Opereta în două acte „Contesa Maritza“, de Emmerich Kálmán, este primul spectacol din acest an din cadrul „Stagiunii lirice arădene“, eveniment organizat de Opera Națională Română Timișoara, Primăria Municipiului Arad prin Centrul Municipal de Cultură, în parteneriat  cu Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ .

Prin programul cultural „Stagiunea lirică arădeană” municipalitatea doreşte să ofere publicului arădean prilejul întâlnirii cu unele dintre cele mai reprezentative creaţii ale teatrului liric. Astfel, prin invitarea la Arad, cu caracter de regularitate, a unor apreciate producţii de teatru liric – de operă, operetă, musical sau de balet – se răspunde nevoii de consum cultural a comunităţii locale, urmărindu-se totodată îmbogăţirea ofertei culturale a oraşului în domeniul artelor spectacolului.

La baza acestui parteneriat între municipalitatea arădeană și Opera Națională Română Timișoara a stat succesul de care s-a bucurat în anul 2017 opereta „Voievodul țiganilor“ care s-a jucat în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Aradului și a adunat peste 3.000 de spectatori în Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare.

Opereta „Contesa Maritza“ va avea loc vineri, 20 aprilie, la ora 19.00, pe scena Teatrului Clasic „Ioan Slavici“ Arad în interpretarea soliștilor, corului, orchestrei și ansamblului de balet ale Operei Naționale Române Timișoara.

Biletul de intrare costă 20 de lei și începând de astăzi, 27 martie, poate fi achiziționat de la casieria teatrului.

„Contesa Maritza” este o operetă în trei acte, compusă de Emmerich Kálmán (libret de Julius Brammer şi Alfred Grünwald, adaptat după „Romanul unui tânăr sărac”, de Octave Feuillet). Premiera absolută a avut loc în 1924, la Viena.

Subiectul acestei extrem de jucate operete este incitant şi amuzant: văduvă, tânără, frumoasă şi bogată, contesa Maritza vrea să scape de stăruinţele admiratorilor care o asaltează cu cereri în căsătorie şi îşi inventează un logodnic – un personaj din opereta lui Strauss-fiul „Voievodul ţiganilor”.

Dar logodnicul imaginar îşi face apariţia în carne şi oase, iar ghicitoarea satului îi prezice că se va îndrăgosti de un bărbat frumos şi nobil. Fugind de prezicere la conacul de ţară, se îndrăgosteşte acolo cu adevărat de administratorul moşiei sale, care se dovedeşte a fi de fapt contele Tassilo.

Contesa Maritza

Contesa Maritza

Conducerea muzicală: PETER OSCHANITZKY

Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS (Ungaria)

Decoruri: EVA HORVÁTH (Ungaria)

Costume: AMALIA JUDEA (Oradea)

Concert maeştri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU

 Maestru de cor: LAURA MARE

 Coregrafia: GÁBOR BAKO (Ungaria)

Asistent regie artistică: VILMOS MELEG (Oradea)

Asistent coregrafie: CARMEN COJOCARU

Contesa Maritza NARCISA BRUMAR

Contele Tassilo BOGDAN ZAHARIEA

Ioța (Prințul Populescu) DAN PATACĂ

Baronul Kálmán Zsupán CRISTIAN RUDIC

Lisa GABRIELLA VARVARI

Ilka LOREDANA BORLOVAN

Bozena NINA ZAHARESCU

Karl Ștefan Liebenberg MIHAI PRELIPCIAN

Cekko, un servitor bătrân MUGUREL CHIRILĂ

Berko COSMIN BORLOVAN

Manja NICOLETA COLCEIAR

Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Regia tehnică: LUCIAN BORU

Pregătirea muzicală: DRAGOŞ ZAHARESCU, ANGELA BALICI, RAREŞ PĂLTINEANU, IRINA BELEA

Sufleur: RADU OLARIU

Cu aranjamentul Bühnen- und Musikalienverlag Josef Weinberger Wien Gesellschaft m.b.H.

Durata spectacolului: 3h (1 pauză)

În 29 iunie este rândul melomanilor să vină la Teatrul de Vară. Pe scena din curtea Centrului Cultural Judeţean vor urca trei soprane de renume internaţional, Mihaela Işpan, Paula Iancic şi Narcisa Brumar care, acompaniate de Ansamblul Johann Strauss Modern, sub bagheta dirijorului Radu Zaharia, vor interpreta arii din opere şi operete celebre. Moderatorul evenimentului este Adrian Cotuna. Intrarea liberă.

Mihaela Ișpan

După ce a absolvit Facultatea de Artă Scenică din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa prof.univ.dr. Alexandru Fărcaş şi lect.univ.dr. Ramona Eremia şi a obţinut şi diploma de masterat cu aceeaşi specializare, mezzosoprana Mihaela Işpan a participat la mai multe cursuri de măiestrie, conduse de Alexandru Farcaş, Mariana Nicolesco, Ion Buzea, Viorica Cortez, Niculina Mirea. De asemenea, în 2002 şi 2003 a urmat cursuri de măiestrie artistică la Internazionale Bach Akademie din Stuttgart.

În stagiunile 2001/2002 şi 2002/2003, Mihaela Işpan a fost colaboratoare a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, în perioada 2005/2006 a fost angajată a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad, la catedra de Canto Clasic, iar din stagiunea 2006/2007 este solistă a Operei Naţionale Bucureşti, unde a debutat în rolul Rosina din „Il barbiere di Siviglia” („Bărbierul din Sevilla”) de Gioachino Rossini. De-a lungul carierei, a colaborat cu numeroase instituţii muzicale din ţară precum Orchestra Naţională Radio, Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti, Filarmonica de Stat din Arad, Filarmonica de Stat „Banatul” din Timişoara, Opera Naţională Română din Timişoara, Corul De Juventute” al Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Mihaela Işpan a câştigat Marele Premiu şi Premiul Publicului la Concursul Naţional de Interpretare Muzicală „Paul Constantinescu” din Ploieşti, în anul 2005.

Paula Iancic

Și-a început studiile muzicală la Liceul de Arte Sabin Drăgoi din Arad, unde a urmat cursuri de pian și canto. Din 2013 este admisă la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca și în același an debutează la Opera Națională Română Cluj-Napoca, în rolul Laurettei, din opera Gianni Schicchi de Giacomo Puccini. Colaborarea cu Opera Națională din Cluj-Napoca continuă în 2014 cu rolul Adelei din opereta Liliacul de Johann Strauss-fiul, iar câteva luni mai târziu cu succesul în rolul Micaelei din opera Carmen de Georges Bizet. În 2015, Paula Iancic are parte de un alt debut, pe aceeași scenă, în rolul Paminei din opera Flautul Fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.

Începutul lui 2016 îi aduce noi realizări: colaborarea cu Opera Națională din Iași în rolul Musettei din opera La Boheme de Giacomo Puccini și cu Orchestra Română de Tineret aflată sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, pe scena Ateneului Român.

Repertoriul vocal-simfonic al sopranei include lucrări precum  Missa Nelson de Josef  Haydn, Messa Votiva de Matteo Salvi, Missa în sol major D 167 de Franz Schubert, Te Deum de Antonin Dvorak,  Requiem de W.A. Mozart, Magnificat de Baldassare Galuppi, Missa nr.5 în la major D 678 de Franz Schubert și Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven.

Narcisa Brumar

Prim-solistă a Operei Naționale Române Timișoara, s-a născut în 1980 în Drobeta Turnu Severin. În 1997, la numai 17 ani, după câștigarea celor mai importante premii ale concursului „Crizantema de Aur” a decis să îmbrățișeze cariera vocal-lirică. A urmat cursurile Universității de Vest din Timișoara, secția canto. Încă din timpul facultății a fost acceptată în corul Operei Naționale Române din Timișoara. Pașii de debut în cariera solistică i-a făcut după ce a câștigat după o crunta concurență premiul al doilea la prestigiosul concurs de interpretare de la Verviers 2005 (Belgia). Silvia a fost rolul sau de debut după care au urmat alte roluri, primul dintre ele fiind Susanna (Nunta lui Figaro) într-o producție internațională sub auspiciile CEE Musikteather.

De-a lungul timpului a colaborat cu diferite instituții de cultură din țară și de peste hotare. Dintre ele putem aminti: Opera Națională București, Filarmonica „Moldova” Iași, Teatrul Liric Constanța, Opera Nationala din Sarajevo, Bosnia & Herzegovina, Opera Nationala din Zagreb, Croatia, Teatrul “Francesco Cilea”, din Reggio Callabria, Italia, „OpernAir Gars” la Gars am Kamp – 2010 (Austria). De asemenea a efectuat turnee în Olanda, Italia, Germania, Belgia, Austria, Qatar, Coreea de Sud etc.

Timbrul său inconfundabil au făcut-o pe Narcisa Brumar să abordeze un repertoriu extrem de variat, de operă și operetă. Printre rolurile abordate de soprana Narcisa Brumar se enumeră: Mimi, Musetta, Liu, Zerlina, Suzanna, Hanna Glavary, Adela, Rosalinde, Michaela, Rosina, Adina, Marguerite, Violetta Valery, etc.

Activitatea sa în cadrul Operei Naționale Române Timișoara a fost răsplătită nu numai de aplauzele publicului ci și prin câștigarea premiului pentru „Cea mai bună solistă a anului” din stagiunea artistică 2013-2014 atribuit în cadrul Galei premiilor Operelor Naționale.

Anul școlar se apropie de final, în consecință, poate începe distracția! Luna iunie, luna Cireșarilor, stă sub semnul poveștilor, al aventurilor și entuziasmului. Dar numai pentru că se încheie anul școlar, nu înseamnă că nu există tot felul de evenimente educative alternative care să îi stimuleze pe cei mici și să îi provoace să se îmbarce în cele mai minunate călătorii prin povești.

Această provocare este lansată de Centrul Municipal de Cultură Arad, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” și Opera comică pentru copii, între 14 și 16 iunie, la Stagiunea de operă pentru copii, care va avea loc în sala mare a Teatrului Clasic “Ioan Slavici”. În cele trei zile ale acestei mini-stagiuni, copiii mici sau foarte mici, pre-școlari sau elevi de gimnaziu, se vor putea familiariza cu mai multe tipuri de artă prin intermediul unor povești intrigante și îndrăgite. Baletul Fetița cu chibrituri, opera Hänsel și Gretel și spectacolul de teatru Răbdărică și Mofturică în misiune cu Zâna Măseluță, sunt cele trei spectacole cu care micii melomani în devenire se vor putea delecta. Fiecare spectacol va avea câte două reprezentații, de la orele 11 și respectiv 18, iar intrarea la spectacole este liberă.

Regia și coregrafia spectacolului care va deschide mini-stagiunea marți, 14 iunie, Fetița cu chibrituri este semnată de Corina Dumitrescu, care spune despre această experiență că “provocarea lansată de acest titlu nu a fost crearea de pași, ci transformarea poveștii într-un spectacol care să nu ne copleșească prin tragismul lui. Am păstrat anumite detalii așa cum au fost scrise, dar am ales să transform și să introduc altele, pentru a îmbogăți spectacolul și a face mesajul ușor de înțeles pentru cei mici. Sper că publicului îi va plăcea felul în care am schimbat destinul Fetiței cu Chibrituri și va gasi, ca și ea, flacăra care-i va ține visele aprinse.”

Un spectacol de excepție este și spectacolul de miercuri, 15 iunie, Hänsel și Gretel, “cea mai cunoscută operă pentru copii de pe întreg mapamondul”, după spusele regizorului Cristian Mihăilescu. “Nu există scenă de operă din lume care să n-o fi montat măcar o dată, de aceea miza este uriașă. Regizorul își pune problema ce vrea să sublinieze din această poveste perfectă. Pe mine m-a atras inteligența celor doi copii, evoluția lor de la joc la o instantanee maturizare. Hänsel și sora lui, Gretel, sunt puși în situația să se salveze și să învingă Vrăjitoarea, o forță aparent mult mai puternică și opresivă. Dar inteligența lor, de care aminteam, învinge, așa cum tinerețea trebuie să învingă mereu. Și peste toate acestea, răsună muzica lui Humperdinck, nobilă, strălucitoare, tulburătoare și lirică în același timp. Hänsel, Gretel și Humperdinck sunt învingătorii spectacolului imaginat de mine.”

Echipa Teatrului Momolino este cea care îi va aduce la Arad pe Răbdărică și Mofturică, doi dintre spiridușii lui Moș Crăciun. Însă în călătoria lor, cei doi spiriduși au avut o sumedienie de aventuri, iar despre una dintre ele vor povesti joi, 16 iunie. Teatrul Momolino propune copiilor de orice vârstă, cu precădere celor care au dinţişori şi se gândesc deja la magiile Zânei Măseluţă, un spectacol jucăuş şi plin de umor, dar mai ales educativ, dedicat celor care încă cred în…. orice e posibil. O poveste în care copiii vor învăţa despre cum să ne fim de ajutor unii altora, despre generozitate, empatie şi încredere, despre cum să facem faţă fricilor şi să ne exprimăm emoţiile. Spectacolul îi invită pe copii să se bucure de prezent, acest timp nesfârşit al copilăriei, în care joaca este cea mai serioasă îndeletnicire.

Program:

14 iunie

Fetița cu chibrituri – balet, reprezentații la orele 11.00 și 18.00 -

15 iunie

Hansel si Gretel – operă, reprezentații la orele 11.00 și 18.00

16 iunie

Răbdărică și Mofturică în misiune cu Zâna Măseluță – spectacol de teatru, reprezentații la orele 11.00 și 18.00

Prima seară a Stagiunii Estivale 2015 a Teatrului de Vară ETHOS îl va aduce în faţa publicului arădean, pe Ioan Holender, cunoscut ca fiind cel mai longeviv și apreciat director al Operei de Stat din Viena (Staatsoper).

Acesta va prezenta duminică, 28 iunie 2015, începând cu orele 20.00, cartea apărută la sfârşitul anului trecut, la Editura BRUMAR, cu titlul ”Ioan Holender de la Viena la Timișoara” scrisă de Cornel Ungureanu și Vasile Bogdan.

Noul volum ilustrează ”capitole” din viața și cariera lui Ioan Holender, considerat de autori ”una dintre personalitățile definitorii” ale timpurilor noastre. ”A fi timp de 19 ani  directorul uneia dintre cele mai mari opere din lume, a ilustra, ca nimeni, Timișoara, Banatul, România, Europa valorilor muzicale, a trăi cu o vitalitate copleșitoare încrederea în lumea de mâine, dar și în acel Acasă numit mereu-iată argumente ale speranței. Ale speranțelor noastre.”

***

Ioan Holender s-a născut la Timişoara, în 18 iulie 1935.A condus destinele Operei de Stat din Viena (Staatsoper) timp de 19 ani, în perioada 1 aprilie 1992 şi 30 august 2010. Preşedinte şi director artistic al Festivalului Internaţional “George Enescu”, ediţiile 2007, 2009 şi 2011, Ioan Holender este în prezent consilier al Metropolitan Opera New York, al Operei din Tokio şi al celei din Budapesta.

„Nu am deloc impresia că am făcut ceva excepţional sau că sunt deosebit. (…) Eu nu am plecat din România pentru că am vrut să fac carieră, nici măcar ca să trăiesc, ci ca să supravieţuiesc. Am plecat când nu mai era efectiv nicio posibilitate pentru mine să-mi continui viaţa aici: exmatriculat din toate facultăţile din România, dat afară din slujbele pe care le aveam. Aveam o normă şi jumătate de antrenor de tenis şi dosarul a ajuns la cadre şi acolo s-a decis că nu corespundeam, eram un element duşmănos faţă de orânduirea de atunci. Eu am şi o oarecare înţelegere faţă de acele măsuri ale lor, privind în contextul vremii respective. (…) Când am plecat am fost trist şi deprimat pentru că pierdusem tot ce aveam până atunci, inclusiv limba pe care o vorbisem toată viaţa. Dacă am ajuns acolo, să zicem pe un pisc, nu a fost un salt, ci un drum făcut cu răbdare. Şi am mari îndoieli că sunt chiar aşa de iubit în Austria cum se zice, cred mai degrabă că sunt cunoscut şi că i-am făcut să mă respecte.”

***

Cornel Ungureanu (n. 1943, Lugoj) a absolvit Facultatea de Filosofie, secția română-germană a Universității din Timișoara. În prezent, este profesor al Universității de Vest din Timișoara și redactor la revista „Orizont“. Împreună cu Adriana Babeți conduce Cercul de studii al literaturilor Europei Centrale „A treia Europă”. Dintre lucrările sale, amintim: La umbra cărților în floare (1975), Proză și reflexivitate (1977), Contextul operei (1980), Proză românească de azi, I (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), Voiculescu și structurile literare ale Renașterii (1984), Mircea Eliade și literatura exilului (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor). La Polirom a publicat: A muri în Tibet (1998), Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (1998, coordonată împreună cu Adriana Babeți), Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (1998, coordonată împreună cu Adriana Babeți) și Mitteleuropa periferiilor (2002).