDO. A sesiza greşelile unor reprezentanţi ai instituţiilor nu înseamnă denigrarea acelor instituţii, ci este chiar o obligaţie pentru fiecare om politic responsabil. Acesta nu este un atac la adresa instituţiilor, ci, dimpotrivă, un sprijin pentru evitarea unor decizii eronate, care să strice reputaţia acestora. Călin Popescu Tăriceanu a arătat concret Consiliului Superior al Magistraturii că rolul său nu este de a-i apăra pe magistraţii care comit erori, ci de a îndrepta acele erori, sesizate de către oamenii politici. Prin poziţia sa tranşantă, Călin Popescu Tăriceanu a arătat că primul pas spre reforma justiţiei, cerută cu insistenţă de către cetăţeni şi forurile europene este conştientizarea de către justiţie – pe toate palierele sale – a rolului şi locului pe care îl are. Dacă vreţi, este în spiritul mesajului preşedintelui Klaus Iohannis către justiţie: nicio putere în stat nu are dreptul să se considere o supraputere. În momentul în care nimeni nu mai are curajul să-şi exprime poziţia politică, Tăriceanu a demonstrat că adevăraţii liberali nu abandonează principiile democraţiei, ci acţionează pentru aplicarea lor” a declarat Ionel Ciupe.