Sub genericul „Cum a pus PSD „frână” judeţului Arad”, deputatul Eusebiu Pistru vorbeşte despre despre priorităţi vitale ale infrastructurii rutiere arădene. De ce acest generic? Pentru că, spune deputatul, în cele mai multe dintre cazuri este vorba despre obiective pe care Guvernul Ponta le-a obstrucţionat, fie din amatorism cras, fie din rea voinţă.

„Am vorbit deja despre cele două pasaje, am arătat că, din cauza Guvernului Ponta, am ajuns exact în situaţia din 2009, cu slabe şanse să fie finalizate înainte de doi ani, dar că, în urmă cu câteva zile, una dintre corigenţele Guvernului PSD, pasajul de la CET, a fost îndreptată, lucrările fiind preluate de către CNADNR în regie proprie .

Am vorbit despre situaţia absolut jenantă de la pasajul Micălaca, unde a fost anulată o licitaţie pentru că în ea erau incluse şi grinzile care erau proprietatea unei firme. Vreţi o mostră mai clară de amatorism şi ridicol? O găsiţi tocmai la Chişineu Criş, oraş străbătut de DN 79, Arad-Oradea. Un drum naţional care a fost reabilitat, însă nici în ziua de astăzi nu este definitivată reabilitarea pentru simplul motiv că podul de peste Criş, nu a fost reparat. Lucrările au fost plătite, însă nimeni nu se apucă de treabă pentru că există divergenţe între firma constructoare şi CNADNR .

Au existat divergenţa şi în privinţa trecerilor la nivel de cale ferată de la Zimand şi de la intrarea în Chişineu Criş, deasemenea părţi integrante ale DN 79, dar se pare că după căderea păgubosului Guvern PSD acestea s-au clarificat, iar firma constructoare va începe lucrările. Să sperăm că se vor lămuri şi neînţelegerile în cazul podului, pentru că este mai mare ruşinea ca un Drum Naţional să nu poată fi definitivat, doar pentru că un Guvern, respectiv, un partid, în loc să se preocupe de finalizarea unor investiţii, a preferat să se răfuiască politic cu cei care le-au demarat. Este cel puţin imoral să ceri voturile unor oameni, mascându-ţi dispreţul faţă de confortul şi nivelul lor de trai sub slogane mincinoase.

Dovada că aşa au procedat o reprezintă toate efectele negative pe care alţii se chinuie să le îndrepte. Noi, liberalii, trebuie să le arătăm oamenilor că vrem să construim, nu să demolăm, cum au făcut-o PSD-iştii lui Ponta, inclusiv parlamentarii PSD de Arad, care doresc un nou mandat. Pentru a continua, probabil, să oprească tot ce se face bun pentru judeţul Arad” spune fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Eusebiu Pistru.

Staţiunea Olimp a găzduit recent Şcoala de vară a Organizaţiei Femeilor Liberal Democrate – OFLDE, eveniment la care a fost prezentă şi Mihaela Ghidarcă, liderul organizaţiei arădene a femeilor liberal democrate.

“A fost un eveniment la care s-au abordat mai multe teme: apropiatele alegeri  parlamentare, îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor din teritoriu, obiectivele ALDE pe termen mediu şi lung, programul politic al formaţiunii noastre. Subiecte sintetizate foarte bine de preşedintele Senatului şi copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu” a precizat Mirela Ghidarcă.

Dealtfel, liderul democrat liberal a declarat la Olimp că partidul pe care îl conduce este pe val, dar pentru alegerile parlamentare este nevoie de o mobilizare exemplară a tuturor forţelor din partid.

„Ceea ce ne propunem este obţinerea unei reprezentări parlamentare pentru electoratul liberal în viitorul parlament. Suntem singurul partid de factură liberală în momentul de faţă în România, iar acţiunea şi programul nostru politic se vor axa pe două direcţii. Una este cea legată de apărarea drepturilor şi libertăţilor individului, astăzi puse serios în pericol de derapajele de la statul de drept, pe care le întâlnim din ce în ce mai frecvent sub forma abuzurilor şi exceselor care se petrec împotriva simplilor cetăţeni. Al doilea element este cel legat de performanţa economică, de creşterea economică, lucru esenţial în realizarea bunăstării pentru cetăţeni. Am reuşit să confirmăm, suntem la ora actuală consideraţi unul dintre jucătorii de pe scena politică. Nu consideraţi că partida e câştigată pentru alegerile parlamentare, va fi o luptă foarte dură. Luaţi lucrurile în serios.

Am ambiţia ca în 2020 să fim al doilea partid al României, în 2020 să depăşim PNL-ul. Şi avem toate şansele. Eu mă rog în fiecare seară ca la conducerea PNL-ului să rămână tot cei doi lideri. Dacă vom reuşi să performăm la nivel local şi la nivel guvernamental, putem să ne consolidăm în aşa fel încât să ne atingem acest obiectiv” a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Azi porneşte la drum şi cel de-al treilea eşalon al fotbalului românesc, cu trei echipe arădene la start: Naţional Sebiş, UTA II şi Lunca Teuz Cermei.

Fiecare dintre ele are obiective diferite, de la atacarea promovării, în cazul primei grupări, la creşterea experienţei jucătorilor care să facă pasul spre prima echipă, la UTA II, sau menţinerea în liga a III-a, cu evoluţii cât mai frumoase, vorbind despre noua promovată. Nu va fi deloc uşor, în condiţiile în care seria e echilibrată, cu destule echipe cu pretenţii la promovare, precum Ripensia Timişoara, Cetate Deva sau Performanţa Ighiu. În aceste condiţii, nu putem decât să le dorim succes şi să îndeplinească tot ceea ce şi-au propus.

În prima etapă, programată azi şi mâine, grupările arădene au parte de confruntări deloc facile: UTA II – ACS Poli II, sâmbătă, ora 17.00 (Stadion “Şiriana” Şiria), Ripensia – Naţional Sebiş, sâmbătă, ora 17.00 şi Lunca Teuz Cermei – Becicherecu Mic,  sâmbătă, ora 17.00 (Stadion Cermei).

Runda inaugurală din “C4” mai programează partidele: Unirea Alba Iulia – Millenium Giarmata, Cetate Deva – Industria Gâlda, CSM Lugoj – Performanţa Ighiu şi Mureşul Vinţu de Jos – Pandurii II. Şcolar Reşiţa stă.

Să mai precizăm că arădenele vor juca între ele astfel: etapa a V-a, Cermei – Sebiș; etapa a VII-a, UTA II – Sebiș şi etapa a XII-a, Cermei – UTA II.

La sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad a avut loc azi o conferință de presă în care a fost prezentată activitatea desfăşurată de jandarmii arădeni în anul 2014.

În prezența reprezentanților mass-media, colonel Nicolae Sorin Axenti – inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad, alături de ofițeri din comanda inspectoratului, a prezentat documentul de evaluare, rezultatele obținute pe timpul desfășurării misiunilor și activităților și obiectivele stabilite pentru perioada următoare.

Iată principale aspecte ale activității de evaluare:

Jandarmeria Română reprezintă forţa de poliţie a statului, cu statut militar, care exercită în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.

În contextul situaţiei operative actuale, efectivele aparţinând Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad, prin structurile sale de ordine şi siguranţă publică, supraveghere şi protecţie, şi-au angajat eforturile în scopul creşterii contribuţiei lor la asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică. Acţiunile şi măsurile întreprinse în acest sens au vizat, în principal, sporirea operativităţii, a capacităţii de acţiune şi intervenţie, perfecţionarea concepţiei de folosire a structurilor proprii, independent sau în cooperare cu alte forţe, menţinerea şi asigurarea ordinii publice, realizarea măsurilor de protecţie la obiectivele din competenţă.

Direcţii principale de acţiune:

-      Creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni printr-o cunoaştere mai bună a situaţiei operative, prevenirea şi aplicarea legii pe timpul misiunilor / activităţilor executate în zona de responsabilitate;

-      Creşterea capacităţii de acţiune a intervenţiei la evenimentele sesizate prin SNUAU 112;

-      Îmbunătăţirea modului de monitorizare şi raportare a situaţiei operative, a activităţilor şi misiunilor executate de către inspectorat;

-      Dinamizarea activităţii de cercetare documentare cu privire la culegerea de date şi informaţii necesare conducerii unităţii în vederea luării deciziilor pe timpul desfăşurării misiunilor specifice;

-      Cooperarea şi colaborarea cu toate instituţiile militare / civile cu care inspectoratul are încheiate planuri de cooperare / colaborare;

-      Identificarea şi monitorizarea disfuncţionalităţilor în ce priveşte potenţialul de dezvoltare şi utilizare a personalului unităţii;

-      Responsabilizarea personalului unităţii privind utilizarea resurselor;

-      Refacerea şi modernizarea nivelului de dotare cu mijloace şi tehnică necesare îndeplinirii sprijinului stabilit pentru susţinerea misiunilor;

-      Consolidarea imaginii pozitive dobândite în rândul comunităţii locale.

Misiuni de Ordine Publică

În perioada supusă evaluării, au fost executate 4.294 misiuni de asigurare a ordinii publice la: manifestări cultural-artistice, religioase sau promoţionale, la manifestări sportive, la manifestări de protest, pe timpul vizitelor oficiale, misiuni de asigurare a ordinii publice la instanţele judecătoreşti și acţiuni de intervenţie.

Nu au fost situaţii de intervenţie în forţă pentru restabilirea ordinii publice, executându-se doar acţiuni de intervenţie, astfel: 579 misiuni ca urmare a apelurilor prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 și 161 misiuni la alte solicitări telefonice.

O atenţie deosebită a fost acordată misiunii de menţinere a ordinii publice în zonele adiacente instituţiilor de învăţământ preuniversitar din zona de responsabilitate. Au fost executate misiuni, atât prin elemente de dispozitiv independente cât și în sistem integrat.

Pe timpul desfășurării misiunilor de ordine publică, în mod independent, au fost constatate 195 infracțiuni cu 210 autori iar în misiunile desfășurate în sistem integrat, au fost constatate 143 infracțiuni cu 162 autori. Au fost depistați 4 urmăriți național. Au fost, de asemenea, aplicate 2400 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 766.608 lei.

În misiunile pe care le-au desfășurat, au fost aplicate măsuri conform prevederilor Codului penal, ale Legii nr. 571/2003 republicată privind Codul Fiscal, ale Legii nr. 86/2006 republicată, privind Codul Vamal, ale Legii nr. 12/1190 privind protejarea populatiei împotriva unor activități comerciale ilicite și alte legi ce reglementează activitatea jandarmilor.

Misiuni de protecţie instituţională

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 1486/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, inspectoratul asigură paza şi protecţia la: obiective aparţinând Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, obiective aparţinând Ministerului Economiei şi Finanţelor,  ale Curţii de Conturi și B.N.R. Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad asigură, de asemenea, paza și protecția unor obiective aparţinând M.A.I. respectiv: Instituţia Prefectului Judeţului Arad, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale şi Centrul pentru Cazarea Străinilor Luaţi în Custodie Publică Arad.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad a executat în cursul anului 2014, protecția transportului produselor cu caracter special în 34 misiuni. De asemenea, a asigurat protecţia fizică a 432 transporturi de bunuri, valori şi de corespondenţă clasificată.

Referitor la executarea mandatelor de aducere emise de către autorităţi, au fost executate 52 de misiuni precum şi 56 măsuri preventive cu interdicţii de a nu părăsi localitatea sau ţara, instituite prin hotărâri ale  instanţei de judecată sau ordonanţe ale procurorului.

Pentru îndeplinirea misiunilor, Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad cooperează cu structurile ce fac parte din Sistemul Național de Ordine și Siguranță Publică. În perioada analizată, au fost organizate şi executate 327 acţiuni în cooperare.

Pentru anul 2015, jandarmii arădeni își propun ca obiective: dezvoltarea cooperării şi colaborării cu instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, creşterea eficienţei misiunilor de menţinere şi asigurare a ordinii publice pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi, nu în ultimul rând, consolidarea imaginii pozitive de care Jandarmeria se bucură în rândul comunităţii locale.

Azi, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad a avut loc evaluarea activităţii desfăşurată de jandarmii arădeni în anul 2014.

La activitatea de evaluare a participat general de brigadă dr. Ovidiu Vasilică – Prim adjunct al inspectorului general și Șef al Statului Major al Jandarmeriei Române. Au fost, de asemenea, prezenți Prefectul județului Arad și reprezentanții instituțiilor cu care jandarmii arădeni cooperează și colaborează.

Inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad, colonel Nicolae Sorin Axenti a prezentat materialul de evaluare, realizările instituţiei în anul 2014 şi obiectivele ce sunt avute în vedere pentru perioada următoare.

În scurte alocuțiuni, invitaţii au făcut referiri la activitatea desfăşurată de jandarmii arădeni, la modul cum aceștia sunt percepuţi de către cetăţeni şi la rolul şi locul pe care instituţia îl ocupă în rândul structurilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Adrian Ţolea, prim-vicepreşedinte al PDL Arad, a exemplificat faptul că guvernarea USL şi-a ratat propriile obiective în 2013, deşi a avut toate pârghiile necesare. „Pentru 2013, Guvernul Ponta a anunţat o creştere economică de 3%, a introdus 30 de impozite şi măsuri fiscale, pentru a colecta mai mulţi bani la bugetul statului. Cu toate acestea, faţă de prognoza Guvernului pe 2013, încasările din TVA au scăzut cu 1,1 miliarde, cele din accize cu 1,3 miliarde, din impozitul pe profit cu 0,9 miliarde, cele din alte venituri fiscale cu 1,3 miliarde, iar sumele primite de la UE au fost mai mici cu 4,1 miliarde. Ca o consecinţă directă, Guvernul Ponta a redus anul trecut investiţiile cu 4,3 miliarde, într-o scădere continuă, de la preluarea guvernării de către USL”, a declarat Adrian Ţolea.

„Este clar că un Guvern care nu este în stare să se încadreze în propriile sale obiective, în condiţiile unei creşteri economice, este fie incompetent, fie rău intenţionat. În ambele cazuri, orice premier s-ar gândi la o remaniere masivă, la schimbarea opticii de guvernare. Premierul Ponta şi guvernul pe care-l conduce continuă, însă, aceeaşi politică bugetară, care a fost confirmată prin cifre că e păguboasă pentru România”, a declarat Adrian Ţolea.

***

Pentru a arăta reperele eşecului guvernării în 2013, vă prezentăm câteva cifre concrete:

* Încasările bugetare au fost de 200 de miliarde lei faţă de prevederile bugetare de 210 miliarde. Minus: 10 miliarde.

* Încasările din TVA au fost de 51,8 miliarde lei faţă de prevederile bugetare de 52,9 miliarde. Minus: 1,1 miliarde lei. Concluzie: a crescut evaziunea, a stagnat consumul.

* Încasările din accize au fost de 21,1 miliarde lei faţă de prevederile bugetare de 22,4 miliarde lei. Minus: 1,3 miliarde lei. Asta în condiţiile majorării accizelor la alcool, băuturi alcoolice şi ţigarete.

* Încasările din impozitul pe profit sunt de 10,8 miliarde lei faţă de prevederile bugetare de 11,7 miliarde lei. Minus: 0,9 miliarde lei.

* Încasările din alte venituri fiscale (inclusiv impozite suplimentare rezultate  din dereglementarea preţurilor gazelor naturale şi taxelor speciale asupra exploatării resurselor naturale şi a transportului de energie electrică şi gaze naturale introduse în 2013) au fost de 6,8 miliarde lei comparativ cu prevederile bugetare de 8,1 miliarde. Minus: 1,3 miliarde lei.

* Sumele primite dela UEau fost de 8,9 miliarde lei faţă de 13 miliarde lei prevăzute în buget. Minus: 4,1 miliarde lei.

* Cheltuielile cu investiţiile au fost de 32,7 miliarde lei faţă de prevederile bugetare de 37 miliarde lei. Minus: 4,3 miliarde lei.