Începând din data de 21 ianuarie 2017, parcarea mașinilor pe trotuare va fi permisă numai acolo unde există spații special semnalizate în acest sens. Măsura este inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, ce va modifica sâmbătă Regulamentul pentru aplicarea Codului rutier.

Mai precis, documentul prevede că „administratorul drumului public poate amenaja pe anumite zone ale trotuarului, cu avizul poliției rutiere, spații destinate opririi sau staționării vehiculelor, marcate și semnalizate corespunzător”.

Spațiile speciale pentru parcarea mașinilor pe trotuar vor putea fi făcute doar dacă este respectat culoarul pentru pietoni de un metru lățime și dacă accesul vehiculelor se va face din drum. Totodată, esențial va fi și ca poziționarea autoturismelor în parcare să nu încurce circulația pe prima bandă a drumului sau pe pistele amenajate.

Noile prevederi vor stabili și că „nu se pot amenaja parcări pentru autovehicule, pe trotuar, la mai puțin de 10 m de intersecții, stații ale mijloacelor de transport în comun sau treceri pentru pietoni”, se mai arată în HG nr. 965/2016.

Parcarea mașinilor pe trotuare este permisă, actualmente, chiar și în lipsa unor marcaje speciale în acest sens, însă numai dacă pietonilor le este lăsat liber un culoar de cel puțin un metru.

„Administratorul drumului public poate permite oprirea sau staționarea, parțial ori total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puțin un culoar de minimum 1 m lățime înspre marginea opusă părții carosabile, destinat circulației pietonilor”, dispune regulamentul în momentul de față.

Atenție! Oprirea neregulamentară este sancționată cu două sau trei puncte-amendă, adică 250 sau 375 de lei, plus două puncte de penalizare, conform Codului rutier. Iar staționarea neregulamentară este sancționată cu patru sau cinci puncte-amendă, adică 500 sau 625 de lei, plus trei puncte de penalizare. Bine de știut este că aceste amenzi se vor majora de la 1 februarie 2017

Modificarea criteriilor şi metodologiei pentru evaluarea şi încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap a schimbat și formularele necesare întocmirii dosarului în vederea încadrării acestora.

Noile formulare sunt postate pe site-ul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad (DGASPC Arad), se pot prelua de la sediul instituției de pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 14 şi vor fi, de asemenea, transmise primăriilor de domiciliu.

„Astfel, pentru cazurile copiilor cu dizabilități care au fost planificate în cursul lunii ianuarie 2017 sau care urmează să se prezinte pentru încadrare în grad de handicap la Serviciul de Evaluare Complexă Copii din cadrul DGASPC Arad și au completat vechile formulare, reprezentanții legali sunt rugați să refacă dosarul prin completarea noilor formulare” informează directorul DGASPC Arad, Erika Stark.

Formularele care au suferit modificări sunt: fișa de evaluare psihologică, fișa medicală sintetică, fișa psihopedagogică (înlocuind traseul educațional) și anexa anchetei sociale – factori de mediu (document nou introdus). Formularele valabile sunt: certificatul medical tip A5 și ancheta socială.

Noile reglementări din Ordinul nr. 1306/1883/2015 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora au fost publicate în Monitorul Oficial.

Evaluarea copiilor cu dizabilităţi (din familie) se realizează direct, odată cu solicitarea părinţilor copilului sau a reprezentantului său legal exprimată în scris către Comisia pentru Protecţia Copilului Arad. Solicitarea părinţilor copilului sau a reprezentanţilor săi legali se referă la evaluarea complexă a copilului în scopul obţinerii unui certificat de încadrare a acestuia într-o categorie de persoane cu handicap. Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului analizează toate aspectele legate de caz și formulează propunerile privind încadrarea copilului cu dizabilităţi într-un grad de handicap.

Guvernul a modificat și completat, printr-o Hotărâre, normele de aplicare ale Legii Codului fiscal, prin includerea unor explicitări și a unor noi exemplificări ale situațiilor determinate de diversitatea activității contribuabililor. Scopul acestor completări este abordarea mai facilă a legislației fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare.

Actul normativ adoptat astăzi de Guvern modifică și completează HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Principalele elemente de noutate au în vedere următoarele aspecte:

”Impozite și taxe locale”

• Au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună. În aceste situații obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință.

• Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială. În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că “nici una din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică” se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial. Prin cheltuieli cu utilitățile se înțelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze natural, termoficare, apă, canalizare.

• În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, s-au adus lămuriri privind ”ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, precizându-se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeaşi perioadă, precum s-a și precizat ca în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii este cea prevăzută  în procesul‐verbal de recepție finală;

• A fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându-se faptul că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului.

• A fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții;

• În cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare – dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport.

• Au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.

„Taxa pe valoarea adăugată”

• Au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen-limită pentru efectuarea plăţii;

• În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia s-a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii;

• S-a menționat ca o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze şi livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se consideră că realizează tranzacţii cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA;

• Au fost explicitate condițiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) – k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens;

• S-au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizițiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum–rezultat care sunt transportate din alt stat membru în România în vederea testării.

• S-a clarificat faptul că taxa pe valoarea adăugată se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau ale situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.

• S-a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA.

• S-a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într-o declarație stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s-a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.

• S-au completat informațiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului.

• Au fost clarificate condițiile în care nu se aplică regulile asocierii și a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat faptul ca o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.

„Accize și alte taxe speciale”

• S-a precizat faptul că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal se obțin de către direcţia de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale.

• A fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile precum și a obligației de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.

• S-a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.

• S-au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor.

• Au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte.

“Impozitul pe venit”

• Au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV – acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare.

Schema de minimis privind finantarea nerambursabila acordata IMM-urilor va surveni unele modificari semnificative in cea ce priveste valoarea ajutorului acordat, precum si procedura de inregistrare a firmelor care doresc sa aplice.

Modificarile propuse pentru schema de minimis constau in:

-         contributie de 10% Astfel, una din principalele noutati este aceea ca alocatia financiara acordata IMM-urilor prin schema de minimis nu va mai fi in totalitate nerambursabila, ajutoarele de minimis se vor acorda in procent de 90% suma nerambursabila si 10% va reprezenta aportul firmei.

-          ajutoarele acordate IMM-urilor nu vor mai fi in valoare de 200.000 euro, ci de 100.000 euro, insa bugetul total alocat programului va ramane neschimbat, acesta fiind de 500 milioane lei, echivalentul a aproximativ 125 milioane euro.

-          inscrierea in cadrul schemei de minimis se va realiza tot online, insa procedura va fi deschisa timp de 10 zile.

-         In ceea ce priveste departajarea, aceasta se va face in functie de un anumit punctaj, cel minim fiind de 60 de puncte din 100 si vor fi luate in considerare urmatoarele criterii:

• domeniul de activitate al IMM
• categoria IMM
• mediul urban/rural
• numarul de locuri de munca nou create.

Domeniile de activitate pentru care vor fi acordate punctaje mai mari vor fi cel al productiei, al serviciilor, al cercetarii si al sanatatii.

In plus, firmele care sunt declarate eligibile nu vor mai trimite documentatia necesara pentru obtinerea ajutorului de minims la registratura Ministerului Finantelor, ci la oficiile teritoriale pentru IMM, care se vor ocupa de verificarea actelor în termen de 60 de zile.

Proiectul privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Serviciului Public „Zone de Agrement” va suferi câteva modificări. Acestea se referă la zonarea Ştrandului Neptun. Astfel, la Ştrandul Neptun se stabilesc două zone: Zona I va cuprinde – Zona ștrandului adulţi şi tineret, delimitată conform Studiului de fezabilitate  aprobat în CLM, iar Zona II cuprinde Zona Ştrandului copii şi vârstnici, Zona comercială şi Zona căsuţelor de agrement. Programul de funcţionare a Ştrandului Neptun pentru perioada 1 mai – 30 septembrie va fi următorul: Zona I – luni între orele 13 şi 22, marţi şi duminică între orele 8 şi 22. În Zona II, programul va fi de luni până duminică, între orele 8 şi 5.

În proiect se mai arată că în Zona I şi II, agenţii economici pot luat ultima comandă cu o oră înainte de închiderea zonei unde se află amplasat spațiul comercial. Accesul în Zona I se face până la ora 21 şi accesul în Zona II se face până la ora 3.30. De asemenea, pentru perioada 1 octombrie  – 30 aprilie, Zona I va fi închisă, iar Zona II va fi deschisă de luni până duminică, între orele 8 şi 5. Prețurile în Zona I şi II vor fi următoarele: bilet preţ întreg – 10 lei, bilet preţ redus – 6 lei. Un abonament va costa 550 de lei iar unul la preț redus 200 de lei. Accesul în Zona II va costa 2,5 lei iar la evenimentele speciale prețul biletului va fi de 2 lei. Tariful de închiriere teren pentru activități promoţionale, culturale va fi de 50 lei/mp/zi în Zona I şi 10 lei/mp/zi în zona II. Închirierea terenului de fotbal (nisip) va fi de 50 de lei pe oră iar închirierea unui şezlong va fi de 2,5 lei pe zi. Proiectul care propune aceste modificări se va afla la transparență până în data de 10 mai.