Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad va sărbători Ziua Culturii Naționale printr-o serie de acțiuni culturale ce rememorează figura fondatoare a culturii românești moderne, celebrându-l pe poetul național Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-15 iunie 1889) ca reper al genialității și expresivității pus în slujba valorilor umane fundamentale, plasând identitatea expresiei naționale pe fundamentul valoric al societății moderne.

Cultura națională este și va rămâne un element fundamental al societății,  iar la aniversarea a 172 de ani de nașterea Luceafărului literaturii române, putem vorbi atât despre opera eminesciană ca reper vital, cât și despre importanța culturii pentru progresul unei națiuni, a educației și lecturii în formarea personalității individului, despre identitatea noastră națională, culturală și socială. Asumându-și cuvintele poetului Tudor Arghezi: „Să ne aducem pururi aminte de Eminescu”, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad organizează vineri, 14 ianuarie, începând cu ora 13:00, sala Astra, o suită de acțiuni grupate generic sub tematica „Cu Eminescu în suflet și în inimă…”, prin participarea conf. univ. dr. Sorin Bulboacă, manager al Complexului Muzeal Arad ce va susține prelegerea cu titlul „Publicistica lui Eminescu în slujba ideii naționale”, alături de  dr. Doru Sinaci, subprefect al județului Arad,  cu prelegerea „Intelectualii români și manifestarea identității naționale la Putna, la 1871”.

Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expoziției de fotografii intitulată „Dor de Eminescu”, autor: Virgiliu Jireghie, preşedinte de onoare al Foto Club Arad, însoțit de o expoziție de carte cu titlul „Universul poeziei eminesciene în colecțiile Bibliotecii”, iar un intermezzo  poetic eminescian va fi oferit de Bogdan Neciu, actor al Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad.

Accesul la eveniment este permis doar celor care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

15 Ianuarie este ziua pe o legăm, an de an, de numele lui Mihai Eminescu. Printr-o suită de activități cu caracter transdisciplinar s-a urmărit familiarizarea elevilor cu viața și opera marelui poet. In acest sens, din clasă în clasă s-au citit fragmente din creația literară și din biografia scriitorului. Elevii clasei a V-a E, coordonați de prof. Jecalo Iovănescu Geanina, au realizat un panou tematic și o expoziție de carte. Și elevii secției maghiare a școlii, coordonați de prof. Melniczky Andreia, s-au implicat  în proiect prin organizarea unei dezbateri pornind de la vizionarea unui documentar. Elevii ciclului primar au citit poezii pe care le-au ilustrat apoi în desene.

Organizat la propunerea prof. Știop Nicoleta, cu susținerea doamnei director, prof. Frățilă Flavia, acest proiect s-a dorit a fi o acțiune educativă ce a avut în vedere cultivarea valorilor autentice și promovarea unor modele culturale, fiind un bun prilej de a apropia copiii de literatura română.

A consemnat prof. Loredana Bretfelean

Programul Eminescu continuă seria de evenimente ale lunii Ianuarie, reluând ca în fiecare an, de Ziua Culturii Naționale, câteva dintre cele mai frumoase texte poetice, îmbrăcate în forma sonoră a vocii acompaniate. De o delicatețe și luminozitate comparabilă cu aceea a lumii colindelor, cântecele pe versuri de Eminescu îi invită pe cei care iubesc muzica și poezia la o emoționantă întâlnire cu liedurile sau valsurile de inspirație românească, elegantele compoziții  purtând semnătura clasicilor Gheorghe Dima, Aurel Eliade, Tudor Flondor,  Ioan D. Chirescu, Sabin Drăgoi, sau a acelora care au îmbrățișat  limbajul muzicii romantice în deceniile mai apropiate: Vasile Spătărelu, Vasile  Timiș,  Livia Teodorescu Ciocănea.

Acompaniați de pianistul Sorin Dogariu, soprana Mirela Cusursuz, baritonul David Buzgău,  și corul academic dirijat de Robert Daniel Rădoiaș,  îl au ca invitat al serii de Marți, 15 Ianuarie 2019, în concertul de la ora 19.00, pe actorul Valentin Voicilă.

.

În vara anului 1868, Mihai Eminescu a fost prezent în Arad, ca sufleur al trupei de teatru Mihail Pascaly,aflată într-un turneu în orașul nostru. Momentul trecerii poetului nepereche la Arad, va fi marcat, de  către Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol“, vineri, 2 noiembrie 2018, începând cu ora 15 , la sala „Astra“. Invitați speciali sunt: prof. univ.dr. Lizica Mihuț, conf.univ.dr. Ioan David, poetul Vasile Dan, istoricul Dan Demșea  și prof. Ovidiu Cornea. Evenimentul va fi pigmentat și cu un moment artistic, în care actorul Dan Antoci va recita Scrisoarea a II-a. De asemenea, publicul va avea parte de o foarte interesantă colecție de documente, cărți, cărți poștale, medalistică și tablouri aparținând inginerului Victor Miuțescu, un pasionat colecționar arădean.

Primăria Municipiului Arad  informează că au început lucrările de reparații pe strada Mihai Eminescu. Este vorba despre tronsonul cuprins între Spitalul TBC și intersecția cu strada Andrei Șaguna, aflat într-o avansată stare de uzură și degradare.

Lucrările de reparații se execută în baza contractului ”Întreținere și reparații curente drumuri în municipiul Arad, lotul III”’. S.C. SYLC CON TRANS S.R.L. execută  lucrări de reparații atât la nivelul carosabilului (1962 mp), cât și la nivelul trotuarelor și al căilor de acces (1936 mp). Valoarea lucrărilor este de 300 740 lei (inclusiv TVA).

Recomandăm conducătorilor auto să ruleze cu prudență și să respecte semnalizarea temporară instituită.

E deja o tradiție a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” în a organiza, de 15 ianuarie a fiecărui an, o expoziție cu documente aparținând recunoscutului colecționar arădean Victor Miuțescu.

Expoziția din acest an este intitulată „Cu mâne zilele-ți adaogi…”, fiind formată din publicații contemporane referitoare la opera și omul Eminescu.

Cea mai veche carte („Poezii”) este editată în anul 1989, celelalte fiind editate  în anii 2000.

În vitrine se regăsesc titluri ca: ”Mihai Eminescu – Românul absolut” (Lucian Boia), ”Cu Veronica prin Infern” (Nicolae Georgescu), ”Amintiri despre Eminescu” (T.V. Ștefanelli), ”Trupa Pascaly și logojenii” (Nicolae Danciu Petniceanu), ”Mihai Eminescu la Botoșani” (Nicolae Iosub). Portretele Poetului, la diferite vârste, sunt realizate de Ștefan Popa – Popas.

Expoziția  va fi deschisă până la finalul lunii ianuarie.

„Dacă treci râul Selenei” în ținutul poeticii eminesciene, ziua din lumea noastră se  preface  în ”sară”, o sară ”adormită”, năucitoare, ce te fură. Dincolo de râu, pătrunzi într-un codru cu aer ”vioriu”, cu o vegetație bogată, surprinzător de autohtonă. În ciuda apariției palatului  Selenei:

”Mare – i, cu zece intrări, la care duc scări înălțate /Și cerdacuri în aer ­ ținut de-argintoase columne…”, ”prins” în liric, sentimentului covârșitor de năucire i se adaugă unul calm, liniștitor: asemănător celui de acasă. Lianele, florile, merii, vița de vie, fluturii, cerdacurile, cerboaicele, fetele și luna ”cu părul ei blond desfăcut, care curge în valuri /Pe umeri în jos…” alcătuiesc împreună un peisaj familiar, dătător de siguranță.

Te invit să ”treci râul Selenei” și să experimentezi același sentiment dual: magic – familiar, din poezia lui Mihai Eminescu, vizitând expoziția de documente de la Biblioteca Județeană. În ea  îl vei găsi-regăsi pe poet, în  multiple, puțin sau necunoscute fațete: Eminescu din texte literare, filosofice, articole de ziar, rapoarte spre Minister, pagini de rechizitoriu, ilustrații ale  lui  Leonard Salmen, etc.

Iată câteva titluri de cărți care te vor tenta, cu siguranță:”Eminescu în fața justiției”- Octav Minar /1914; ”Articole politice” / 1910; ”Optimismul lui Eminescu” –S. Mehedinți/ 1875; ”Mihai Eminescu –Revizor școlar” – Mircea Ștefan / 1956; ”Arta cuvântului la Eminescu” – D.Caracostea; ”Leonard Salmen – ilustrator al operei poetice a lui Eminescu” / 2011  și numeroase  volume de poezii datând din anii: 1890, 1905, 1908, etc.

Citind din articolele expuse în vitrine (”Paralele economice”,” Din abecedarul economic”, ”Semi-barbaria”, ”Conservatorii și libertățile”, ”Pătura superpusă” etc.) vom afla că: ”Introducând legile cele mai perfecte și mai frumoase într-o țară în care nu se potrivesc, duci societatea de râpă, oricât de curat ți-ar fi cugetul  și de bună inima”. Sau ”…i-au trimis pe băieți  să învețe carte să se procopsească  spre fericirea neamului ”(…), iar ei, în loc să deprindă lucruri folositoare, ”s-au pus aproape toți pe politică”. (Mihai Eminescu-Articole politice, Ed. Minerva, București, 1910).

Nu-i așa că sentimentul transmis e  familiar? Neplăcut de familiar!

Prețioasele exponate, provenite din aceeași sursă, colecționarul arădean Victor Miuțescu, căruia îi rămânem îndatorați, vor sta la dispoziția vizitatorilor pănă la finalul lunii iulie 2016.

Lucia Bibarţ

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a deschis manifestările dedicate centenarului Marii Uniri cu simpozionul internaţional „150 de ani de la debutul lui Eminescu în presa literară”

Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, Biserica Ortodoxă Română, Comunitatea românilor din Budapesta şi Centrul Cultural Judeţean Arad, au organizat, în perioada 11-13 iunie, la Arad şi Budapesta, simpozionul internaţional: „150 de ani de la debutul lui Eminescu în presa literară”, care deschide manifestările UVVG dedicate centenarului Marii Uniri.

Lucrările ştiinţifice care au debutat în Aula istorică „Ştefan Cicio Pop” din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, unde au participat Arhiepiscopului Timotei Seviciu, prof. univ. dr. Aurel Ardelean – preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, membri ai Ligii Culturale Române dintre care îi amintim pe prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, care a transmis mesajul preşedintelui Ligii Culturale Române – Victor Crăciun şi ec. dr. Avram Crăciun – prim vicepreşedintele Ligii, Doina Arghezi, directorul Centrului de Cercetare al Literaturii Argheziene, prof. univ. dr. Marius Grec, directorul Complexului Universitar de Studii Multiculturale şi Patrimoniale, conf. univ. dr. Vasile Pop, cadre didactice ale Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, studenţi, masteranzi şi doctoranzi.

În deschiderea simpozionului, personalităţile prezente la simpozion au vizionat o expoziție fotografică a maestrului Virgiliu Jireghie, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio Umane, care a fost expusă și la Budapesta.

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele UVVG, a subliniat: „Simpozionul Științific Internațional – 150 de ani de la debutul lui Eminescu în presa literară organizat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” şi Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, care constituie o premieră națională. Debutul literar al lui Mihai Eminescu a avut loc la 9 martie 1866, în revista Familia, cu poezia „De-aş avea”, când acceptă propunerea lui Iosif Vulcan de schimbare a numelui Eminovici, în Eminescu. În vara anului 1866, Eminescu pornește pe jos, spre Ardeal, pentru a vizita Blajul, cetatea „în care a răsărit soarele românismului”. Ca studenți ai Universității din Viena și participanţi la adunările societății studențești „România Jună”- Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Vasile Goldiș, au legat o strânsă prietenie. „Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena a fost una dintre cele mai importante organizații ale studenților români din capitala imperiului austro-ungar. A fost constituită la 20 martie 1871. Președinte al societății a fost ales Ioan Slavici, iar bibliotecar poetul Mihai Eminescu. Printre membrii de seamă ai „României June” s-au numărat Titu Maiorescu, Virgil Onițiu și Vasile Goldiș – membru al Academiei Române”.

„În anii studenției la Budapesta și Viena, Vasile Goldiș activează în cadrul societăților studenților români „Petru Maior” și „România Jună”. În timpul studenției petrecute la Budapesta și Viena, Vasile Goldiș a ajuns în contact cu ideile junimiste. A fost impresionat de activitatea lui Mihai Eminescu la Viena și a devenit un adept al ideilor promovate de Junimea. Prin articolele sale, Vasile Goldiș s-a afirmat ca un important om de cultură, promovând prin scrierile sale opera poetică a lui Mihai Eminescu. Vasile Goldiș a fost considerat primul exeget al operei lui Mihai Eminescu în Transilvania și Banat. În 1889, cu ocazia morții lui Mihai Eminescu, profesorul Vasile Goldiș a publicat necrologul poetului în Foaie Diecezană, unde arată că cel care a dat „un nou avânt poeziei românești, Mihai Eminescu, lovit de o boală crudă, s-a stins în floarea vieții, lăsând un mare gol în literatura română”, a precizat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”.

„Pentru Vasile Goldiș, Eminescu – prin geniala sa operă, a rămas ca un reper, un simbol al unității naționale. Eminescu, spune Vasile Goldiș, a fost cel care a dat limbii noastre literare acel farmec, un farmec desăvârşit, din care ne hrănim ca dintr-un fagure de miere. În articolul „Arta Română” din 1902, Vasile Goldiș arată că pe „cerul vieții românești au răsărit luceferii poeziei, Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, care prin opera lor luminează poporul și contribuie la înălțarea neamului meu”. Așa cum s-a menționat în Proiectul manifestărilor, evenimentul a fost cu totul deosebit pentru noi întrucât Eminescu a poposit cel puțin de trei ori, la Arad, stând mai bine de o lună în timpul turneului Trupei Mihai Pascaly. Cândva, pe Cinematograful Urania a existat și o placă memorială, care evoca momentul. Sunt profund onorat că, la excepționala manifestare ştiinţifică și culturală organizată la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, au participat distinse personalități din țară și din străinătate, aducând prin intervențiile domniilor lor, omagiul cuvenit poetului național și universal, Mihai Eminescu – cel mai important ambasador, prin opera sa genială, al limbii și culturii române, în lume”, a subliniat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, președintele Universității de Vest „Vasile Goldiș”.

În finalul simpozionului, a fost vizitat Muzeul de Artă „Doina şi Baruţu T. Arghezi” din cadrul UVVG, după care, Arhiepiscopul Timotei Seviciu a sfinţit o Placă Memorială, dedicată poetului Mihai Eminescu, care a fost aşezată pe clădirea Românul, unde a trăit și a scris Vasile Goldiș. Lucrările simpozionului internaţional au continuat, a doua zi, la Biserica Ortodoxă din Budapesta, unde a fost sfinţită cea de-a doua placă memorială.

Daniel Albu

]]> https://www.aradreporter.ro/simpozion-international-150-de-ani-de-la-debutul-lui-eminescu-in-presa-literara/feed/ 0 https://www.aradreporter.ro/jandarmeria-il-omagiaza-pe-mihai-eminescu/ https://www.aradreporter.ro/jandarmeria-il-omagiaza-pe-mihai-eminescu/#comments Fri, 15 Jan 2016 17:37:13 +0000 admin http://www.aradreporter.ro/?p=26788

Cu ocazia sărbătoririi a 166 ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu, jandarmii din Afganistan, Unitatea Specială de Gardă și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București recită poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”

Anul 1850, anul nașterii lui Eminescu este același în care a luat ființă și Jandarmeria Română, odată cu semnarea de către domitorul Grigore Alexandru Ghica, a actului de naștere al Armei.

Puteți urmări înregistrarea, accesând următorul link: https://www.facebook.com/Jandarmeria-Romana-814952568554378/?fref=nf

Cu prilejul aniversării a 167 de ani de la naşterea marelui scriitor român Ioan Slavici (1848-1925), pasionaţii de istorie, literatură şi muzică au fost invitaţi la medalionul literar-muzical ”Ioan Slavici şi Mihai Eminescu – doi prieteni născuţi sub aceeaşi constelaţie”, care s-a desfăşurat la Castelul Bohus din Şiria.

Evenimentul a fost organizat de Primăria Comunei Şiria, Complexul Muzeal Arad, Universitatea de Vest- Vasile Goldiş din Arad, cadre didactice şi elevi de la Şcoala Gimnazială Ioan Slavici Şiria.

În cadrul manifestării a fost vernisată expoziţia de fotografii surprinse de lect. univ. dr. Virgiliu Jireghie (UVVG Arad) în timpul filmărilor la ecranizarea nuvelei “Pădureanca”.

Prezentările cadrelor didactice Marcel Priescu, ”Slavici şi Eminescu – o prietenie de-o viaţă, născută în anii studenţiei” şi Mariana Stanciu, ”Slavici – deschizător de drumuri în nuvelistica romanească”, au fost completate de concursul tematic pentru elevi ”Să îl cunoaştem şi să îl iubim pe Luceafărul poeziei româneşti”.

Evenimentul de la Şiria s-a  încheiat cu ateliere de creaţie pentru copii şi un medalion muzical ”Dor de Slavici şi Eminescu”.

***

Expoziția Ioan Slavici

Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia.

În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă  şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.

Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.

De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric ”Din bătrâni”.

De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din casa din Bucureşti, mobilier donat muzeului arădean de către familie.

(Muzeul Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia”, str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 15/Program de vizitare: Marți-Duminică 9.00-17.00; L- închis/Tel. 0257. 384.088/Muzeograf: Laura Mateș).

[nggallery id=274]