Reprezentantul PSD Victor Negrescu a obţinut astăzi o victorie majoră în Parlamentul European. Legislativul european a prezentat azi noul proiect de buget european menținând în forma aprobată de Comisia pentru bugete amendamentul inițiat de Victor Negrescu prin care se alocă un milion de euro pentru dezvoltarea accesului la servicii medicale în mediul rural.

„Salut adoptarea noului buget european. Construcția bugetară pentru viitorul UE se axează în principal pe nevoile tinerilor, pe inovare și IMM-uri dar nu neglijează în nici un fel politicile sociale” a declarat in plenul Parlamentului European, Victor Negrescu.

„Păstrarea în structura bugetului a proiectului pilot pe care l-am inițiat pentru facilitarea accesului la servicii medicale în mediul rural mă onorează și îmi arată că și colegii mei sunt de acord că Uniunea Europeană trebuie să se implice mai mult în sectorul de Sănătate și că suntem capabili să producem soluții care să răspundă direct nevoilor reale ale cetățenilor” a continuat europarlamentarul PSD.

„Uniunea Europeană nu trebuie să fie o entitate separată de nevoile celor din mediul rural, adoptarea proiectului pilot pentru facilitarea accesului la sănătate este un semnal clar ca europarlamentarii PSD sunt capabili sa influenţeze deciziile europene într-o direcţie utilă cetăţenilor şi în special românilor” a subliniat Victor Negrescu.

Festivalul Minorităţilor Naţionale de la Arad, eveniment inclus de anul trecut în Mişcarea Charta XXI pentru reconcilierea popoarelor, a început, joi, cu un simpozion dedicat istoriei minorităţilor naţionale şi contribuţiei acestora la patrimoniul municipiului și județului Arad.

Simpozionul „Contribuţia minorităţilor naţionale la patrimoniul comunităţii arădene” a avut loc în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ, în prezența a aproximativ 100 de persoane.

La eveniment a participat și Laszlo Surijan, președintele Mișcării Charta XXI pentru Reconcilierea Popoarelor și fost vicepreședinte al Parlamentului European, În dezbaterea prezentată în debutul simpozionului, Laszlo Surijan s-a referit la relațiile dintre reprezentanții etniilor cu populația majoritară care, de-a lungul timpului au creat punți de legătură între popoare.

„Aradul este un exemplu de multiculturalitate, în care foarte mulți oameni, de diferite naționalități, trăiesc împreună, de sute de ani. Vin, întotdeauna, cu mare plăcere în Arad, un oraș al reconcilierii, un oraș-capitală a multiculturalității. Putem vorbi, la Arad, de punți între națiuni și de modul în care aceste națiuni pot colabora“, a spus Laszlo Surijan.

Tot în deschiderea festivalului, au transmis mesaje de salut Ognean Cristici, președintele Uniunii Sârbilor din România și Gheorghe Hleba, prim- vicepreședintele Uniunii Ucrainienilor din România.

La simpozionul din prima zi a Festivalului Minorităților Naționale de la Arad au participat delegații din orașele înfrățite Gyula (Ungaria), Zrenjanin (Serbia) și Praga (Cehia).

Moderatorul evenimentului, prof.univ.dr. Corneliu Pădurean, de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universității „Aurel Vlaicu” Arad, a avut, scurte intervenții despre istoria minorităților care au conviețuit, în bună înțelegere, de sute de ani, în municipiul și județul Arad.

Cu ocazia Festivalului Minorităților Naționale, pe holurile Palatului Administrativ, a fost amenajată o expoziţie de fotografii cu activitatea şi evenimentele minorităţilor naţionale.

Prima zi a festivalului s-a încheiat cu un tur al Podgoriei Aradului.

Temele dezbătute la simpozion

Reprezentații minorităților naționale și-au prezentat, în cadrul simpozionului, diverse comunicări care au evidențiat cele mai valoroase aspecte din trecutul dar și din prezentul comunităților pe care le reprezintă.

Maria HAILEMAS – reprezentant al comunităţii bulgare din Arad

Temă: Istoricul minorităţii bulgare din judeţul Arad

Ionel SCHLESSINGER – preşedinte al Comunităţii evreilor din judeţul Arad

Temă: Istoricul şi influenţa evreilor în istoria Aradului

Michael SZELLNER – preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, forumul local Arad

Temă: In memoriam Lambert Steiner, Capelmaister, 1914-2014

UJJ Janos – reprezentant al comunităţii maghiare din Arad

Temă: Contribuţia unor personalităţi maghiare la dezvoltarea Aradului

Bojidar PANICI – reprezentant al comunităţii sârbe din Arad

Temă: Comunitatea sârbilor din Arad – Trecut, prezent şi viitor

Cristina JUCAN – documentarist al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România – filiala Arad

Temă: Comunitatea slovacă din Nădlac, de la migraţie la stabilire

Maria CURAC – reprezentantă a comunităţii ucrainiene din Arad

Temă: Poetul Taras Şevcenko, în conştiinţa poporului ucrainean

Salut votul dat astăzi în Parlamentul European privind ridicarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni! Uniunea Europeană şi-a dechis porţile pentru Moldova, un stat care vrea să urmeze un traseu pro-european. Este un semnal foarte bun în contextul actual din zonă, Republica Moldova fiind prima ţară de la graniţa estică a Uniunii Europene care beneficiază de ridicarea vizelor.

Am acordat un interes foarte mare bunelor relaţii între cele două ţări, ba chiar, atunci când am avut ocazia, am parafat un contract de donaţie, prin Ministerul de Interne, între statul român şi Republica Moldova. România şi-a adus o contribuţie majoră în dezvoltarea conceptului de patrulare pe Prut pentru creşterea siguranţei graniţelor, prin echipamentele donate autorităţilor de frontieră, serviciul de grăniceri din Republica Moldova.

Salut, de asemenea şi votul pozitiv dat de colegii mei în Parlamentul European, reprezentanţi ai Partidului Democrat Liberal, pentru acest pas istoric pentru moldoveni. PDL este consecvent direcţiei pro-europene pe care a luat-o.

Sala „Regele Ferdinand“ din Palatului Administrativ Arad, a găzduit o interesantă expoziţie despre diversitate şi unitate în cadrul unei Europe Unite. S-a vorbit despre exponate, dar mai ales despre ce ar trebui să-i unească pe oameni, în  primul rând multiculturalitatea şi nu în ultimul rând buna vecinătate şi convieţuire între popoare.

Anul acesta, evenimentul, a fost inclus în Mişcarea Charta XXI pentru reconcilierea popoarelor, iar lucrările expuse au prezentat personalități remarcabile, care au acționat ca persoane de legătură, ca liant cultural, între două sau mai multe națiuni din bazinul inter-carpatic. Idealurile şi valorile reprezentate de toți aceștia sunt fundamentale în viziunea Uniunii Europene.

Despre acestea, dar şi despre faptul că ar trebui să fim uniţi nu doar în tragedii cum au fost accidentele petrecute în Ungaria sau uciderea lui Marian Cosma. Ar trebui să  facem la fel şi în lucrurile bune, despre problemele minorităţilor, despre nedreapta ură, dar şi despre faptul că atunci când ai probleme prima uşă la care baţi e cea a vecinului. Despre toate acestea a vorbit invitatul special al evenimentului, vicepreşedintele Parlamentului European, László Surján.

Edilul şef al  Aradului, Gheorghe Falcă,  a ţinut să descrie numărul mare al naţionalităţilor existente la nivelul Aradului cât şi oportunitatea pe care oraşul o are pentru că aici există o extrem de bună convieţuire, dialogul purtând un rol esenţial. Aceleaşi gânduri despre idealuri europene, civilizaţie şi înfrăţire le-a expus şi europarlamentarul Iosif Matula, prezent şi el la eveniment.

Expoziţia a avut loc cu prilejul unui eveniment de anvergură: “Festivalul minorităţilor”. Totîn cadrul acestui eveniment a avut loc o paradă a porturilor populare a minorităţilor care convieţuiesc în oraşul nostru. Punctul final al paradei a fost Parcul Reconcilierii, unde au fost prezentate momente artistice oferite de minorităţile prezente. Tot aici, la standurile special amenajate, au putut fi admirate diferite lucruri din patrimoniul şi tradiţia minorotaţilor care convieţuiesc în oraşul nostru.

[nggallery id=66]

Cea de-a opta ediţie a Festivalului Minorităţilor de la Arad va avea loc, vineri 6 septembrie 2013 în Parcul Reconcilierii româno-maghiare, în prezenţa vicepreşedintelui Parlamentului European, Laszlo Surijan.

Vicepreşedintele PE a acceptat ca Festivalul Minorităţilor de la Arad să facă parte, din acest an, din Mişcarea Charta XXI pentru reconcilierea popoarelor.

“Festivalul minorităților în orașul Arad, cetate culturală a diversității” va evidenția coabitarea celor nouă minorități etnice consolidate în județul Arad cu majoritatea populației românești.

Manifestarea cuprinde, ca în fiecare an, parada porturilor populare în centrul oraşului, după care reprezentanţii minorităţilor  vor prezenta un spectacol de dans şi muzică tradiţională, susţinut de ansambluri şi formaţii din judeţul Arad.

“Acest eveniment îşi propune să susţină tradiţiile şi să demonstreze solidaritatea dintre etnii. Totodată, Aradul mai face încă un pas pentru câştigarea titlului de Capitală  Culturală Europeană în anul 2021, demonstrând, prin acest eveniment, excelenta convieţuire a naţiunilor Europei în oraşul Arad, cetate culturală a diversităţii”, a spus Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad.

Festivalul Minorităţilor va debuta cu parada minorităţilor, care se va desfăşura, începând cu ora 14.00, în centrul Aradului, pe traseul: Palatul Administrativ – Teatrul Clasic “Ioan Slavici” – strada Meţianu – Piaţa Catedralei – Parcul Reconcilierii.

În Parcul Reconcilierii, de la ora 14.45, va avea loc un spectacol susţinut de formaţia de dansuri a Cercului Cultural Banat-Ja, formaţia de ţiteraşi din Dorobanţi, ansamblul de dansuri populare maghiare „Búzavirág” din Pecica,  formaţia de dansuri trandiţionale ţigăneşti a Centrului „Curcubeul” din Arad, ansamblul Sálašan al slovacilor din Nădlac, ansamblul de dansuri şi cântece populare sârbeşti  Kolo, grupul vocal ,,Lileia” (Crinul) al ucrainienilor din Târnova.

De asemenea, pe scenă vor urca dansatorii ansamblului “Zărandul” al Palatului Copiilor din Arad şi formaţia “Rapsodia”, condusă de Vasile Rus.

În Parcul Reconcilierii româno-maghiare vor fi amenajate standuri de prezentare a minorităţilor, standuri cu produse tradiţionale şi se vor desfăşura ateliere de creaţie (pictură, artizanat).

Programul Festivalului Minorităţilor din Arad

Vineri, 6 septembrie 2013

14.00 – 14.30 Parada minorităților pe traseul Primărie – Teatrul Clasic “Ioan Slavici” – Parcul Reconcilierii

14.30 – 14.45: Deschiderea Festivalului Minorităților – Parcul Reconcilierii cu participarea Filarmonicii de Stat Arad

Discursuri: Laszlo Surjan, Gheorghe Falcă, Iosif Matula

14.45-15.00: Vizitarea standurilor de prezentare a minorităților, a standului de prezentare “Anul European al Cetățenilor”, precum și a expoziției fotografice cu imagini din municipiul și județul Arad

15.00 – 16.00: Momente artistice specifice fiecărei minorități

16-16.40: Concert oferit de formaţia Rapsodia, condusă de Vasile Rus, cu selecţii din folclorul românesc și al minorităților

16.00 – 17.30: Ateliere de creație: pictură, sculptură, artă fotografică, tehnica origami

Ora 17.50 – Închiderea Festivalului

Ora 18.00 – Concert la Filarmonica de Stat Arad

Aradul  face încă un pas în cursa  pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană. Din acest an, Festivalul Minoritatilor, manifestare cu  tradiţie în municipiul Arad  este inclus în Mişcarea Charta XXI pentru reconcilierea popoarelor, eveniment  iniţiat de vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Surjan.   Cu acest prilej  va fi  prezent la Arad,  vicepreşedintele Parlamentului European, dl. Laszlo Surjan, alături de personalități europene şi  naționale.

 “L-am informat pe vicepreşedintele Parlamentului European, în discuţia pe care am avut-o la Bruxelles, că suntem competitori pentru titlul de Capitală Culturală Europeană şi ne dorim să transmitem un mesaj al bunei convieţuiri între oamenii de diferite etnii din Arad. De aceea, ediţia din acest an a Festivalului Minorităţilor este una complexa si cuprinde un program dedicat tuturor cetatenilor orasului nostru, indiferent de etnie, pe care ii invitam sa ni se alature”, a declarat Gheorghe Falc

“Festivalul minorităților în orașul Arad, cetate culturală a diversității”,  este un eveniment dedicat porturilor  şi obiceiurilor etniilor  ce convieţuiesc în judeţulArad. In data de 6 septembrie 2013, în centrul oraşului, va avea loc o  paradă a porturilor populare, urmată de prezentarea costumelor şi tradiţiilor specifice fiecărei etnii şi un spectacol de dans şi muzică tradiţională, susţinut de ansambluri şi formaţii ale minorităţilor. Manifestarea a ajuns în acest  an la cea de-a opta ediţie şi reflectă coabitarea celor nouă minorităţi entice din judeţulArad cu majoritatea populaţiei locale. În plus, în acest an, întregul continent  sărbătoreşte Anul European al cetăţenilor, prilej cu care vor fi organizate mai multe  activităţi dedicate cetăţenilor: o expoziţie, concerte şi  ateliere de lucru.

De asemenea, pentru prima dată în Arad, va fi organizat un eveniment al Mişcării Charta XXI pentru reconcilierea popoarelor, înfiinţată pentru încurajarea reconcilierii între popoarele din Europa Centrală şi de Est. Este vorba despre expoziția „Poduri între Națiuni”, cu lucrări care prezintă personalități notabile ce au acționat ca persoane de legătură, ca liant cultural, între două sau mai multe națiuni din bazinul inter-carpati

 “Vom asista  la o alăturare, fericită, a trei evenimente care vor transforma Aradul într-o mică Europă. Festivalul minorităţilor, un eveniment cu tradiţie în municipiul nostru, Anul European al Cetăţenilor, un eveniment care va scoate în evidenţă faptul că arădenii s-au integrat perfect în marea familie europeană şi Mişcarea Charta XXI pentru reconcilierea popoarelor, un eveniment al întregului continent”, a spus Iosif Matula, europarlamentar.

Evenimentul va debuta pe 06 septembrie dupăn cum urmează:

Ora 12.00 – 13.00 Deschiderea expoziţiei „Poduri între Națiuni” cu tema reconcilierea popoarelor Europei Centrale şi de Est, sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ Arad.

Ora 13.00 – 14.00 Cocktail oferit de Primăria Municipiului Arad, sala Regele Ferdinand

Ora 14.00 – 14.30 Parada minoritătilor pe traseul Primărie – Teatrul Clasic “Ioan Slavici” – Parcul Reconcilierii

Ora 14.30 – 14.45 Deschiderea Festivalului Minoritătilor, Parcul Reconcilierii, cu participarea Filarmonicii de Stat Arad. Discursuri: vicepreşedintele Parlamentului European, dl. Laszlo Surjan, primarul municipiului Arad, dl. Gheorghe Falcă, europarlamentar dl. Iosif Matula

Ora 14.45-15.00 Vizitarea standurilor de prezentare a minoritătilor, a standului de prezentare “Anul European al Cetăţenilor”, precum şi a expoziţiei fotografice cu imagini din municipiului şi  judeţul Arad

Ora 15.00 – 16.00  Momente artistice susţinute de  fiecare minoritate

Ora 16-16.40 Concert oferit de Ansamblul ‘’Rapsodia’’, condus de Vasile Rus, cu selecţii din folclorul românesc şi al minorităţilor

Ora 16.00 – 17.30  Ateliere de creaţie: pictură, sculptură, artă fotografică, tehnică origami

Ora 17.50  Închiderea festivalului

Ora 18.00  Concert la Filarmonica de Stat Arad

Organizatorul ‘’Festivalului Minorităţilor în Arad, Cetate Culturală a diversităţii’’ este Primăria Municipiului Arad, iar partenerii  sunt vicepreședintele Parlamentului European, dl. Laszlo Surjan, europarlamentarul Iosif Matula, Primăria oraşului Nădlac, Primăria oraşului Pecica.

Europarlamentarul Iosif Matula  a avut o intervenție în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, cu ocazia votării Raportului intermediar referitor la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a unui mecanism de asistență financiară pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro.

Raportul subliniază faptul că trebuie să se țină cont de statele non-euro, printre care și România, atunci când vine vorba despre asigurarea asistenței financiare pentru dificultăți macroeconomice. Totodată, revizuirea instrumentului pentru balanțele de plăți ar urma sa permită statelor membre UE non-euro sa aibă acces la linii de credit preventive.

“Criza financiară a influențat considerabil evoluția bugetelor statelor, ceea ce a impus majorarea mecanismului de asistență pentru balanțele de plăți la 50 de miliarde de euro. Sume importante au fost puse la dispoziție țărilor cere se confruntă cu dificultăți, printre care se numără și țara mea, România“, a precizat Iosif Matula.

Acesta a atras atenția asupra disfuncționalităților care țin de punerea în aplicare a prevederilor mecanismului de asistență a balanței de plăți “Statele din afara zonei euro nu beneficiază de aceleași instrumente financiare ca și cele care au adoptat moneda euro. Prin urmare este nevoie de identificarea unor condiții asemănătoare între statele din zona  euro și cele din afară“, a precizat Iosif Matula.

Europarlamentarul a mai adăugat că asistența financiară pentru balanțele de plăți poate juca un rol important în sprijinirea statelor membre pentru îmbunătățirea capacității administrative și creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene.

Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European a votat luni, 8 aprilie, un document ce prevede reintroducerea reciprocităţii în regimul vizelor pentru statele terţe care refuză vizele pentru un stat membru al Uniunii Europene.

Deputaţii europeni cer consolidarea mecanismului de reciprocitate, astfel încât UE să poată reintroduce cererea de viză unei ţări terţe care nu respectă acest acord. SUA are cu UE un acord de scutire de viză pe bază de reciprocitate, însă încă solicită vize pentru călătorie cetăţenilor din Bulgaria, Cipru, România şi Polonia.

„Consider solicitarea Parlamentului European perfect normală. Toţi cetăţenii Uniunii Europene, indiferent de ţara din care provin, trebuie să aibă drepturi egale, nu diferenţiate, în raport cu ţările terţe. Esenţa Comunităţii Europene este unitatea în diversitate, iar această unitate trebuie să se regăsească în toate domeniile”, a concluzionat europarlamentarul Iosif Matula.

Noile reguli vor mai permite UE să suspende temporar scutirea de viză în situaţii de urgenţă. Acest lucru a fost cerut de statele membre care se confruntă cu valuri de solicitanţi de azil în urma scutirii de viză aplicată unor ţări.

Scutirea se poate aplica în cazul în care se constată o creştere substanţială şi bruscă a numărului de imigranţi ilegali, însă numai ca ultimă soluţie, se arată în documentul votat de deputaţii europeni.

Schimbările propuse trebuie aprobate de statele membre pentru a intra în vigoare.

În cadrul Parlamentului European s-a dezbătut astăzi, în ședință plenară, împreună cu Comisia Europeană, fenomenul corupției în sport și al trucării meciurilor. Grupurile politice din Parlament au depus o moțiune comună, prin care au cerut Comisiei Europene să adopte măsuri mai ferme pentru combaterea acestei practici ilegale, inclusiv printr-o cooperare polițienească mai strânsă cu țările din afara UE. Prezent la dezbaterea în plen, europarlamentarul Iosif Matula, membru al Comisiei pentru Cultură și educație – responsabilă de domeniul sportului – și-a exprimat îngrijorarea față de scandalurile din lumea competițională, care se țin lanț, nu doar în țările terțe, ci și în Europa. „Potrivit cifrelor Europol, aproximativ 90% dintre pariurile sportive ilicite se referă la fotbal, însă nu trebuie neglijate nici alte sporturi. Vorbim de o practică ilegală cu o istorie lungă și sume uriașe, dar care datorită dezvoltării mass-media a ajuns mai cunoscută publicului abia acum” a afirmat eurodeputatul român. Acesta a mai precizat că, datorită progreselor din domeniul IT și a apariției pariurilor online, a fost favorizată o industrie transnațională, ilegală și greu de urmărit. Iosif Matula este, însă, de părere că lupta împotriva manipulării rezultatelor sportive trebuie să continue pentru a reda încrederea publicului în fenomenul sportiv. „Educația timpurie este un element important pentru promovarea unor valori ca integritatea, fair play-ul și respectul reciproc. De asemenea, legalizarea și reglementarea pariurilor sportive poate rezolva o parte din problemă, cunoscându-se faptul că cele mai mari acte de corupție în sport apar în țările unde pariurile sunt ilegale” a concluzionat europarlamentarul român.
Europol a dat publicității la începutul lunii februarie 2013 un raport complex care analizează corupția din fotbalul european și mondial. Potrivit oficialilor Europol, în Europa vorbim de cifre impresionante: peste 350 de meciuri trucate în 15 țări, sume imense câștigate ilegal de jucători – peste 8 milioane de euro, sute de arestări în urma anchetelor și peste 13.000 de e-mail-uri analizate. Printre meciurile suspecte, s-au regăsit două din UEFA Champions League, partide din calificările pentru Campionatul European și meciuri de la Campionatul mondia
 

Europarlamentarul Iosif Matula a avut o intervenție în Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg în cadrul dezbaterii pe marginea Raportului privind Perspectiva energetică 2050. Documentul subliniază importanța politicii energetice a UE în cadrul crizei economice și financiare și  rolul pe care energia îl are în accelerarea creșterii economice și a competitivității în UE și în crearea de locuri de muncă.

Iosif Matula a atras atenția că reglementările în materie de energie din statele membre trebuie să țină cont de dispozițiile privind liberalizarea  piețelor de energie și să urmărească prioritar eliminarea blocajelor ce stau în calea integrării piețelor de energie.

Totodată, europarlamentarul a susținut că dezvoltarea capacității proprii de producție și a rețelelor de transport la nivel regional și transfrontalier pot asigura costuri reduse pentru energia de consum.

“Trebuie să punem mai mult în valoare capacitatea energetică de la nivel regional. Un exemplu concret, în Regiunea Vest din România, există importante resurse de energie geotermală neutilizate datorită obstacolelor birocratice” a afirmat Iosif Matula.

Europarlamentarul Iosif Matula a făcut apel către Comisia Europeană și autoritățile naționale competente, solicitându-le să analizeze în comun posibilitatea depășirii piedicilor ce stau în calea investițiilor în exploatarea energiei geotermale.

În răspunsul cu privire la problema formulată de Iosif Matula, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a subliniat că în acest caz pot fi luate în calcul bunele practici din alte țări, dând exemplul Islandei.

Europarlamentarul Iosif Matula va continua seria interpelărilor pe această temă. ” În perioada imediat următoare voi adresa o întrebare Comisiei Europene  prin care voi solicita detalii cu privire la posibilitățile de depășire a obstacolelor care stau în calea exploatării energiei geotermale”, a adăugat în încheiere europarlamentarul arădean

În 15 decembrie 2011 Comisia Europeană a adoptat Comunicarea “Perspectiva energetică 2050″. Documentul expune consecințele unui sistem energetic fără carbon și conturează cadrul politic necesar în acest sens, prin care să li se permită statelor membre să aleagă opțiunile energetice dorite și prin care să se creeze un mediu de afaceri stabil pentru investițiile private, în special până în 2030.

]]> https://www.aradreporter.ro/iosif-matulaa-avut-o-interventie-in-plenul-parlamentului-european-reunit-la-strasbourg/feed/ 0