În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a nascut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.

Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.

Cum ajunge sa-L cunoasca Sfantul Ioan Botezatorul pe Hristos?

Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezatorul a saltat in pantecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intalneste cu Fecioara Maria atunci cand aceasta Il purta in pantece pe Domnul. Desi a saltat in pantece, Ioan afirma ca “nu-L stia pe Domnul” (Ioan 1, 31). Aceasta marturisire a lui Ioan este adevarata, caci el nu putea cunoaste din proprie experienta ca Cel purtat in pantecele Mariei este Fiul lui Dumnezeu. Parintele Dumitru Staniloae, comentand acest episod, spune ca Ioan “a simtit venind din Acela o lumina, sau de la Duhul Sfant din El, care l-a facut sa salte de bucurie. Sunt cunostinte care apar in noi in chip tainic, fara niciun efort al nostru de a le castiga”.

Raspunsul la intrebarea “Cum ajunge sa-L cunoasca Sfantul Ioan Botezatorul pe Hristos?”, il gasim la Evanghelistul Ioan (In 1, 34), care reda marturia Botezatorului: “Cel ce m-a trimis pe mine sa botez cu apa, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorandu-Se si ramanand peste El, Acesta este Cel ce boteaza cu Duhul Sfant. Si am vazut si marturisit ca El este Fiul lui Dumnezeu” (In 1, 33-34). Parintele Dumitru Staniloae, talcuieste acest eveniment astfel: “Dumnezeu il poate face pe om sa auda in forma omeneasca ceea ce vrea El sa-i spuna, si sa vada in forma in care vad ochii omenesti vointa Sa dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc cand Dumnezeu i-a spus cum va cunoaste pe Fiul Sau intrupat, si a fost apostol cand a vazut pe Duhul Sfant pogorat peste Hristos si a auzit glasul Tatalui cu privire la El. Cum putea vorbi omeneste Fiul lui Dumnezeu intrupat, asa si Tatal Lui a putut “vorbi” sau face pe Ioan sa-L auda vorbind. Se arata si in aceasta ca omul este dupa chipul lui Dumnezeu”.

Misiunea Sfantului Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul a inceput sa predice in al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el il transmitea era: “Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!”.

Ioan Botezatorul model al smereniei

In conditiile in care, omul cazut in pacat nu mai doreste sa se afirme decat pe sine, se vrea atotputernic si suveran peste tot si toate, Sfantul Ioan Botezatorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirma despre sine: “Nu sunt vrednic, ca plecandu-ma, sa-I dezleg cureaua incaltamintei” (In 1, 27). Desi afirma de doua ori: “Iata Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridica pacatul lumii”, iar dupa botezul Domnului in Iordan: “Am vazut Duhul coborandu-Se din cer ca un porumbel si a ramas peste El”, marturiseste: “Eu trebuie sa ma micsorez, iar El trebuie sa creasca.” Pare nefiresc ca un om sa doreasca sa se micsoreze, cu scopul ca aproapele sau sa sporeasca. Firesc ii este omului cazut din har, sa doreasca a creste si a se imbogati pe seama si in dauna celorlalti. Semenii trebuie sa existe pentru un om cazut in pacat, doar sa-l admire si sa-i slujeasca.

Ioan Botezatorul ne poate fi tuturor indreptar spre a birui mandria. Trebuie sa retinem ca avem capacitatea de a iesi din noi si a ne jertfi pentru aproapele nostru.

Intelesul duhovnicesc al imbracamintei si hranei Sfantului Ioan Boteazatorul

Din Evanghelia dupa Marcu, aflam ca Sfantul Ioan Botezatorul era imbracat in haina din par de camila, incins cu o curea de piele si ca se hranea cu lacuste si miere salbatica.

Camila poate simboliza atat curatia, cat si necuratia. Daca in Vechiul Testament ea putea fi privita ca un animal curat pentru ca era rumegator, ea putea fi vazuta si ca necurata, daca tinem seama ca avea copita despicata. Daca ramanem la prima semnificatie, cea de animal curat, camila simbolizeaza poporul ales, in timp ce necuratia prefigura neamurile pagane.

Faptul ca Ioan purta o haina din par de camila, semnifica chemarea evreilor si a paganilor la Hristos.

Cureaua, provenita de la un animal mort, semnifica prin incingerea cu ea, omorarea patimilor.

Cat priveste hrana sa, trebuie sa stim ca albinele si lacustele erau considerate a fi curate in Vechiul Testament, semn ca Ioan se hranea doar cu cele placute Domnului.

Moartea Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul

Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

Redacția aradreporter.ro urează „La multi ani!” tuturor celor ce poartă numele Sfântului Ioan Botezatorul.

Potrivit calendarului Organizației Națiunilor Unite (ONU), în fiecare an, pe data de 5 martie, este celebrată „Ziua Internațională a Învățării Semnificației Numelui”. Astfel, Clubul Elevilor Liberali arădeni (CEL Arad), a organizat sâmbătă o acțiune prin care să-i ajute pe arădeni să învețe semnificația numelor pe care le poartă.

Tinerii elevi membri ai Clubului Elevilor Liberali Arad, coordonați de către Cătălin Filea, au beneficiat, în organizarea acțiunii, și de sprijinul voluntarilor organizației Inițiativa Tinerilor, coordonați de către Mihai Francisc.

„În primul rând aș vrea să spun că mă bucură faptul că acțiunea noastră a fost primită cu zâmbetul pe buze de arădenii pe care i-am întâlnit pe străzile orașului. Oamenii au îmbrățișat inițiativa noastră și au ascultat cu mare atenție care este semnificația numelui lor. Reacția lor față de inițiativa noastră a fost mai bună decât ne așteptam în momentul în care ne-am propus să demarăm această acțiune. Aș vrea să le mulțumesc, în numele meu și al colegilor mei din CEL Arad, voluntarilor organizației Inițiativa Tinerilor, care ne-au sprijinit în organizarea acțiunii noastre. Cu singuranță vom mai organiza astfel de acțiuni cu care să venim către arădeni”, a declarat Cătălin Filea, organizator al acțiunii și coordonator al Clubului Elevilor Liberali arădeni (CEL Arad).

Unul dintre canalele de știri din România susține că a ajuns în posesia listei viitorului guvern PNL, surprinzătoare prin numele vehiculate.

Iată cum ar putea arăta noul executiv: Cătălin Predoiu sau Mihai Răzvan Ungureanu – premier, Ionuț Stroe – Fonduri Europene, Tinel Petre – ministrul Agriculturii, MAE – va fi menținut Bogdan Aurescu, Adrian Săftoiu – Educație, Horia Cristian – Sănătate, Mihaela Popa – Cultură, Mircea Cazan – Comunicații, Sorin Moldovan – Tineret și Sport, Valeria Sechelean – Mediu, Gheorghe Falcă – Interne, Mihăiță Calimente – Apărare, Andreea Vass – Finanțe, Teodor Cătălin Nicolescu – Justiție, Cezar Preda – Dezvoltare Regională, Cristina Pocora – Muncă, Mihai Lupu – Transporturi și Iulian Dumitrescu – Energie.

Alba – provine de la numele orașului Alba Iulia. Mai precis de la culoarea albă a zidurilor din piatră ale cetății medievale;
Arad – se crede că provine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curteaRegelui Ștefan I al Ungariei, care, în secolul al XI-lea a ajuns în această zonă;
Argeș – provine de la denumirea râului Argeș care, pe vremea dacilor era numit Argessos (însemnând, cel mai probabil, “strălucitor”);
Bacău – există mai multe etimologii posibile: un conducător local numit Bako, strugurelui, care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit “bacă” sau chiar zeul Bachus;
Bihor – unii spun că ar proveni din sârbescul “vihor” (volbură), alții sunt de părere că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății “Biharea” (din bi – doi și harati – a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni;
Bistrița-Năsăud – probabil de la râul Bistrița (denumire de origine slavonă – apă repede) și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf – Satul nucilor);
Botoșani – de la un boier numit Botaș (cea mai veche pecete cunoscută până acum a Botoșaniului poartă inscripția “Pecetea târgului Botaș”);
Brașov – de la numele rîului Brașovia, azi identificat de cei mai mulți specialiști cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare și mai învolburat cu mult timp în urmă(denumire peceneagă: bara šu – apă cenușie);
Brăila – de la indo-europeanul “bhreg”, însemnând pisc vertical (cu referire la versantul Dunării, orașul numindu-se în trecut “Piscul Brăilei”);
(București – de la stâna ciobanului Bucur care, dorind să se apare de otomani, și-a clădit o cetate și o biserică)
Buzău – cel mai probabil de la cuvântul autohton “buză”;
Caraș-Severin – de la râul Caraș (de la cuvântul sârbo-croat Kraš – zonă calcaroasă);
Călărași – din cuvântul călăraș – corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească;
Cluj – din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de coloniștii germani (Klausenburg);
Constanța – de la orașul Constanța (care a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare);
Covasna – din cuvântul slavon “cvaz” (acrișor, referitor la gustul apelor minerale din zonă);
Dâmbovița – posibil după râul Dâmbovița (de la cuvântul dâmb);
Dolj – de la cuvântul slav “dolu” (vale);
Galați – fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiția;
Giurgiu – de la orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre, numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul orașului lor natal;
Gorj – de la cuvântul slav “gora” (munte) și râul Jiu (“Jiul de munte”);
Harghita – probabil din har (“deal” sau “munte” în limbile semitice și turcice);
Hunedoara – de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára – cetate (cetatea lui Hunyad);
Ialomița – după râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” – pustiu);
Iași – posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, “yash” înseamnă “faimă”);
Ilfov – denumire de origine slavonă;
Maramureș – probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș:
Mehedinți – din maghiară (méhed – prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine);
Mureș – după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris;
Neamț – după orașul Piatra Neamț (“neamț” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificație în zonă);
Olt – după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus;
Prahova – după râul Prahova, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă);
Satu Mare – de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea;
Sălaj – probabil din latinescul “silva” (pădure);
Sibiu – de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium);
Suceava – probabil de râul Suceava, a cărui denumire vine de la arbuștii de soc;
Teleorman – denumire de origine cumană (“deliorman” – “pădure nebună”);
Timiș – după râul Timiș, denumit Tibisis de romani;
Tulcea – denumire compusă din “tul” (etimologie necunoscută) și turcescul “cay” (râu, apă curgătoare);
Vaslui – nume derivat din “vas” (care în cumană este posibil să fi însemnat “zonă împădurită”) și turcescu “uj” (râu, apă curgătoare);
Vâlcea – fie din cuvântul slav “vâlk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale îngustă);
Vrancea – foarte probabil de la “frânc” care, în româna veche însemna “occidental”.

sursa: http://webcultura.ro/tu-stii-de-la-ce-provine-denumirea-judetului-tau/

Adunarea Generală a Suporter Club UTA s-a întrunit ieri într-o  şedinţă extraordinară, având ca subiect cedarea dreptului de folosinţă a siglei, numelui şi culorilor UTA-ei către ONG-ul „UTA Bătrâna Doamnă.”

Un comunicat de presă a prezentat motivaţia acestui demers şi ce presupune această cedare pentru viitorul UTA-ei.

„Şedinţa extraordinară (…) a fost deschisă oricărei persoane care dorea să-şi spună punctul de vedere legat de cedarea dreptului de folosinţă a siglei, numelui şi culorilor UTA-ei către ONG-ul “UTA Bătrâna Doamnă.”

O prezenţă mai bună la o Adunare Generală a SCU am avut doar la înfiinţare când eram în liga I. Un procent de 72 la sută dintre cei prezenţi cu drept de vot au votat pentru cedarea dreptului de folosinţă a numelui, siglei şi culorilor UTA-ei către UTA Bătrâna Doamnă în anumite condiţii pe care le-am discutat cu domnul Meszar şi asupra cărora am căzut de-acord.

E foarte important să distingem între cedarea dreptului de folosinţă şi cedarea definitivă, pentru că noi nu avem acest drept conform actului prin care domnul Bara a cesionat către SCU dreptul de folosinţă al mărcii UTA. Condiţiile cele mai importante sunt:

1. 1.             Modificarea statutului ONG-ului “UTA Bătrâna Doamnă” în sensul adoptării siglei, culorilor şi numelui clubului de fotbal “UTA Arad” concomitent cu cedarea către SCU a dreptului de folosinţă a numelui, culorilor şi siglei “UTA Bătrâna Doamnă”;
2. 2.             Cooptarea SCU, printr-un reprezentant, în structurile de conducere ale asociaţiei UTA Arad (Adunare Generală,  Consiliu Director);
3. 3.             Avizul SCU în cazul modificărilor majore ale statutului asociaţiei ce ar implica eventuale schimbări de denumire, fuziuni, cesiuni, schimbări ale sediului în alte localităţi sau la alte adrese, fără nicio legătură cu simbolul UTA;
4. 4.             Înfiinţarea unui Centru de Copii şi Juniori al UTA-ei care să funcţioneze pe structura unui ONG, organizat profesionist, care să fie o adevărată pepinieră de talente pentru echipa mare.

Menţionăm că SCU va respinge de principiu orice situaţie anormală care ar putea apărea în sensul condiţiei numărul trei de mai sus. De asemenea, modul în care protocolul va fi pus în aplicare şi respectat va fi supus în permanenţă atenţiei membrilor Suporter Club UTA. Nu avem însă motive să punem răul în faţă, de aceea condiţiile nu sunt formulate la modul imperativ.

Decizia AG a SCU a fost luată după ce în prealabil a fost respinsă o propunere de amânare a oricărei decizii privind sigla, numele şi culorile până la finalul campionatului.

Menţionăm că toată lumea prezentă la AG a avut dreptul să-şi spună liber opinia, iar în urma unor discuţii constructive credem că am ales calea cea bună pentru viitorul UTA-ei. Ieri nu am am luat o hotărâre pentru ziua de azi sau de mâine, am ales să fie UTA mai departe aşa cum merită această echipă să existe: o echipă îmbrăţişată de întreg oraşul, de la simplii suporteri la oameni de afaceri şi autorităţi.

Închidem astfel demersul nostru prin care am încercat să redăm UTA atât Aradului cât şi sieşi. Am făcut “n” încercări de a salva UTAS.A.din mâinile celor care o duceau zilnic spre o moarte urâtă. Am lansat  apeluri la dialog pentru găsirea de soluţii. Am stârnit dezbatere înAradlegată de UTA şi ne-am bucurat că în aceste ultime săptămâni s-a discutat despre viitorul echipei şi că în cele din urmă s-a ales o cale mai bună. Am făcut ceva pentru UTA în tot acest timp, am ales să ne implicăm, nu să stăm în expectativă pe principiul “vedem ce-o fi când o fi”. Prin drumul pe care am început să mergem suntem convinşi că am dat o şansă mare Aradului să aibă fotbal de performanţă peste doar câţiva ani, iar acel fotbal să existe tot prin UTA – echipa noastră cu un palmares atât de bogat. Mai mult, această echipă va putea fi apreciată, iubită de arădeni şi respectată de adversari.

Noi, SCU, vom susţine din această săptămână UTA, singura UTA care există pentru noi. Nu forţăm pe nimeni să facă ceva cu care nu este de-acord, nu obligăm pe nimeni să meargă la meciurile UTA-ei în liga a 4 a, nu obligăm pe nimeni să nu meargă la meciurile echipei care joacă încă în liga a 2 a. Însă noi, ca grup activ de suporteri, am luat ieri o decizie pe care o considerăm corectă şi astfel ca asociaţie şi peluză vom merge mai departe şi vom susţine UTA. Nu am trecut deloc printr-o perioadă uşoară, nu a existat o izbucnire de bucurie ieri după vot, însă am luat o decizie atât cu inima dar mai ales cu mintea. Ne-am simţit uşuraţi că UTA este de astăzi pe mâini bune şi că ne vom putea vedea liniştiţi de viaţa noastră de suporteri fără să ne fie ruşine de cine reprezintă UTA şi fără să ne îngrijorăm dacă există mâncare pentru jucători, dacă există bani de cazare, salarii şi alte cheltuieli.

Din vară nu va mai trebui să existe situaţia ambiguă cu două echipe care îşi revendică titulatura de UTA şi vom merge mai departe cu demersurile noastre pentru a avea o singură UTA. Facem apel la conducătorii SC FC UTA S.A. să îşi asume public în cel mai scurt timp că nu mai reprezintă UTA şi să-şi găsească o soluţie pentru o nouă identitate a clubului pe care îl conduc înainte să fie obligaţi să o facă. Credem că în acest moment ei au probleme mai importante decât cele legate de orgoliul personal.

Cât de curând sperăm să vedem UTA acolo unde îi este locul, în Liga I, jucând pe un stadion ajuns în sfârşit aproape de standardele europene“ se spune în comunicat.