Senatorul Constantin Traian Igaș a participat la întrevederea cu președintele Parlamentului Muntenegru, Darko Pajovic. Întâlnirea a avut loc în contextul participării delegației muntenegrene la votul în Plenul Senatului al Legii privind ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegru la NATO, document semnat la data de 19 mai 2016 de către miniștrii de externe ai statelor membre.

“În calitate de membru al Comisiei pentru aderarea la Schengen am fost invitat să particip la întâlnirea cu delegația muntenegreană. Muntenegru este o țară care și-a început, în 2012, drumul înspre aderarea la Uniunea Europeană și de abia în 2015 a primit invitația de a se alătura NATO. Ieri, în Parlament, am dat votul pentru ratificarea protocolului de aderare a Muntenegrului la NATO”, declară senatorul Constantin Traian Igaș.

În ceea ce privește procesul de extindere a Uniunii Europene, România sprijină eforturile depuse de statele din Balcanii de Vest pentru integrare.

“România poate fi un sprijin activ pentru state ca Muntenegru aflate la începutul drumului, atât în plan extern cât și intern. La începutul acestui an Parlamentul muntenegrean a adoptat un Program de Reformă Economică pentru următorii trei ani. Fiecare stat trebuie să fie cu reformele la zi și cu o democrație stabilă atunci când este acceptat în forurile europene sau ale NATO”, este de părere senatorul arădean.

Deputatul PNL de Arad Claudia Boghicevici consideră că armistițiul încheiat săptămâna trecută la Minsk este unul fragil și nu oferă garanții că în viitor conflictul din Ucraina nu va escalada din nou.

În aceste condiții, deputatul arădean consideră că România trebuie să își continue politicile de consolidare a apărării naționale, sub umbrela NATO și UE.

”Armistițiul încheiat la Minsk este unul fragil și pare a fi doar un moment de temporizare într-un război care riscă să devină un nou ”conflict înghețat” în regiune, sponsorizat de Rusia. Faptul că până în noaptea de 14 spre 15 februarie, când armistițiul intra oficial în vigoare, forțele separatiste sprijinite de Rusia au continuat și mai asiduu ostilitățile, ajungând să atace cu rachete orașul Debalțevo chiar în ziua de 14 februarie, arată că pacea este încă departe și că NATO și Occidentul în general nu trebuie să se iluzioneze privind un comportament rațional al Rusiei pe viitor. Negocierile de la Minsk în formatul Normandia (Germania, Franța, Ucraina, Rusia) au ilustrat că și în cazul unei voci comune a Uniunii Europene, pe o temă atât de fierbinte, Rusia are mijloacele și rezervele de a amenința în continuare modul în care este desenată harta Europei. În aceste condiții, având în vedere că la acest moment acceptarea condițiilor de la Minsk reprezenta cam singura soluție a Occidentului pentru a opri escaladarea rapidă a conflictului ce a generat deja peste 5000 de morți, rămâne ca și România, alături de UE și NATO, să își ia măsurile necesare pentru a ține în frâu această politică agresivă a Rusiei în regiune. Angajamentele privind creșterea bugetului pentru Apărare trebuie privite și în această cheie, la fel ca și accelerarea pregătirilor pentru realizarea Scutului anti-rachetă de la Deveselu. Foarte important este că în ultimele luni și NATO a acționat consistent reușind să dezvolte o Forță de Reacție Rapidă de 5.000 de militari, cu capacitate de intervenție în 48 de ore, și care va fi condusă pentru început de Marea Britanie. În același registru stă și decizia NATO  privitoare la crearea unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice (România, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia). În acest sens, în România vor fi amplasate două astfel de centre de comandă NATO, care vor fi formate din militari americani, britanici, germani, polonezi, turci” a declarat Claudia Boghicevici.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, i-a decorat luni, 27 mai a.c., la sediul M.A.I., pe membrii celui de-al patrulea contingent de jandarmi, care s-au întors din misiunea de instruire a forţelor de ordine publică din Afganistan – N.A.T.O. Training Mission.

În acest context, ministrul Afacerilor Interne i-a felicitat pe militarii români pentru profesionismul de care au dat dovadă în îndeplinirea misiunii.

„Momentul de astăzi este mai mult decât o ceremonie de decorare a unor militari jandarmi, astăzi dorim să apreciem curajul şi să dăm exemple. Trăim într-o societate din ce în ce mai săracă în exemple personale, dar în această lume Jandarmeria Română reuşeşte permanent să aducă înaintea noastră oameni deosebiţi, oameni cu caractere puternice. Cu alte cuvinte, dumneavoastră sunteţi printre eroii Ministerului Afacerilor Interne, printre eroii României şi de aceea reprezentaţi modele pentru toţi cei care lucrează în această instituţie, nu numai în Jandarmeria Română”, a afirmat ministrul Stroe.

Ministrul Radu Stroe a mai spus că operaţiunile desfăşurate de militarii români  din M.A.I., alături de colegii din Ministerul Apărării Naţionale, au demonstrat că România are resurse umane pregătite şi specializate pentru astfel de misiuni internaţionale.

“Pentru fiecare militar o misiune în Afganistan este testul care dă dovada pregătirii profesionale, a dăruirii şi spiritului de sacrificiu. Pentru Jandarmeria Română şi Ministerul Afacerilor Interne misiunea, adusă acum la bun sfârşit, este o carte de vizită onorabilă.”, a mai spus ministrul Radu Stroe.

Ministrul Afacerilor Interne a mulţumit şi familiilor jandarmilor care au aşteptat întoarcerea militarilor din teatrul de operaţii.

La rândul său, comandantul contingentului, maior Buzoianu Dragoş, a amintit faptul că jandarmii români au fost apreciaţi de reprezentanţii instituţiilor internaţionale partenere pentru modul exemplar în care şi-au îndeplinit misiunile.

În cadrul ceremonialului de la sediul M.A.I., cei 45 de ofiţeri şi subofiţeri jandarmi care au participat la misiunea de instruire a forţelor de ordine publică din Afganistan – N.A.T.O. Training Mission, au primit medalii, decoraţii şi alte distincţii.

De asemenea, comandantul detaşamentului misiunii internaţionale a înmânat ministrului Radu Stroe Drapelul arborat pe timpul desfăşurării misiunii, în bazele NATO.

Jandarmii români au executat în Afganistan misiuni de instruire şi mentorat, beneficiari fiind ofiţerii nou-înfiinţatei poliţii afgane.

Începând cu data de 28 aprilie 2011, potrivit Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 29 din 22.03.2011, 245 de jandarmi  (4 contingente) au participat la misiunea de instruire NATO Training Mission a forţelor de ordine publică din Afganistan. Aceasta a fost prima misiune desfăşurată de Jandarmeria Română sub egida NATO – până la acel moment jandarmii acţionând în misiuni internaţionale sub egida ONU (în Kosovo – până în anul 2008) şi sub egida Uniunii Europene, în Kosovo şi Georgia.

Jandarmii care au alcătuit cele patru contingente ce au acţionat în Afganistan  au fost selecţionaţi, din toate unităţile Jandarmeriei Române, în urma promovării unor examene prin care le-au fost testate cunoştinţele de specialitate, iar durata unei misiuni a fost de şase luni, militarii fiind dislocaţi în centrele de pregătire ale Poliţiei afgane.

Jandarmii români au executat, în acest interval de timp, trei tipuri de activităţi: instruirea directă a poliţiştilor afgani, activităţi de mentorat pentru instructorii afgani şi activităţi de mentorat pentru ofiţerii afgani din comandamentele centrelor de pregătire.

Senatorul USL Ioan Cristina condamnă faptul că Traian Băsescu a început să se joace cu teme sensibile, cum ar fi armata română. „România a avut de 20 de ani încoace o foaie de parcurs în ce privește reforma militară, în contextul aderării la NATO. Când un președinte vorbește despre decapitarea armatei, când etichetează un ministru civil drept «politruc», deși apartenența la NATO are ca și condiție controlul civil asupra armatei, Traian Băsescu ori nu înțelege nimic, ori pur și simplu nu mai judecă”, a declarat senatorul arădean. De aceea, acesta consideră că Traian Băsescu trebuie izolat politic: „Nici un fel de instituție nu mai trebuie să aibă dialog cu el. În mod evident, orice dialog rațional, corect din punct de vedere instituțional și în cadre democratice, este imposibil cu Traian Băsescu”.

În final, senatorul Ioan Cristina a mai afirmat: „Traian Băsescu e inconștient și complet iresponsabil. Acum se văd consecințele reinstalării lui în ciuda votului de la referendum: în funcția de președinte se află azi un personaj ilegitim, agresiv și care face rău României. Ieșiri precum cea de ieri ne arată încă o dată de ce nu ne putem preface că nu s-a întâmplat nimic în vara lui 2012, de ce nu avem voie să uităm de votul popular dat împotriva lui Traian Băsescu și de ce nu putem reveni la status quo-ul dinainte de referendum, în relația cu Traian Băsescu.”