Frecvent interpretată în debutul programelor simfonice, uvertura la opera Ruslan si Ludmila de Mihail Ivanonici Glinka este fără îndoială o lucrare ideală pentru “lansarea” unui concert.

Scurtă, sclipitoare, de un dinamism irezistibil, partitura este la fel ca majoritatea paginilor introductive ale secolului al XIX-lea, un rezumat al acţiunii operei, în cazul de faţă al unui spectacol magic, plin de elemente eroice şi fantastice, inspirat din poemul omonim al lui Puşkin.

Alegerea îi aparţine dirijorului braşovean Iulian Rusu, invitat să colaboreze în momentul central al concertului cu pianistul Csiki Boldizsár, ca acompaniator al unuia dintre cele mai pitoreşti şi strălucitoare concerte ale literaturii secolului XX, Concertul în sol major pentru pian şi orchestră de Maurice Ravel. Scris în spiritul partiturilor lui Wolfgang Amadeus Mozart sau ale celor semnate de Camille Saint Saens, concertul impresionează deopotrivă prin mixtura de clasic şi efecte împrumutate din lumea jazz-ului, nelăsând deoparte nici inspiraţiile din zona contemplaţiilor muzicale ale lui Gabriel Fauré.

Un final de o cu totul altă natură este preconizat după pauză, un spaţiu dedicat muzicii lui Felix Mendelssohn Bartholdy şi celei de a IV-a Simfonii, Italiana. „Va fi cea mai minunată lucrare pe care am scris-o vreodată” declarase compozitorul ca urmare a impresiilor vizitei sale de un an şi jumătate în Italia, realizate la îndemnul marelui său mentor, Johann Wolfgang von Goethe. Veneţia, Roma, Napoli, Pompei, Genova şi Milano sunt repere pe harta sonoră a acestei partituri de mare virtuozitate şi strălucire, un examen de tehnică orchestrală şi inspiraţie dirijorală.

Portret – Iulian Rusu

Născut în anul 1967, Iulian Rusu şi-a început studiile muzicale la vârsta de 9 ani (la Suceava) alegând clarinetul ca instrument principal. Şi-a continuat studiile la Liceul de Muzică „Octav Băncilă” din Iaşi la clasa profesorului Ioan Mica şi la Facultatea de Muzică din Braşov la clasele profesorilor Dumitru Sâpcu şi Daniel Theodoru.

De la dirijorul Daisuke Soga ia primele lecţii de dirijat. Remarcându-i realele calităţi în arta dirijatului, în anul 1998 îi oferă o bursă la Cursul Internaţional de Dirijat la Csorna în Ungaria.

În anul 1999 este admis la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală, specializându-se în Stilistică Dirijorală, Dirijat Orchestră, la clasa profesorului universitar si dirijorului Cristian Brâncuşi. Cu maestrul Dumitru Goia îşi perfecţionează tehnica dirijorală în cadrul Cursurilor Internaţionale de Dirijat organizate la Universitatea din Bucureşti, în ediţiile anilor: 2000, 2001, 2002. În anul 2003 participă la Cursul Internaţional de Dirijat condus de profesorul şi compozitorul Jorma Panula din Finlanda. În anul 2006, maestrul Octav Calleya, profesor de dirijat la Universitatea de Muzică din Malaga – Spania, îl invită la Cursul Internaţional de Dirijat (la Malaga) în compania Orchestrei Naţionale de Tineret a Moldovei, acordându-i o bursă de participare. Între anii 2001 şi 2005 a studiat, cu maestrul Sergiu Comissiona, care i-a împărtăşit cunoştinţe din vasta şi îndelungata-i experienţă.

În anul 2011 obţine titlul de Doctor în muzică (dirijat de orchestră) cu titlul Tezei: Tradiţia Dirijorală în România, Stil, Concepţie, Spirit creator.

A apărut în calitate de dirijor la pupitrul orchestrelor Filarmonicilor: Asia Philharmonic Orchestra, Bacău, Botoşani, Braşov, Chişinău, Craiova, Oradea, Orchestra de Cameră din Braşov, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş şi a unor ansambluri orchestrale şi camerale formate la iniţiativa sa.

A realizat turnee în calitate de solist sau dirijor în Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Spania, Suedia, Kuwait, S.U.A., Korea de Sud.

Portret – Csíky Boldizsár

Dovedind încă din copilărie calităţi muzicale surprinzătoare, Csíky Boldizsár jr. a urmat cursurile Liceului de Artă din Târgu Mureş, unde i-a avut ca profesori pe Szőnyi Márta şi Ávéd Sillo Éva. Şi-a continuat studiile la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca cu profesorii Ileana Prada şi Dana Borşan, iar la compoziţie cu Hans Peter Türk. Din anul 1991 a urmat cursuri postuniversitare cu celebrul pianist Jandó Jenő, la Academia de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta. În 1992 a primit o bursă de studii la Lübeck (Germania), la cursurile de măiestrie susţinute de profesorul Lev Naumov, iar între anii 1993-1997 a participat la cursurile de la München, ale prof. Walter Krafft.

La recomandarea maestrului Dan Grigore, în 1998 participă la cursul de vară de la Fontainebleau (Franţa), unde frecventează cursurile profesorilor Gaby Casadesus, Philippe Bianconi şi Philippe Entremont. În perioada studenţiei (1987 – 1992) a câştigat cinci premii naţionale, iar în 1994 a primit premiul Cella Delavrancea acordat de maestrul Dan Grigore. În anul 2000, după numeroase colaborări, aproximativ 40 de concerte pe an, directorul muzical (Walter Krafft) al institutului Münchener Musikseminar (Germania) îi acordă titlul de solist permanent.

Csiky Boldizsár a susţinut concerte cu toate orchestrele simfonice din România şi a realizat mai multe înregistrări CD, la radio şi TV. A fost invitat în repetate rânduri ca membru al juriilor concursurilor internaţionale de pian, susţinând de asemenea cursuri de măiestrie în ţară şi străinătate.

Ca artist interpret, a susţinut peste 800 de recitaluri şi concerte în majoritatea centrelor muzicale ale ţării şi peste hotare (…).

În anul 2006 obţine titlul de Doctor în muzică cu lucrarea Stileme ale creaţiei pianistice la A. Skriabin – de la postromantic la modern. În prezent ocupă funcţia de conferenţiar universitar dr. la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, studenţii clasei sale de pian fiind distinşi cu premii la concursurilor din ţară şi din străinătate.

“În cursul lunii martie 2015, în dosare de corupție instrumentate de DNA, au rămas definitive un număr total de 32 de hotărâri judecătorești prin care au fost condamnați 128 de inculpați, dintre care: 1 senator, 2 directori companie națională, doi directori sucursală companie națională, 1 șef direcție județeană instituție publică, 2 judecători dintre care un fost membru CSM, 1 prim procuror, 1 avocat, 7 ofițeri MAI, 62 polițiști de frontieră (Dosarul Vama Siret), 7 lucrători vamali, 3 primari, etc. Pedepsele dispuse de judecători față de cei 128 de inculpați sunt cuprinse între 12 ani închisoare și 5.000 lei amendă”, se precizează în comunicatul DNA.

Cine sunt inculpații condamnați

În 4 martie, prin decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data săvârşirii faptelor, a fost condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare, pentru şantaj. În acelaşi dosar au fost condamnaţi, tot pentru şantaj, Dorel Pârv, la o pedeapsă de patru ani de închisoare şi Mitruş Ghezea, la doi ani şi şase luni de închisoare.

În 9 martie, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Ion Ioniţă, primar al comunei Agigea, judeţul Constanţa, la data faptelor, la o pedeapsă de cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu în formă continuată şi delapidare. Alte patru persoane au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.

În 12 martie, Adriana Veturia Moldovan, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Năsăud, a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare, pentru trafic de influenţă şi instigare la fals intelectual. Petru Rus, fost judecător la Judecătoria Năsăud, a primit o pedeapsă de şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual, iar alte două persoane au fost condamnate la câte doi ani de închisoare cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă.

Tot în 12 martie, ICCJ i-a condamnat pe Constantin Jugănaru şi Gheorghe Puşcaşiu, director general, respectiv director economic la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Transilvania Sud Braşov la data faptelor, la câte şapte ani de închisoare, pentru luare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată. În acelaşi dosar, trei persoane au primit pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare, cinci au fost achitate, iar pentru alte două, instanţa a dispus încetarea procesului penal.

Instanţa supremă a mai decis, în 12 martie, într-un alt dosar, condamnarea Gabrielei Ungureanu, director executiv la Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Braşov la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese.

Totodată, Curtea de Apel Iaşi a condamnat-o în 12 martie, pe Maria-Magdalena Coşniţă (fostă Ibănescu), controlor vamal la Biroul Vamal Albiţa la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită, complicitate la trafic de influenţă şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Faţă de alţi 21 de inculpaţi din aceeaşi cauză, instanţa de judecată a dispus disjungerea şi formarea unui nou dosar.

În 17 martie, ICCJ a condamnat definitiv 62 de poliţişti de frontieră şi patru vameşi de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret, la pedepse între cinci ani şi cinci luni, cu executare sau cu suspendare, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată, respectiv dare de mită.

În 18 martie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Mircea Alexandru Stănciulescu, subinspector de poliţie în cadrul Poliţiei Capitalei la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

În 20 martie, Alexandru Ionuţ Gheorghe, lucrător vamal la Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova la data faptei, a fost condamnat de Curtea de Apel Ploieşti la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită în formă continuată. În acelaşi dosar, Daniela Cristina Anghelescu, lucrător vamal DJAOV Prahova – Biroul Control Documentar la data faptelor, a primit o pedeapsă de şase luni de închisoare cu suspendare, pentru primire de foloase necuvenite.

În 23 martie, ICCJ l-a condamnat pe Adrian-Toni Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii la data faptelor, la o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. De asemenea, Angel-Gabriel Roşca, şofer la CSM la data faptelor, a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În 24 martie, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat pe Ioan Borduz, primar al comunei Fîrliug, judeţul Caraş-Severin, la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, deturnare de fonduri şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Instanţa l-a condamnat şi pe Mircea Duşan Olar, reprezentant al unei firme, la o pedeapsă de 5.000 de lei amendă penală, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Tot în 24 martie, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat pe Iosif Secăşan, senator la data faptelor, la o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită. În acelaşi dosar, Sebastian Telbis, medic specialist la Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin – Compartimentul de Expertiză Medicală Reşiţa la data faptelor, a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită, iar Iova Moza a fost condamnat la un an şi nouă luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.

În 27 martie, instanţa supremă i-a condamnat pe Dorin Gavril Debucean, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals şi conflict de interese, şi pe Natalia Alina Istrate, director general adjunct al CNADNR la data faptelor, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În 31 martie, Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Silvi Mirică, ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, preşedinte al unei comisii de concurs pentru încadrare subofiţeri, pe Gheorghe Şerban şi Radu Azoiţei, ofiţeri la IJJ Ilfov, membri în aceeaşi comisie la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals. De asemenea, Liviu Pocora, ofiţer la IJJ Ilfov, membru în aceeaşi comisie de concurs la data faptelor, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru aceleaşi fapte.

Într-un alt dosar, tot în 31 martie, Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Sanda Liana Felecan, comisar de poliţie, medic în cadrul Centrului Judeţean Bistriţa-Năsăud al MAI la data faptelor, la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, fals intelectual şi uz de fals, informează Vocea Transilvaniei.ro.