„Actul de Justiție este complet doar prin recuperarea prejudiciilor și confiscarea beneficiilor realizate prin săvârșirea de infracțiuni” – este ideea care l-a determinat pe Mihai Pașca, secretar de stat în Ministerul Justiției, să se implice în promovarea unui nou cadru legislativ privind acest domeniu.

Astăzi legea care reglementează activitatea ANABI a fost votată și va fi folosită pentru a recupera mai eficient prejudiciile cauzate de cei care încalcă legea. Mihai Pașca consideră că este respectată o obligație asumată de guvernarea PNL și un pas înainte spre combaterea corupției şi descurajarea infractorilor.

„Ministerul Justiției și-a asumat ca obiectiv important creșterea gradului de recuperare a creanțelor stabilite prin hotărâri de condamnare. Putem spune astăzi că Ministerul Justiției a mai facut un pas esenţial în vederea îndeplinirii acestui obiectiv și a bifat totodată încă un jalon din PNRR din cele ce îi reveneau potrivit ariei sale de competență, având atinse 100% din ţintele ce îi reveneau până astăzi! Prin noua formă a legii se extinde mandatul instituțional al agenției și se urmărește eficientizarea activității acesteia”, a declarat secretarul de stat PNL.

ANABI va avea cinci noi depozite pentru bunurile confiscate și atribuții extinse pentru a identifica activele din străinătate.

„O serie de decizii ale instanțelor judecătorești de confiscare în echivalent sunt şi rămân simple hârtii dacă nu sunt dublate de măsuri efective de identificare şi indisponibilizare a bunurilor dobândite prin infracțiuni”, apreciază Mihai Pașca.

De asemenea, astăzi a fost votat și Proiectul de lege privind modificarea și completarea legii 85/2014 privind privind procedurile de prevenire a insolvenței și a altor acte normative. Mihai Pașca susține că obiectivul legii pe care a susţinut-o în ultima perioadă în parlament este facilitarea accesării măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate pentru a preveni ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile, o șansă reală de a relua activitatea. Noua lege aduce totodată şi un instrument nou – Acordul de Restructurare Preventivă.

În altă ordine de idei, Mihai Pașca a fost desemnat coordonator al procesului de aderare a României la OCDE la nivelul Ministerului Justiţiei.

„Este un obiectiv extrem de important pentru Guvernul României. Aderarea la clubul select de state care compun OCDE va da un impuls suplimentar României în adoptarea unor politici și reforme orientate spre creștere economică, bunăstare pentru cetățeni și statul de drept”, a spus Mihai Pașca.

Secretarul de stat în Ministerul Justiției, Mihai Pașca, a vorbit despre activitatea sa la un an de la preluarea funcției, în cadrul unei conferințe de presă la sediul PNL. După o perioadă de acomodare, a survenit criza guvernamentală și o situație de interimat la Ministerul Justiției. Deși o serie de proiecte au fost întârziate, în calitate de secretar de stat Mihai Pașca a preluat responsabilități suplimentare, sub coordonarea ministrului interimar Lucian Bode.

„Odată cu finalizarea interimatului, a urmat o perioadă încărcată, pentru a recupera timpul pierdut și nevoia de a face față noilor provocări, inclusiv componenta de justiție PNRR și provocările zilelor acestora, cu măsuri pentru a face urmărilor conflictului din Ucraina pentru România”, a spus Mihai Pașca.

Secretarul de stat PNL a vorbit despre atribuțiile sale și proiectele la care lucrează. „Sunt delegat să asigur relația cu Parlamentul, este o activitate laborioasă și amplă. Sunt zeci de proiecte de lege de interes, pe care le urmărim, o activitate care impune participarea la dezbateri”, a spus acesta. Printre proiectele la care la care lucrează, Mihai Pașca a amintit pe cel care se referă la lărgirea sferei de aplicare a ordinului de protecţie pentru creşterea gradului de siguranţă al cetățenilor. Proiectul va fi finalizat săptămâna viitoare. Un alt proiect se referă la reforma cadrului legal privind sectorul ONG. Un al treilea proiect amintit se referă la legislația privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, prin Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). „Urmărim recuperarea efectivă a prejudiciilor, a produselor dobândite ilicit, actul de justiție nu poate fi complet fără un astfel de rezultat”, a spus secretarul de stat Pașca. Baza logistică, inclusiv cinci depozite pentru bunurile indisponibilizate, se dorește a fi finanțată prin PNRR.

Mihai Pașca a vorbit despre desființarea Secţiei speciale pentru magistraţi (SIIJ), un obiectiv atins al programului de guvernare și una dintre cerințele pentru ridicarea MCV. Față de proiectele anterioare care au vizat desființarea SIIJ, proiectul pornit de la zero de Guvern îndeplinește două condiții esențiale: a întrunit o majoritate și este aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul prevede reglementări privind desemnarea procurorilor care vor prelua atribuțiile SIIJ.

Pentru că este arădean și pentru că Aradul este reprezentat de doi secretari de stat din partide diferite, Mihai Pașca a amintit de proiectul prin care este înlocuit sistemul de climatizare și ventilație al Tribunalului, cu obiectivul clar de a reabilita întreaga clădire a Tribunalului, importantă și reprezentativă pentru orașul nostru, inclusiv prin realizarea iluminatului arhitectural.

Mihai Pașca a vorbit și despre „cea mai mare mândrie și onoare pe care poate să o aibă un român”, aceea de a reprezenta țara la un nivel important, în relația cu instituțiile europene, la Consiliul JAI sau în relația cu Republica Moldova.

Conferința având tema ”Criminalitate și justiție penală – Rolul justiției restaurative în Europa”, organizată sub auspiciile Președinției Italiei a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a reunit reprezentanți ai ministrelor de Justiție din peste 40 de țări și s-a încheiat ieri, 14.12.2021, la Veneția.

Secretarul de stat Mihai Pașca a asumat, în numele Guvernului României, ”Declarația de la Veneția privind rolul justiției restaurative în materie penală” la care au achiesat  toți participanții la conferință.

”Justiția restaurativă reprezintă o abordare orientată spre repararea – pe cât posibil – a prejudiciului cauzat de o infracțiune sau un conflict. Un element estențial este participarea activă a tuturor părților implicate – victime, infractori și chiar membri ai comunității care se reunesc, în mod voluntar, cu ajutorul unui facilitator, pentru a stabili dauna și consecințele sale și pentru a identifica mijlocele pentru repararea răului.  Prin declarația comună adoptată în minunata sală a întrunirilor Comisiei de la Veneția de la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista, miniștrii justiției și statele membre ale Consiliului Europei au făcut apel la acest organism pentru întocmirea unui studiu comparat privind diversele forme de justiție restaurativă în prezent reglementate de legislațiile naționale, pentru identificarea acelora dintre ele cu cele mai bune rezultate și pentru elaborarea, totodată, a Setului de Principii Esențiale ale Consiliului Europei privind Justiția Restaurativă, un mod de îndeplinire a actului de justiție de la care există multe așteptări în perioada următoare ”, a explicat Mihai Pașca.

Consiliul Europei a emis incă din 2018 o recomandare privind utilizarea justiției restaurative în materie penală CM/REC(2018)8, dar diferențele de jurisdicții de drept penal din țările Europei au dus la abordări diferite. Totuși, din punct de vedere statistic, indiferent de legislația națională, s-a constatat că aplicarea justiției restaurative scade timpul alocat unui proces penal și scade recidiva.

În special în ceea ce privește minorii, atât a celor aflați în conflict cu legea, cât și a celor care sunt victime ale unor infractiuni, justiția restaurativă poate avea o largă aplicare. Participanții la conferința de la Veneția au dezbătut posibilitățile de adaptare a justiției restaurative în cazul copiilor si adolescențiilor, luând în considerare vârsta, dezvoltarea psihologică, aspectele educaționale și familiale.

Utilizarea justiției restaurative ca o completare sau alternativă a sistemului de justiției penală presupune modificarea legislațiilor, formarea de specialiști la standarde care să garanteze imparțialitatea, tratamentul egal și just a tuturor participanților la proces pentru a preveni victimizarea secundară, intimidarea sau represaliile.

Sub auspiciile Președinției Ungariei a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ministri de justiție din 40 de țări s-au reunit la Budapesta, într-o conferință intitulată sugestiv  „Tehnologia digitală și inteligența artificială – noi provocări pentru Justiție în Europa”

„Am participat la această întâlnire importantă cu convingerea că România și Ministerul Justiției fac pași importanți în direcția corectă a digitalizării și a transformării aparatului de justiție într-unul mai prietenos și mai accesibil atât cetățeanului, cât și celor care muncesc în cadrul lui. Dosarul electronic național și viitoarea variantă a aplicației Ecris, alături de alte programe în care ministerul este parte, vor da o nouă față Justiției române și vor crea premisele introducerii tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Acest proces va trebui însă făcut cu responsabilitate și cu atenție la respectarea drepturilor omului. Utilizarea etică, păstrarea unui echilibru adecvat între transparență și imparțialitate, pe de o parte, și integritate intelectuală, pe de altă parte, necesitatea ca utilizatorii și nu un sistem algoritmic să dețină controlul, responsabilitatea în cazul funcționării defectuoase a inteligenței artificiale sunt provocări la care trebuie găsit răspuns”, a declarat secretarul de stat Mihai Pașca.

La întâlnirea de la Budapesta au fost dezbătute teme privind provocările  ce înseamnă digitalizarea în domeniul judiciar. Este de la sine înțeles că nici un stat membru nu poate aborda pe cont propriu aceste provocări.

Din partea cetățenilor, există o cerere clară pentru introducerea acțiunilor online, accesarea de la distanță a dosarelor cauzelor, posibilitatea de a depune mărturie de la distanță. Cererea s-a accentuat în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-1. Dintr-o altă perspectivă aplicațiile de inteligență artificială, utilizarea tot mai mare a controlului sistemelor algoritmice, precum prelucrarea automată a datelor cu caracter personal sau recunoașterea facială, pot avea efecte adverse în sistemele judiciare.

Aceste preocupări au dus la un dialog și o cooperare continuă între statele membre ale Consiliului Europei, în cadrul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) și în cadrul Comitetului ad-hoc pentru inteligență artificială (CAHAI).

În urma discuțiilor din conferința de la Budapesta s-a concluzionat că, în ciuda diferitelor tradiții constituționale și juridice, statele membre au nevoie de o abordare comună pentru depășirea provocărilor ridicate de dezvoltarea tehnologică rapidă. Deși ridică multe provocări legislatorilor, dezvoltarea instrumentelor digitale și inteligența artificială pot deschide noi oportunități cetățenilor și practicienilor: acces eficient, la timp și neîntrerupt la Justiție, servicii și informații publice mai accesibile, documentarea mai rapidă și mai eficientă a cazurilor de încălcări ale drepturilor omului, cooperare transfrontalieră între autorități.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mihai Paşca, anunţă că ministerul din care face parte pregăteşte un proiect menit să vină în sprijinul victimelor violenţei domestice. Delegația GREVIO (Group of Experts on Action against Violence against Women and Domestic Violence) a discutat cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Uniunii Naționale a Barourilor din România, Direcției Naționale de Probațiune. Prin această măsură, banii care vor fi confiscaţi de la infractori vor fi folosiţi pentru sprijinirea şi protejarea victimelor violenţei domestice.

„Violenţa domestică, din păcate, încă reprezintă o problemă de actualitate în ţara noastră. Prin proiectul demarat de către Ministerul Justiţiei ne propunem scăderea actelor de violenţă de acest gen. Am prezentat delegației GREVIO proiectul de înființare a Fondului Național pentru Prevenirea Criminalității prevăzut în Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021–2025. Acest proiect va construi un cadru proactiv de acțiune pentru asigurarea unui nivel înalt de conștientizare la nivelul societății, de prevenire și sprijinire a grupurilor vulnerabile și, foarte important, de protecție și consiliere a victimelor. Totul prin punerea în practică a conceptului de reutilizare socială și publică a banilor confiscați de la infractori. De asemenea, pregătim o iniţiativă legislativă prin care ne propunem să extindem aria de aplicare a ordinelor de protecţie respectiv pentru ca mai multe categorii de victime să poată beneficia de protecția asigurată de acest instrument”, a declarat secretarul de stat Mihai Paşca.

Senatorul Constantin Traian Igaș consideră că din ce în ce mai des Guvernul vine cu proiecte de lege ”scrise pe genunchi”. Ultimul de acest fel, promovat de Ministerul Justiției, este cel privind traducătorii și interpreții autorizați.

”În cadrul unei audiențe la biroul senatorial mi s-a supus atenției acest proiect de lege aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției care ar afecta aproximativ 50.000 de persoane plătitoare de taxe și impozite la bugetul de stat, sub diverse forme, ca PFA, SRL, II sau angajați ai birourilor de traducători. Cu toții suntem de acord că oriunde este loc de mai bine, însă să modifici cap coadă o lege încălcând drepturile unor liber profesioniști într-o piață liberă este inadmisibil.

Am adresat o interpelare Ministrului Justiției în care am solicitat explicații referitoare la anumite aspecte care mi-au fost semnalate. Nemulțumirile se referă la restricționarea activității cu publicul a traducătorilor autorizați, aceasta urmând a se desfășura doar prin intermediul Ministerului Justiției, la fel și plățile pentru serviciile prestate, stabilite prin ordin de ministru și virate de către același minister. Potrivit noii legi toate actele vor trebui contrasemnate de un notar, acest lucru îngreunând pe de o parte tot procesul dar generând și costuri suplimentare și, deci, un preț final majorat pentru traduceri. Există aspecte din activitatea traducătorilor care nu apar reglementate în proiectul aflat în dezbatere, de exemplu rămâne neclar ce vor face în cazul solicitărilor de traducere a unor documente pentru Ministerul Educației sau pentru Ministerul Sănătății.

În interpelare am solicitat Ministrului Justiției să binevoiască a veni în întâmpinarea acestor aproape 50.000 de traducători afectați de adoptarea în forma actuală a actului normativ aflat în dezbatere, prin oferirea de explicații la cele menționate mai sus și posibile rectificări ale proiectului de lege care generează o bulversare totală a unui domeniu care funcționează” a declarat Constantin Traian Igaș.

Guvernul şi parlamentarii USL au în vedere înbunătăţirea legislaţiei care stabileşte raporturile dintre angajatori şi angajaţi, pentru a proteja persoanele care îşi pierd locul de muncă, a anunţat deputatul Dorel Căprar. „Au fost mai multe situaţii în ultima perioadă în care angajaţii s-au dovedit vulnerabili în faţa angajatorilor. Mai ales în cazul unor privatizări, nu a fost asigurată suficient protecţia angajaţilor. În cadrul USL, gândim o serie de măsuri de protecţie suplimentare, cu atât mai mult cu cât Guvernul discută şi în acest an unele privatizări importante, cum ar fi cea de la CFR Marfă”, a declarat deputatul Dorel Căprar.

Una dintre variantele aflate în lucru este prelungirea efectelor OUG 85/2009, de protejare a angajaţilor. „Parlamentarii USL, Ministerul Economiei şi Ministerul Justiţiei caută soluţii pentru o legislaţie prin care responsabilitatea angajatorului să crească, să existe chiar o responsabilitate penală pentru conducătorii unei societăţi private care nu îşi respectă obligaţiile faţă de angajaţi”, a completat Dorel Căprar. Deputatul arădean apreciază că USL are o viziune echilibrată despre dezvoltarea economiei şi crearea de noi locuri de muncă: „USL a adoptat măsuri pentru stimularea mediului de afaceri, cum ar fi plata TVA la încasarea facturii. În acelaşi timp, USL aplică şi măsuri pentru a proteja drepturile angajaţilor”.