Arădenii iubitori ai literaturii și teatrului sunt invitați la un recital de poezie eminesciană, ce va avea loc la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad.

Purtând titulatura „Dincoace de Eminescu, acesta va fi susținut de actorul Dan Antoci, miercuri, 11 ianuarie, de la ora 12.00, la Sala „Concordia” a bibliotecii.

Consiliul Judeţean Arad şi Centrul Cultural Judeţean Arad vă invită miercuri, 17 august, începând cu ora 20.00, nu la un spectacol ci… la două.

În prima parte a serii este programat un recital de muzică şi poezie, susţinut de Silvan Stâncel iar în partea a doua spectacolul “Insomniacii”, de Mimi Brănescu, în regia lui Sorin Militaru.

SILVAN STÂNCEL este absolvent de filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Limbi Străine, Secția germană-franceză. Primele versuri au fost scrise în perioada studenției, câștigând premii la mai multe concursuri literare. Este totodată chitarist, compozitor, textier, interpret, câștigând cu propriile piese mai multe trofee la festivaluri naționale de muzică. Membru UCMR–ADA și CREDIDAM, fondator și organizator al taberei de chitară Acustic Live Music Camp, desfășoară o bogată activitate concertistică în România, Franța, Germania, Italia, Anglia, Slovacia, fiind, totodată, membru în juriul mai multor festivaluri de muzică.

În anul 2015, artistului Silvan Stâncel i-a fost realizată o chitară unică în lume, de către cea mai mare firmă care produce astfel de obiecte în România, Hora – Reghin. „Silvan Stâncel – instrumentul” este o chitară de concert realizată după un concept unic, atât ca formă cât și ca materiale folosite.

INSOMNIACII, de Mimi Branescu, în regia lui Sorin Militaru, este  o comedie despre banalitatea vieţii şi despre condiţia umană dramatică, despre oameni rătăcind  în absurd care se agaţă de gânduri revelatoare, oricât de caraghioase, în speranţa ieşirii din anonimat.

O comedie nebună cu şi despre nebuni şi nebunie ai cărei protagonişti sunt Liviu Cheloiu, George Constantinescu şi  Marin Grigore.

Pentru al patrulea an, Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale din cadrul UAV Arad a lansat provocarea creaţiei către adolescenţii din Arad şi din ţară.

Ediţia a IV-a a Concursului naţional de creaţie literară şi eseistică „Adolescenţa şi provocările scrisului”, concurs înscris în Calendarul MECS 2015-2016, are loc în această perioadă la universitatea de stat din Arad.

„Proiectul literar al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste şi Sociale este unul de succes. Numărul mare de participanţi înscrişi în ediţiile anterioare, faptul că a fost cuprins în Calendarul MECS dovedeşte că  iniţiativa colegilor mei este apreciată. Sperăm ca şi anul acesta să se bucure de acelaşi interes din partea elevilor iar numărul lucrărilor participante să fie tot mai mare. Mulţumim Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru sprijinul acordat, pentru buna colaborare cu universitatea noastră” a declarat rectorul UAV, prof.univ.dr Ramona Lile

„Am fost alături încă de la prima ediţie a acestui concurs în calitate de profesor coordonator iar acum, în calitate de inspector de specialitate. Ne bucură această colaborare cu Universitatea Aurel Vlaicu din Arad şi sperăm să mai participăm la încă multe ediţii de aici înainte” a punctat inspectorul de limba şi literatura română din cadrul IŞJ Arad, Andreia Maxim.

Premiile pe 17 iunie

Zeci de lucrări ale elevilor arădeni au fost deja trimise spre jurizare. Pentru cei din alte judeţe, termenul final de trimitere al compoziţiilor este data de 17 iunie.

„Concursul se adresează elevilor de liceu, iar titlul este generic, nu este o temă impusă. Sunt patru secţiuni: proză (în limba română), poezie (în limba română), eseu (în limba română) şi proză/poezie/eseu într-o limbă modernă (engleză, franceză, germană). Aşteptăm cu interes să le evaluăm creaţiile şi să-i premiem pe cei mai buni” a precizat decanul facultăţii, conf.univ.dr. Otilia Huţiu.

Premierea celor mai talentaţi elevi arădeni va avea loc vineri, 17 iunie, în amfiteatrul A1 din Complexul M  al UAV.

Împlinirea, la 15 ianuarie, a 165 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu a fost cel mai potrivit moment pentru lansarea celei de-a IX-a ediții a Concursului național de scrisori de dragoste „Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit”, la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”.

Evenimentul, derulat aseară, în sala „Concordia”, în fața unui public sensibil, a fost unul emoționant, datorită prezenței unei actrițe de excepție, Mariana Buruiană, care a susținut un emoționant recital din lirica eminesciană. Versuri rostite într-o notă aparte, grație și unui inspirat  acompaniament muzical, oferit de violoniștii Georgiana şi Victor Maria.

***

Mariana Buruiană s-a născut pe 11 iulie 1955, la Arad. A absolvit IATC, secţia actorie, în anul 1978. A jucat la teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, iar din anul 1981 s-a transferat prin concurs la Teatrul Lucia Stuza Bulandra din Bucureşti, de unde a demisionat în anul 1995.

A jucat în numeroase piese de teatru, pe scenă şi la televiziune, alături de alte mari nume ale scenei artistice româneşti. A apărut și în filme de referință: „Drumeţ în calea lupilor”, „Patima”, „Figuranţii”, „Să mori din dragoste de viaţă”, „Domnişoara Christina”…

Pe lângă rolurile interpretate, Mariana Buruiană a tradus cinci cărți, a scris o carte de mărturisiri – „Taina mărturisirii” – și un volum de poezii – „Chemarea luminii”.

După ce, cu puțin timp în urmă am fost prezenți la lansarea oficială de la librăria  Cărturești, acolo unde Romeo Hăjdățan și Dan Merișca și-au lansat volumul comun de poezie-pictură intitulat „Gânduri pictate”, joi seara a fost una deosebită pentru toți cei prezenți la Art Café. Cei doi protagoiști au ținut să fie din nou aproape de publicul iubitor de artă, oferind celor prezenți prilejul de a dialoga cu artiștii, de a înțelege mai bine trăirile exprimate prin poezie și pictură.

Cel care a moderat acest eveniment a fost critical de artă, dr. Antoniu Martin.

„Intenţia noastră a fost de a facilita dialogul dintre autorii albumului şi publicul arădean, de data aceasta într-un cadru relaxat, propunând astfel o manieră degajată de apropiere a arădenilor, în această perioadă plină de semnificaţii spirituale, de actul cultural”, a spus Antoniu Martin.

Ambianța a fost asigurată de momente musicale, oferite de Ioana Pop, chitară şi voce.

Joi seara, librăria Cărtureşti, a fost gazda vernisajului şi lansării albumului de pictură-poezie „Gânduri pictate”, autorii fiind poetul Romeo Hăjdățan, care şi-a așezat pe hârtie gândurile ca mai apoi să fie exprimate în culori de artitul plastic Dan Merişca.

Despre cum s-a ajuns la acest „tandem”, de unde a izvorât această minunată idee, poate unică în felul ei, au vorbit, criticii de artă Antoniu Martin şi Adrian Sereș, alături de Vasile Duma, pastor al Bisericii baptiste „Golgota” din Bujac.

Expoziţia va poposi timp de două săptămâni la librăria Cărturești, după care va putea fi revăzută în mai multe locaţii din Arad. Anul viitor va poposi la Viena, după care va face un periplu prin orașele Europei .

Ambianța a fost asigurată de Quartetul Arădean.

[nggallery id=252]

Arădenii sunt invitați joi, 4 decembrie, ora 18.00, în Atrium Mall Arad, acolo unde, la Librăria Cărtureşti, va avea loc vernisajul și lansare albumului de pictură-poezie ”Gânduri pictate”, rod al colaborării între artistul plastic Dan Merișca și poetul Romeo Hăjdățan.

Evenimentul va fi prezentat de Antoniu Martin – critic de artă, Adrian Sereș – critic literar și Vasile Duma – pastor în Biserica baptistă ”Golgota” din Bujac.

”Este vorba de primul meu album de pictură, o reflexie a volumului de poezii scrise de poetul Romeo Hăjdățan. Albumul cuprinde 47 de poezii și tot atâtea picturi. Tendința mesajului poetic este de melancolie, iar mesajul artistic relevă trăirile și rebeliunea interioară a artistului. Care traversează poate cea mai controversată perioadă, plină de schimbări, ceea ce explică  cromatica din lucrările pline de patos și trăiri duse poate către extreme nemaiîntâlnite

De altfel, întreg volumul este un mesaj manifest dedicat tuturor acelora ce de mult nu mai pot fi înregimentați, o invitație, citându-l pe Petre Țuțea, de a ieși de sub pat” a declarat Dan Merișca.

Expoziția va fi găzduită timp de două săptămâni de Librăria Cărturești, iar după un periplu prin Arad, ea va lua, începând de anul viitor, drumul Europei, primul popas fiind Viena.

”Doar albumul va fi de vânzare, la un preț promoțional, iar acesta poate fi achiziționat, înainte de lansare, în librărie.

Ca de obicei, invitatul meu special este PUBLICUL! Pentru că toate evenimentele în care mă implic sau le organizez sunt pentru oameni, spre înviorarea culturală și spirituală. Așa cum am mai spus-o, consider cultura ca fiind un bun comun pentru cetate!” a mai precizat artistul plastic.

“LECTIE DE ISTORIE”

Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram

Că sunt Om , că am o Țară și o Limbă și un Neam

Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri moșii mei

Că din ei răsare pâinea și prin mine trăiesc ei

Valuri tulburi de uitare peste morții mei se-așează

Limba nu ne mai e limbă, țara nu mai este trează

Azi ne-nvață imbecilii intereselor perfide

Cum să ne uităm eroii și să venerăm partide

Cum să cântărim istoria și s-o vindem pe bucăți

Cum să facem Mall-uri, vile, scoțând piatra din cetăți

Pe Vlad Țepeș cum să-l facem personaj de film de groază

Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează

Ne învață idioții că Bălcescu a fost laș

Si că Decebal batrânul a fost un sinucigaș

Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii

Nesimțiți cât să-și permită a ne ponegri eroii?

Niște dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate

Si ni le aruncă-n față ca pe legi adevărate

Bieți defăimători de stirpe, lacomi si periculoși

Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămoși?

Fără urletul lui Horea am fi sclavi și azi pe roată

Iară hunii din pustiuri nobilime elevată!

Fara paloșul lui Ștefan am fi pașalâc turcesc

Robi umili care cu grâne tot Islamul îl hrănesc!

Dacă nu muream in luptă la Neajlov si la Rovine

N-am mai fi avut biserici unde neamul să se-nchine!

Nu trecurăm peste veacuri ca o nație coruptă

Ci cu aspre sacrificii, și cu jertfă, și cu luptă!

Si a trebuit adesea, spre a ne salva norodul

Sângele lui Brâncoveanu să inunde eșafodul

Trupul lui Ioan Cumplitul să se sfâșie-n bucăți

Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăți

Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni

Ca un preambul la imnul ”Desteptați-vă români”

Fierul scos din pieptul țării ne-a fost arma si necazul

Si coroană pentru Doja, si baltag pentru Viteazul

Munții noștri aur poartă, am putea să fim bogați

Insă nu ne sunt salvare, ci motiv să fim prădați

Biciuiți de monștrii vremii și răpuși de neputință

Am trecut peste milenii cu speranță si credință

Si-am nădăjduit că poate neamul nostru într-o zi

Printre alte mândre neamuri ca o stea va străluci…

Astăzi… cine ni-s eroii? Cine-i gata ca să moară

Pentru sfânta Libertate, pentru neam si pentru țară?

Groșii și libidinoșii, snobii si analfabeții,

Banii mulți și burta plină, pentru ei sunt sensul vieții

Niște lacomi fără școală, niște scârbe, niște javre

Care pentru-o șpagă calcă fără milă pe cadavre

Parlamentul Europei ne-a cerut reprezentanții

Si-am trimis toți imbecilii, proastele și aroganții

Să ne facă de rușine cerând mită pe la toți

Si să fim priviți prin dânșii ca o nație de hoți

Poticnindu-se-n discursuri insipide și banale

Fără dicție sau noimă, cu greșeli gramaticale

Pițipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume

Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume?

Unde ne e azi mândria? Unde ne e azi curajul

De ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul?

Nu mai sunt eroi in țară, oameni demni și responsabili

Să ia frâiele în mână de la viermii incapabili?

Creierele geniale sunt trimise la străini

Spre-a nu-i încurca la furturi pe-acești avortoni cretini

Cincisprezece milioane, câți am mai rămas prin țară

Să fim pentru haimanale animale de povară

Să muncim pe brânci o lună iar ei să ne dea salar

Cam cât lasă ei pe seară șpagă la vreun ospătar

Nu mai vreau să văd prin blocuri cum ne mor de frig bunicii

Si nici mame disperate, ”ce le dau la ăia micii”

Nu mai vreau să-mi văd părintii dependenți de tratamente

Si cu banii pentru hrană cumpărând medicamente

Nu mai vreau să-mi văd soția umilită la ghisee

Sau copilul dat afară, că-i sărac, de prin licee

Ca o boala fără leacuri, ca un cataclism mă sperie

Cum trăiesc în lux netoții iar capabilii-n mizerie

Eu aștept Reînvierea, când din marile morminte

Vor ieși din nou Eroii înarmați c-un bici fierbinte

Si vor face curățenie printre cei ce ne-au furat

Spre a fi din nou în lume Neamul Binecuvântat!

Anul domini-2014

Cand urci pe scara vietii nu uita sa dai buna ziua la toata lumea, caatunci cand vei cobori sa aibe cine sa-ti raspunda

Consiliul Judeţean şi Centrul Cultural Judeţean Arad invită publicul arădean miercuri, 2 iulie, de la ora 20.30, la spectacolul de poezie şi muzică „Hierogamie” cu Rodica Mandache şi Grigore Leşe.

Un spectacol care unește cerul cu pământul, versul cu muzica, iubirea cu durerea. Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, hori de dor, Tennessee Williams, Marin Sorescu, hori de însingurare, Lucian Blaga, William Shakespeare, hori de dragoste, Geo Bogza, Zaharia Stancu, hori de noroc, de nenoroc, de nuntă, de înstrăinare, de unul singur… Ioan Alexandru, cântec de pelerinaj.

O poveste care începe la Arad, în miez de vară, o poveste în care magia cuvântului se înterpătrunde cu cea a sunetului.

Din motive obiective, care nu ţin de organizatori, vă anunţăm pe această cale că domnul Victor Rebengiuc nu va participa la evenimentul programat mâine seară.