Deputatul liberal arădean Glad Varga, membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic și vicepreședinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism, susține că a fost publicat ghidul de finanțare pentru eficientizarea energetică a clădirilor rezidențiale din Regiunea Vest.

„Ghidul de finanțare pentru șase apeluri de proiecte dedicate eficientizării energetice a clădirilor rezidențiale în Regiunea Vest a fost publicat. Activităţile finanţate includ: reabilitarea termică a a elementelor de anvelopă a blocurilor de locuințe, modernizarea  sistemelor tehnice (instalaţii de încălzire sau iluminat), achiziționarea de surse regenerabile de energie pentru părțile comune și, în procent limitat,  alte investiții conexe”, susține Glad Varga, deputat PNL de Arad.

Bugetul total alocat este de 55,03 milioane euro (aproximativ 10,8 milioane euro pentru judeţul Arad). Proiectele trebuie să aibă o valoare minimă eligibilă de 200.000 euro și pot atinge praguri maxime diferite în funcție de tipul de unitate administrativ-teritorială, astfel: 5.000.000 euro – primării de municipii reședință de județ; 2.500.000 euro – primării de municipii; 1.500.000 euro – primării de orașe.

De menționat că proiectele pot fi depuse începând din 26 aprilie 2024.

Ghidul de finanțare este disponibil aici:

https://www.vest.ro/prioritatea-3-regiune-verde/eficienta-energetica-cladiri-rezidentiale?fbclid=IwAR3iNX6FV5z_eoRFORbGyK7IbMuwxbuyDusMEbYvYs_JGmSKPFO-7qgGMh4 

22 Martie este Ziua Mondială a Apei, ca în fiecare an, evenimentele de conştientizare se concentrează asupra unei teme specifice. Pentru 2022, aceasta se referă la resursele de apă subterană, mesajul central fiind: “Apa subterană: Să facem invizibilul vizibil!”.

„Tocmai pentru că parcurgem la nivel global o situaţie dificilă, cu risc de a afecta resursele vitale existenţei noastre, este important să ne îndreptăm atenţia şi asupra apei, a necesităţii de a fi protejate deopotrivă atât cursurile de apă, cât şi apele subterane, prin măsuri de combatere a poluării difuze şi de păstrare la calitate bună a acestei rezerve strategice„ declară deputatul Glad Varga

Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad continuă o serie de acțiuni în instituțiile de învățământ pentru conștientizarea importanței resurselor naturale atât cele de suprafață cât și cele din subsol.

„Îmi exprim aprecierea pentru specialiştii din domeniul gospodăririi apelor, a celor din cadrul SGA Arad, care au organizat şi în acest an acţiuni de conştientizare, workshopuri expoziţii, ateliere de creaţie privind explorarea, protejarea și utilizarea durabilă a apelor subterane, precum şi acţiuni de igienizare şi protejare a naturii, în unităţile de învăţământ din judeţul nostru” a conchis deputatul arădean

Viceprimarul municipiului Arad, Călin Bibarţ a participat în această dimineaţă la întâlnirea prilejuită de vizita la Arad a doamnei vicepremier şi ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Leocadia Gavrilescu.

“ Sper ca doamna ministru, prin poziţia pe care o ocupă să se ţină de cuvânt şi să deblocheze situaţia sechestrului pus ilegal de ANAF pe un bun al Primăriei Arad. De luni de zile am primit de la Bucureşti numai promisiuni care nu s-au materializat. Rezultatul se vede în stradă. Dincolo de toate şedinţele, întâlnirile şi explicaţii date de unii şi alţii, pe cetăţenii Aradului îi interesează ca problema gunoiului menajer să fie rezolvată cât mai repede. Aradul şi arădenii nu au nicio vină că ANAF-ul nu cunoaşte legea, iar RETIM-ul nu-şi face treaba, conform contractului”, a afirmat viceprimarul Aradului.

Tot azi, de la ora 14, Călin Bibarţ a participat la şedinţa extraordinară de îndată a Consiliului Local Municipal, convocată de consilierii grupului PSD-ALDE. Şedinţă care a avut un singur proiect pe ordinea de zi – constituirea unei comisii de anchetă formată din consileri care să verifice şi să controleze modul de desfăşurare a licitaţiilor de la ADI Deşeuri – nu s-a putut ţine din lipsă de cvorum.

“Doamna ministru Gavrilescu a anuţat în aceasă dimineaţă că va trimite Corpul de control să verifice situaţia de la ADI Deşeuri. Probabil şi acesta a fost un motiv pentru care o parte din consilieri nu s-au prezentat la şedinţa de la ora 14. Mai mult decât atât nu consider că nişte decidenţi politici trebuie să facă verificări sau să se consituie în comisii de control. Sunt instituţii abilitate pentru aşa ceva. Mai mult decât atât, să nu uităm că la ADI Deşeuri, toate cele 78 de primării sunt acţionare, prin urmare fiecare membru al asociaţiei ar putea declanşa orice analiză şi orice verificare doreşte. Personal m-am săturat de toate sedinţele, comisiile, comitetele şi mai ales explicaţiile tuturor, în timp ce gunoiul e încă pe străzi”, a concluzionat viceprimarul municipiului, Călin Bibarţ.

Deputatul PNL Glad Varga, membru în comisia pentru Mediu a Camerei Deputaţilor, nu a fost invitat la dezbaterea organizată la Prefectura Arad, în prezenţa doamnei ministru Graţiela Gavrilescu.

„Consider că era normal ca la o astfel de întâlnire, organizată declarativ cu scopul de a găsi soluţii pentru gestionarea deşeurilor, să fie invitaţi toţi parlamentarii de Arad, sau niciunul. Fac parte din Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, dar nu am fost invitat, spre deosebire de colegii din PSD. S-a dovedit astfel că scopul vizitei doamnei ministru a fost pur politic, s-a organizat o şedinţă de partid a PSD la Prefectura Arad, cu obiectivul clar de a critica anumiţi reprezentanţi ai administraţiei locale. Ministrul mediului a venit la Arad cu misiune politică: propaganda pentru PSD. De altfel, chiar deplasarea intempestivă a doamnei ministru la Arad este lipsită de sens, aşa cum arată şi lipsa soluţiilor pe care a putut să le avanseze.

Din păcate pentru români şi pentru România, problemele legate de mediu şi de gestionarea deşeurilor sunt uriaşe şi se datorează în parte Guvernului, în parte legislaţiei care îngreunează folosirea fondurilor europene.

Poate aici ar trebui să folosească doamna ministru mai multă energie! Mă bucur că doamna ministru a recunoscut că accesarea fondurilor europene pentru gestionarea deşeurilor este greoaie din cauza legislaţiei şi a birocraţiei.

Avem la nivel naţional probleme uriaşe, printre care închiderea unor gropi de gunoi neconforme, avea ocazia dacă tot a venit la Arad să o viziteze pe cea de la Lipova. Implimentarea proiectelor privind Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în județele din România a fost dificilă datorită legislației, ghidului autorității de management și a sistemului de achiziții.

Aceste proiecte ar fi trebuit să rezolve o mare parte dintre problemele de gestionare a deșeurilor și nu să blocheze administrațiile locale pe tot teritoriul țării. La nivelul județului vom monitoriza activitatea operatorului RETIM și sunt sigur că vor fi luate măsurile legale conform contractului.

În acest moment ministerul condus de doamna Gavrilescu are deficienţe mari în gestionarea deşeurilor, poluarea aerului, combaterea efectelor schimbărilor climatice, activitatea ministrului mediului este caracterizată de lipsa unui interes real pentru corelarea politicilor interdisciplinare, care să contribuie la soluţionarea concretă a problemelor de mediu.

Prin Tratatul de aderare la UE, până în 2010 trebuia să valorificăm sub orice formă deşeurile, până în 2015 trebuia efectuată operaţiunea de depozitare şi incinerare, iar în anul 2017 ar fi trebuit să fie finalizat întregul sistem de management integrat al deşeurilor. Din moment ce infrastructura de colectare selectivă la nivel naţional lipseşte, riscăm noi proceduri de infringement în 2020. Acestea sunt problemele reale de care trebuie să se ocupe doamna ministru! În loc să o facă, a venit la Arad cu o atitudine agresivă şi pur politică, dar nu poate masca marile probleme pe care dovedeşte că nu le poate gestiona eficient la nivelul ministerului pe care îl conduce.

Din păcate, aşa cum ne-a obişnuit guvernarea PSD, Aradul este tratat cu ostilitate şi agresivitate, în loc de fonduri, proiecte, soluţii, primim vorbe goale şi tot felul de piedici‟, a declarat deputatul Glad Varga.

Stimată doamnă Viceprim-ministru,

Vin în faţa dumneavoastră prin această scrisoare, atât ca cetăţean al României, cât şi ca deputat. De la preluarea mandatului, prin mijloace specifice activităţii de parlamentar, am atras atenţia asupra celor mai stringente probleme de mediu cu care se confruntă ţara noastră. Dincolo de avertismentele din ce în ce mai dese ale Comisiei Europene pentru nerespectarea legislaţiei de mediu, vedem cu toţii efectele acesteia asupra vieţii de zi cu zi – mormane de gunoaie sufocă oraşele şi cursurile de apă, depozite necontrolate de deşeuri se găsesc la tot pasul pe terenurile din afara localităţilor, gradul de colectare selectivă este extrem de mic, poluarea aerului depăşeşte limitele admise, străzile sunt pline de autovehicule vechi şi extrem de poluante. Nici nu îndrăznesc să mai aduc în discuţie dezvoltarea unui sistem durabil de alimentare a vehiculelor electrice, aplicarea principiilor economiei circulare sau implementarea Acordului de la Paris!

Este adevărat – aceste probleme nu sunt de ieri, de azi, dar sunteţi în prezent ministru al mediului şi viceprim-ministru şi, deşi în declaraţiile dumneavoastră publice repetaţi că aceste situaţii sunt „inadmisibile”, în fapt nu se întâmplă nimic.

Împreună cu colegii mei din Partidul Naţional Liberal am iniţiat o serie de proiecte legislative, care propun rezolvări concrete, punctuale, cu obligaţii şi responsabilităţi clar exprimate. Mă rezum la două exemple: propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor şi proiectul de lege pentru asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehicule electrice.

Am participat la dezbaterile acestor propuneri în comisiile parlamentare, în care PSD-ALDE deţine majoritatea. Pentru ambele proiecte legislative ale PNL, s-a decis respingerea prin votul majoritar. Motivul principal enunţat de reprezentanţii Ministerului Mediului, invitaţi la şedinţe, a fost că Ministerul Mediului a pregătit/are în pregătire/va pregăti acte normative cu prevederi similare, ba chiar mai bune şi, prin respingerea propunerilor menţionate se evită dublarea reglementărilor legislative şi aşa stufoase.

Mă bucur să aud că Ministerul Mediului este preocupat de problemele de mediu. Ce nu înţeleg însă este de ce la întrebări şi interpelări pe aceste subiecte primesc răspunsuri ce conţin citate din strategii şi legi făurite cu ani în urmă, în care predomină condiţional-optativul. De ce nu sunt supuse unor dezbateri deschise aceste propuneri/proiecte menţionate şi fluturate la şedinţele comisiilor parlamentare, care nu sunt disponibile nicăieri pentru consultare? De ce, dacă urmărim aceleaşi obiective, nu veniţi cu îmbunătăţiri concrete, cu observaţii motivate şi motivante la iniţiativele parlamentarilor?

Indiferent de culoare politică, respirăm acelaşi aer, avem parte de acelaşi peisaj dezolant când ne deplasăm pe străzile patriei, consumăm aceeaşi apă din sistemul centralizat. Sunteţi membru al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor şi, cu atât mai mult, ar trebui să aveţi o atitudine pro-activă faţă de problemele de mediu, care ne afectează. Vă invit aşadar, să reflectaţi la aspectele, pe care le-am subliniat prin această scrisoare şi să excludeţi modul de lucru practicat până acum, acesta în care consideraţi că „orice propunere din partea opoziţiei trebuie respinsă”. Sunt încrezător că veţi pune interesul naţional înaintea celui de partid.

Glad VARGA

Deputat PNL

În iulie 2017, doamna Doina Pană, ministrul apelor şi pădurilor, ne anunţa că toate imaginile cu tăieri rase prezentate în media sunt din 2008 şi sunt vehiculate pentru a crea emoţie. În septembrie 2017, ne spunea sec că tăierile ilegale sunt „un moft”, care dă bine.

Iată că, la o lună după ultima declaraţie, presa semnalează, cu dovezi video, tăierea ilegală a cel puţin 50 hectare de pădure din Parcul Naţional Semenic Cheile-Caraşului.

Pe lângă dezastrul ecologic, halucinante şi inadmisibile sunt reacţiile instituţiilor statului, care ar trebui să garanteze conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural. Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile-Caraşului nu are plan de management al ariei protejate aprobat de Ministerul Apelor şi Pădurilor. Ministerul Mediului, evident, nu a primit niciun plan de management pentru procedura de evaluare de mediu. Garda Forestieră Timişoara a găsit lucrări avizate favorabil de Administraţia Parcului Naţional Semenic, conforme cu amenajamentul silvic şi nu poate opri defrişările, fără planul de management. Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate nu e nicăieri în povestea asta, deşi misiunea sa este „să monitorizeze coerent şi unitar modul de administrare al ariilor protejate” – oare asta nu implică şi existenţa unui plan de management pentru fiecare arie protejată?

Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Garda Forestieră şi Administraţia Parcului Naţional – cinci instituţii care dau din umeri şi îşi pasează responsabilitatea de la una la alta. În acest timp, pădurile sunt tăiate la ras chiar din arii protejate. Liniştea e tulburată din când în când de cetăţeni sau ONG-uri şi articolele în presă.

Doamnelor ministru Doina Pană şi Graţiela Gavrilescu, împreună cu instituţiile pe care le conduceţi, sunteţi martori tăcuţi ai distrugerii patrimoniului natural al României! Tăierile ilegale continuă şi, din păcate, generaţiile următoare vor plăti pentru lipsa dumneavoastră de interes şi de acţiune pentru protejarea fondului forestier.

Glad VARGA

Deputat PNL

Consiliul Judeţean a organizat o dezbatere având ca temă accesul neautorizat în arii protejate cu ATV, maşini 4×4 şi motociclete enduro, respectiv organizarea de competiţii sportive cu aceste tipuri de vehicule.

Întâlnirea a fost moderată de Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al CJA, Ovidiu Pârv (Parcul Natural Lunca Mureşului), Gabriela Gureanu (Centrul Cultural Județean) şi Andrei Ando (director executiv Direcţia de Comunicare şi Strategii a CJA) şi a suscitat un interes deosebit. Au răspuns la invitaţie reprezentanţi ai primăriilor, ai proprietarilor de păduri, fondurilor de vânătoare, ai unor asociaţii de protecţie a mediului, AJVPS şi organizatori de astfel de competiţii. Dovada interesului major al dezbaterii a fost dată de prezenţa unor instituţii cu atribuţii în domeniu: Garda de Mediu, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Jandarmeria Română, Garda Forestieră Oradea şi Direcţia Silvică Arad.

„Scopul întâlnirii a fost conştientizarea acestui fenomen care se manifestă nu doar într-o formă organizată, prin concursuri, ci şi ca prezență constantă a amatorilor de enduro în arii protejate din județ sau, pur şi simplu, în zone în care produc un dezechilibru al mediului. Dorim ca populaţia să fie bine informată în legătură cu acest fenomen, cu legislaţia care reglementează accesul motorizat în ariile naturale protejate, protecţia silvică sau protecţia fondului cinegetic, cu obligaţiile care le revin practicanţilor acestui sport, cu interdicţiile pe care le prevede legea şi, de ce nu, cu sancţiunile care decurg din încălcarea legislaţiei. De asemenea, dorim să găsim căile prin care amatorii de sporturi cu motor să îşi desfăşoare activitatea legal, fără a aduce prejudicii mediului, florei şi faunei din judeţul nostru. Ca idee principală, s-a ajuns la concluzia că fenomenele care dăunează mediului nu sunt binevenite în Arad”, a precizat Claudia Boghicevici.

Reprezentanţii composesoratelor şi a fondurilor de vânătoare au avut o poziţie fermă, reclamând intruziunea şi chiar abuzul amatorilor de sporturi cu motor, care-şi „fac propria lege” potrivit majorităţii celor care au luat cuvântul. Opinia generală a fost că este necesară aplicarea cadrului legal existent – L 64/2008 (Codul Silvic), L. 49/2011 (privind Regimul ariilor naturale protejate), L. 407/2006 (a Vânătorii şi a Protecţiei Mediului – actualizată) –, într-un regim mai strict, cu colaborarea tuturor factorilor implicaţi, inclusiv administraţia locală, Poliţia, Jandarmeria. Potrivit legii, sancțiunile pot ajunge la 10.000 de lei.

Claudia Boghicevici a accentuat că este nevoie de echilibru și de respectarea, deopotrivă, a legii și a cluburilor care organizează astfel de activități, dacă ele se încadrează în prevederile legale. Referitor la solicitarea Parcului Natural Lunca Mureșului, de a nu se mai acorda finanțare pentru activitățile de tip enduro, vicepreședintele Consiliului Județean Arad a insistat pe faptul că trebuie să existe o consultare mai largă, care să includă și practicanții acestui sport, respectiv acei primari care găzduiesc astfel de evenimente în comunele lor.

Poliția și Jandarmeria au reținut unele reclamații formulate în cadrul dezbaterii de astăzi, referitoare la posibila evaziune fiscală a organizatorilor de competiții neautorizate, urmând să verifice validitatea afirmațiilor.

Dezbaterea a creionat un cadru general de reglementare a „relaţiei” mediu – sporturi cu motor, dar Claudia Boghicevici a subliniat că discuţia rămâne deschisă, că orice propunere de armonizare este binevenită, iar Consiliul Judeţean se oferă să medieze între părțile implicate.

Ziua Mondială a Mediului este marcată astăzi, 5 iunie. „Conectarea oamenilor la natură” este tematica aleasă anul acesta pentru Ziua Mondială a Mediului. Deputatul liberal, Glad Varga este de părere că aceasta ne îndeamnă să conştientizăm  faptul că natura înseamnă atât spaţiile verzi din marile oraşe, cât şi ariile naturale protejate, că umanitatea este dependentă de resursele naturale, iar acestea sunt limitate şi ameninţate de poluare, schimbări climatice şi exploatare peste măsură:

„La şase luni de la începerea mandatului meu ca deputat, doresc să atrag atenţia asupra sectorului de mediu din România, care, din păcate se confruntă cu o serie de probleme, în mare parte sistemice. Nu există un interes real pentru corelarea politicilor interdisciplinare, care să contribuie la soluţionarea concretă a problemelor de mediu din ţara noastră. Cu toţii, guvernanţi, parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, trebuie să înţelegem că strategiile şi planurile aşternute pe hârtie sunt inutile, atâta vreme cât voinţa politică în această direcţie este fie inexistentă, fie dominată de interese de grup” declară deputatul Varga.

Acesta face referiri la păduri şi arii naturale protejate, la Strategia Naţională Forestieră, care se presupune că va aduce soluţii pe termen mediu şi lung, atât pentru tăierile ilegale, cât şi pentru exploatarea durabilă a pădurilor, va fi în vigoare prin hotărâre de guvern abia la 1 august 2018: „ Aprobarea, prin votul majorităţii PSD-ALDE, a legii de modificare a Legii nr.171/2010 pentru sancţionarea contravenţiilor silvice a dus la eliminarea a peste 100 de contravenţii silvice, determinând condiţii propice exploatării ilegale. De la 16 august 2017, preţul mediu pentru metrul cub de masă lemnoasă pe picior va fi 164 lei, în nota de fundamentare menţionându-se că, în baza acestuia, valoarea compensaţiilor pentru produsele pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcţiilor lor de protecţie se majorează cu 42,6 %. Pe hârtie desigur, pentru că în realitate proprietarii de păduri din arii naturale protejate nu au primit nicio compensaţie. Reamintesc că aceste compensaţii pot încuraja şi stimula proprietarii în cauză să implementeze măsuri de gestionare coerente şi specifice siturilor Natura 2000. Pe de altă parte, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate nu este încă funcţională, deşi pentru siturile de importanţă comunitară s-a depăşit termenul de desemnare a lor ca arii speciale de conservare, iar România riscă penalităţi de până la 134.000 euro/zi de întârziere pentru conformarea cu prevederile Directivei Păsări” completează Glad Varga.

Legat de asigurarea dreptului la apă şi sanitaţie, deputatul liberal consideră că: „Pentru 25% din costurile necesare realizării măsurilor pentru alimentare cu apă, colectare şi epurarea apelor uzate între 2016 – 2021 nu s-au identificat surse de finanţare, deşi România, conform angajamentelor asumate, trebuie să asigure, până în 2018, conformarea cu Directiva privind calitatea apei destinată consumului uman şi Directivei privind epurarea apelor uzate urbane pentru toate localităţile cu peste 2000 de locuitori echivalenţi”

În ceea ce priveşte deşeurile, Glad Varga este de părere că știm cu toţii că România are de soluţionat proceduri de infringement: „De la aprobarea Strategiei Naţionale pentru Gestionarea Deşeurilor, care a fost condiţionalitate ex-ante, nu s-a întreprins nimic pentru revizuirea planurilor subsecvente, deşi au existat atenţionări din partea Comisiei Europene. Închiderea tuturor depozitelor neconforme până în 2019 şi reciclarea a 50% din deşeurile municipale până în 2020 reprezintă două dintre obiectivele pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească.

România riscă sancţiuni de la Burxelles şi din cauza calităţii aerului în marile oraşe. Noţiuni ca transport alternativ, smart cities, green cities, infrastructură pentru piste de biciclete par a fi străine de administrarea capitalei noastre. Dau un exemplu mărunt – pe website-ul primăriei Bucureşti, hărţile de calitate a aerului sunt o pagină veşnic „în lucru”, iar datele de calitate a aerului nu au mai fost publicate din septembrie 2016, deşi numărul persoanelor cu boli ale aparatului respirator este în creştere.

Măsurile pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, prevăzute de Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon sunt la momentul actual doar „pe hârtie”, la fel cum şi ratificarea Acordului de la Paris de către România este doar o lege printre multe altele.

Pentru toate aspectele pe care le-am enumerat, am adresat întrebări şi interpelări, la care miniştrii Guvernului Grindeanu au transmis, cu mici excepţii, răspunsuri evazive, teoretice, lipsite de fond sau, şi mai rău, nu au comunicat niciun răspuns, deşi termenul legal de primire a răspunsurilor a fost depăşit. Lipsa de preocupare pentru mediu a guvernului PSD-ALDE şi absenţa prioritizării problemelor ce necesită rezolvare urgentă în acest domeniu aduc România la limita dezastrului, atât în ceea ce priveşte integritatea patrimoniului natural, cât şi sănătatea şi bunăstarea populaţiei”  a încheiat deputatul PNL, Glad Varga.

Am adresat ministrului mediului întrebări distincte privind taxa de gestionare a deşeurilor (http://www.cdep.ro/interpel/2017/i44A.pdf) şi privind ordonanţa de urgenţă privind Taxa Fondului de Mediu. Ținând cont de faptul că era vorba despre majorările tarifelor de salubritate, de colectarea și transportul deșeurilor era firesc și de bun simț ca domnul ministru al mediului să răspundă cu profesionalism și promptitudine întrebărilor adresate de către un parlamentar.

Deşi scrisorile sunt transmise la momente de timp diferite şi abordează subiecte diferite, ministrul mediului, Daniel Constantin, a evitat să îmi răspundă punctual, atrăgându-mi atenţia prin scrisoarea nr. 897/DC/28.02.2017 (http://www.cdep.ro/interpel/2017/r46A.pdf) că mi-a răspuns prin adresa  nr.898/DC/2016  - număr ulterior şi datată anul trecut (!!!!). În conformitate cu un nivel elementar de logică, aceasta din urmă ar fi trebuit să ajungă înaintea celeilalte (ca să poţi face referire la ea), însă, până la acest moment, nu mi-a fost comunicată. În consecinţă, nu am  primit răspunsuri la întrebările puse.

Pentru a evita situaţii de genul “O scrisoare pierdută”, îi recomand domnului Daniel Constantin şi consilierilor săi să trateze cu seriozitate întrebările adresate de parlamentari, care, de multe ori, au la origine nelămuriri ale cetăţenilor sau ale factorilor implicaţi direct în gestionarea problemelor de mediu semnalate. Domnilor guvernanţi, dacă vi se pare că întrebările sunt similare, mai citiţi-le o data! Poate aşa veţi reuşi să surprindeţi diferenţele şi să emiteţi acte normative clare!

Deputatul Glad Varga consideră că Ordonanţa de urgenţă privind Taxa Fondului de Mediu este promovată într-un mod pripit, pompieristic, fără a rezolva de fapt problemele pe care România le are în acest domeniu, extrem de sensibil. Scopul direct al OUG nr. 196/2005 este clar: îndeplinirea de către România a obiectivelor UE în materie de deşeuri şi politici de mediu, iar ca pas următor, evitarea penalizării României („infringement”) ca urmare a nerealizării obligaţiilor asumate ca stat membru prin Tratatul de Aderare. 

„Scopul este lăudabil, dar modalitatea de a atinge acest scop este discutabilă. Practic, prin această Ordonanţă, respectiv prin modificările aduse Ordonanţei vechi, se mută responsabilitatea dintr-o parte în cealaltă, de la «proprietari», adică administratorii deşeurilor, ai gropilor de gunoi, înspre «colectori», adică operatorii economici care asigură serviciul de salubrizare al localităţilor. Aceştia din urmă vor trebui să acopere aceste costuri, pentru că, la rândul lor, nu pot să transfere costurile către contribuabil, deoarece există contracte ferme între firmele colectoare şi persoanele fizice. Dar, în timp, aşa cum suntem obişnuiţi, va plăti tot populaţia şi administraţiile locale, adică tot românul obişnuit. Practic, acum ascundem «gunoiul sub preş», ceea ce ne va costa, la propriu, pe termen mediu şi lung”, a afirmat Glad Varga.

Deputatul arădean, membru al Comisiei de mediu si echilibru ecologic, a mai identificat şi alte nereguli ale Ordonanţei: „Este greşită presupunerea că în deşeurile municipale, menajere şi asimilate, colectate de la populaţie există un procent de 20-50% deşeuri ce pot fi colectate selectiv. Deşeurile colectate direct de la populaţie nu au un conţinut mare de carton, hârtie sau plastic. Ordonanţa porneşte greşit de la premiza că toate deşeurile produse de populaţie sunt fie reciclabile, fie reutilizabile. Aceste deşeuri sunt în mare parte biodegradabile, provenite din alimentaţia zilnică. Cei care au deşeuri reciclabile în cantităţi mari le valorifică prin firmele de colectare specializate, nu prin fluxul gunoiului menajer. O estimare realistă a gradului de reciclare a gunoiului menajer se poate face doar după ce aceste firme, specializate în colectarea de metale, sticlă, plastic sau hârtie, comunică autorităţilor publice locale cantităţile colectate separate.

Trebuie adoptate soluții care rezolvă problema și pe termen mediu și lung, pornind de la programe de informare și crearea infrastructurii necesare colectării, depozitării  și procesării deșeurilor.  Actualul proiect de lege dezvăluie lipsa de soluții lipsa de interes pentru rezolvarea concretă a problemelor. Propun o dezbatere pe aceasta tema în comisiile de mediu ale Parlamentului” a completat deputatul Glad Varga.