Săptămâna Europeană împotriva cancerului (European Week Against Cancer – EWAC) are loc între 25 și 31 mai în fiecare an și se încheie pe 31 mai cu Ziua Mondială fără Tutun.

În această perioadă sunt readuse în prim plan preocupările de sănătate publică, se discută despre necesitatea de a intesifica acțiunile de prevenție primară a cancerului, de a asigura servicii de depistare precoce, diagnostic și tratament de egală calitate și siguranță tuturor cetățenilor și de a oferi suport pacienților și supraviețuitorilor de cancer.

Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, iar estimările arată că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces.

Principalii factori de risc care contribuie la povara globală a cancerului sunt factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderabilitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este încă ridicată, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de prevenție primară.

Cancerul este o boală cu multe implicații în viețile tuturor. Fiecare cunoaște  pe cineva  care a avut sau are un diagnostic de cancer. Este una dintre provocările din sănătate din vremurile noastre și ne afectează pe toți. De aceea combaterea și controlul cancerului rămâne una dintre cele mai discutate probleme de sănătate publică.

Creșterea speranței de viață la nivel european, progresele științifice care au reușit să transforme anumite tipuri de cancer dintr-o boală fatală într-o boală cronică, nevoile de sprijin suplimentar pentru pacienți, supraviețuitori și familiile acestora, ridică provocări complexe.

Pentru a putea răspunde acestor provocări, România trebuie să asigure o creștere a accesului și a calității serviciilor medicale de diagnostic și tratament, dar și să intensifice dezvoltarea și implementarea de programe de prevenție primară și screening pentru cancer. De aceea, direcționarea resurselor, atât cele financiare, cât și cele umane trebuie să se îndrepte către acele intervenții care și-au dovedit eficacitatea și cost-eficiența, pentru a obține un maximum de beneficii, cu minimum de riscuri.

România a dezvoltat și implementat programe pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal, care vizează prioritar populațiile vulnerabile. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021-2027, finanțat din fonduri structurale a alocat importante resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii de diagnostic și tratament al cancerului.

Raportul Global pentru Tuberculoză din 2016 al OMS arată că 49 milioane de vieți au fost salvate prin diagnostic efectiv și tratament în perioada 2000-2015. În 2015, 10,4 milioane de persoane aveau tuberculoză (5,9 milioane au fost bărbați, 3,5 milioane femei și 1 milion copii). 1,8 milioane au decedat prin această boală, inclusiv 0,4 milioane la persoanele cu co-infecție HIV. Dintre copii, 1 milion s-au îmbolnăvit de tuberculoză și 170.000 au decedat prin boală, exculsiv cei cu HIV. 61% dintre cazurile de TB s-au produs în Asia, urmate de Africa cu 26% din cazuri. 87% dintre cazurile noi de TB s-au produs în cele 30 de țări cu povară ridicată a bolii.

În luna mai 2015, la Adunarea Mondială a Sănătății, guvernele au convenit asupra noii strategii pe 20 de ani (2016 – 2035) pentru a pune capăt epidemiei TB la nivel mondial. Strategia End TB a OMS prevede o lume liberă de TB cu zero decese, boli și suferință. Din 2016, obiectivul global este de a pune capăt epidemiei TB la nivel mondial. Strategia End TB, adoptat de toate statele membre OMS, servește ca un model pentru țările pentru a reduce incidența TB cu 80% și TB decese cu 90% și iar pentru a elimina costurile catastrofale pentru gospodăriile afectate de TB până în 2030.

În România, la sfarsitul anului 2015, erau în evidență 14.226 de cazuri TB (71,5%000). Un număr de 12.001 sunt cazuri noi (60,3%000), iar 2.240 recidive. Peste 500 de cazuri noi sunt înregistrate anual cu rezistenţă la medicamente. In 2015, conform buletinului informativ al INSP, cele mai multe cazuri noi au fost inregistate in județele: Constanța: 505 cazuri (530 cazuri in 2014), Dolj: 598 cazuri (616 cazuri in 2014), Iași: 617 cazuri (586 cazuri in 2014), București : 942 (1037 cazuri in 2014). În 2016, România înregistrează cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană (de cinci ori peste media UE), cu aproximativ 20% din cazurile de TB raportate in UE, in conditiile in care detine doar 4% din populatia UE. În România 1.100 de persoane mor anual de TB si alte 16.000 sunt diagnosticate, majoritatea din randul populatiei tinere si active .

Sloganul de anul acesta al Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei este ÎNVINGEȚI TUBERCULOZA. ACUM ȘI PENTRU TOTDEAUNA!

Răspunsul sistemului de sănătate din România pentru reducerea poverii TB se desfăşoară conform Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei 2015 – 2020, aprobată prin prin HG nr. 121/2015 şi este realizat prin PNPSCT constituit în conformitate cu actele normative care reglementează derularea programelor naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului Sănătății. Campania urmăreşte scopul Planului Global Stop TB şi va permite populaţiei de pe întreg globul să participe la controlul şi eradicarea bolii în decursul vieţii.

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Arad, în colaborare cu coordonatorul județean al Programului Național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei; Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala Arad; Uniunea Internațională a Bisericilor Penticostale a Romilor celebrează, în data de 24 martie 2017, Ziua Mondială de Luptă împotriva tuberculozei; acțiunile se vor desfășura :

în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, secția Pneumologie Compartimentul clinic TBC din Str. Mihai Eminescu nr. 46 ;

în unitățile sanitare care derulează activități specifice ale Programului Național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei de pe teritoriul județului Arad;

Biserica Penticostală ”El-Shaddai” Arad , str. Clopotului nr.151;

în unități de învățământ: Colegiul Național ”Vasile Goldiș” Arad, Colegiul Tehnologic de Industrie Alimentară Arad,Școala Gimnazială” Ștefan Cicio Pop” Arad, Liceul Teoretic ”Gheorghe Lazar” Pecica ,Școala Gimnazială Țipar.

Conform Compartimentului de Statistică și Informatică în Sănătate Publică din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Arad, la sfârșitul anului 2016, situația cazurilor de tuberculoză era următoarea:

Incidența TBC a fost de 315 cazuri (dintre care 312 adulți și 3 copii) repartiția în funcție de mediu de proveniență: în mediul urban au fost 150 adulți și 1 copil, iar în mediul rural au fost 162 adulți și 2 copii; Bolnavi rămași în evidență cu TBC au fost în număr de 338 (dintre care 335 adulți și 3 copii);

35 de cazuri de deces prin TBC (dintre care 34 adulți și 1 copil).

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Arad, în colaborare cu coordonatorul județean al Programului Național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei, celebrează în data de 4 februarie 2017, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este un eveniment global, care are loc în fiecare an în data de 4 februarie și unește lumea sub o singură temă pentru a evidenția lupta dusă împotriva cancerului.

Scopul acestei campanii este de a reduce numărul de decese care pot fi prevenite în fiecare an, prin creșterea gradului de conștientizare a cancerul în rândul publicului larg și prin impulsionarea guvernelor spre a lua măsuri suplimentare împotriva bolii.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este o iniţiativă a Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului – Union for International Cancer Control (UICC), organizaţie neguvernamentală care uneşte comunitatea de luptă împotriva cancerului în vederea reducerii poverii globale prin cancer, promovării echităţii şi integrării controlului cancerului în agenda mondială pentru sănătate şi dezvoltare.

În prezent, 8,2 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza cancerului în întreaga lume, iar, dintre aceştia, 4 milioane mor prematur (cu vârste între 30 şi 69 de ani).

Trebuie întreprinse acțiuni urgente pentru a crește gradul de conștientizare asupra cancerului și dezvoltarea unor strategii practice pentru a aborda povara prin cancer, deoarece inegalitățile globale în privința accesului la prevenire, tratament și îngrijiri paliative sunt în creștere exponențială.

Având loc sub sloganul ”Noi Putem. Eu Pot.”, campania Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului 2017 explorează acțiuni pe care putem să le întreprindem pentru a salva vieți, pentru a atinge o mai mare echitate în îngrijirea cancerului și pentru a face din lupta împotriva cancerului o prioritate la cele mai înalte niveluri politice.

În jurul fiecăreia dintre aceste acțiuni există fapte cheie și documente justificative, astfel că, indiferent cine sunteți – un supraviețuitor al cancerului, un coleg de muncă, o organizație din domeniul cancerului, un îngrijitor, un prieten, un angajator sau un student – informațiile sunt la îndemâna dumneavoastră, pentru a vă sprijini și a vă permite să luați măsuri.

Așa cum cancerul afectează pe toată lumea în moduri diferite, fiecare dintre noi avem puterea de a lua măsuri pentru a reduce impactul bolii asupra persoanelor, familiilor și comunităților.

În România, Campania de celebrare a Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Ceremonia militară de acordare a Drapelului de luptă  Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad se va desfăşura în data de 15 octombrie 2016, începând cu ora 10.00, în Piaţa Revoluţiei din municipiul Arad.

Acordarea drapelului de luptă s-a făcut prin decret al preşedintelui României, nr. 379 din 07.04. 2016.

Drapelul de luptă are un regim cu totul special – pentru că este simbolul onoarei, vitejiei şi gloriei militare.

Fiecare unitate militară îşi are propriul drapel de luptă.

La 1 septembrie 1863 au fost înmânate de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza drapelele de luptă tricolore tuturor unităţilor militare ale armatei romane. Ca o recunoaştere a eroismului pompierilor militari la data de 13 septembrie 1863 s-a înmânat primul drapel de luptă Companiei de Pompieri din Bucureşti de către acelaşi domnitor.

Fiecare drapel de luptă are elemente de identificare proprii, în sensul că în cele patru colţuri ale flamurii sunt brodate cu fir aurit, cununi cu două ramuri de stejar care au în interiorul lor semnul de armă, iar pe placa ce susţine acvila cruciată şi pe inelul de pe hampă este inscripţionat numele unităţii.

Drapelul de luptă al unităţilor militare este confecţionat în ateliere speciale şi este compus din flamură, hampă, acvilă şi accesorii. Flamura e confecţionată din ţesătură dublă de mătase, are formă dreptunghiulară şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Pe flamură sunt reproduse, în fâşii, culorile Drapelului României – cu albastru la hampă, galben în mijloc şi roşu la exterior. Pe fâşia galbenă, central, este aplicată Stema României, brodată cu fir metalizat şi mătase în culori.

În fiecare dintre cele patru colţuri ale drapelului de luptă sunt brodate, cu fir auriu, cununi din două ramuri de stejar, în interiorul cărora este reprezentat însemnul categoriei de forţe ale armatei de care aparţine unitatea militară – în cazul pompierilor se află semnul de armă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentat de două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, sub care se află o grenadă explodând, toate din argint.

Pe cele trei laturi libere, flamura este brodată cu franjuri de fir auriu răsucit, iar în colţurile fâşiei de culoare roşie sunt prinşi ciucuri din fir auriu. Hampa este confecţionată din lemn, are culoare maro. Acvila  este confecţionată din aur, are capul orientat spre dreapta, aripile semideschise şi ţine în cioc o cruce ortodoxă, iar în gheare – fuiorul de fulgere, care reprezintă puterea şi curajul. Pe aversul suportului acvilei este înscrisă deviza „Onoare şi patrie”, iar pe revers este denumirea unităţii militare.

Pe timp de pace, Drapelul se păstrează în condiţii speciale şi este scos din vitrina sigilată doar cu aprobarea comandantului unităţii şi doar la aniversarea anumitor evenimente importante ale ţării ori ale unităţii, fiind apărat de garda drapelului.

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Arad celebrează în data de 28 iulie 2016, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor, un eveniment anual, care se concentrează la nivel mondial asupra grupurilor de pacienţi şi persoanelor care trăiesc cu hepatita virală. Este o oportunitate de a sensibiliza şi de a induce o schimbare reală în prevenirea bolilor şi a accesului la testare şi tratament.

La nivel mondial, 400 de milioane de persoane trăiesc cu virusurile hepatitei B şi C şi 1,4 milioane mor anual din cauza acestor infecţii. Aproximativ 95% din oamenii care trăiesc cu hepatite virale nu ştiu că sunt infectaţi, iar 4.000 de persoane mor în fiecare zi, în timp ce există medicamente salvatoare de vieţi.

La Adunarea Mondială a Sănătăţii din luna mai, Statele Membre ale OMS au hotărât adoptarea primei Strategii de Eliminare a Hepatitelor Virale, cu obiective ambiţioase şi având ca scop eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030. Tocmai de aceea  tema campaniei din acest an este „ELIMINAREA HEPATITELOR VIRALE”.

Campania are ca scop creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei în privinţa poverii uriaşe reprezentată de hepatitele virale şi îmbunătăţirea prevenirii bolilor şi a accesului la testare, tratament şi îngrijire.

„Pentru a accentua tema eliminării, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitei 2016, va fi lansată NOhep, o mişcare globală de eliminare a hepatitelor virale, care va uni oamenii şi va oferi o platformă prin intermediul căreia aceştia să vorbească, să se implice şi să acţioneze, pentru a fi siguri că angajamentele globale vor fi îndeplinite şi hepatitele virale vor fi eliminate până în anul 2030.

Obiectivul NOhep este de a implica peste 300 de milioane de oameni până în anul 2030, pentru a accelera acţiunile necesare eliminării hepatitelor virale. Dacă acţionăm acum, vom salva 7 milioane de vieţi până în anul 2030. În scopul atingerii obiectivului NOhep de a ajunge la 300 de milioane de susţinători până în anul 2030, avem nevoie de ajutorul tuturor.

Alăturaţi-vă mişcării globale şi fiţi parte din ceea ce face din eliminarea hepatitelor virale următoarea noastră mare realizare. Accesați www.NOhep.org și înregistrați-vă în cadrul mișcării.

În România, Campania cu sloganul „NoHep… Următoarea Noastră Mare Realizare.” este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică” se precizează într-un comunicat remis publicităţii de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Arad – director executiv Daniela Cârnaţu.

scris de prof. Ioan Tuleu

Oricât de mari ar fi fost confruntările armate, şi oricât de mare era adversitatea între inamici,  pe câmpul de luptă se stabileau uneori, în mod tacit şi înţelegeri care ţineau de un minim de confort, de un minim umanism. De o astfel de înţelegere a luat cunoştinţă mareşalul  Antonescu aflat în vizită pe frontul din Moldova în vara anului 1944 şi pe care a povestit-o general de corp Radu Niculescu Cociu, comandant al Diviziei 1 Gardă, care a îndrăznit a-l aduce pe mareşal până în linia întâi, faţă în faţă cu poziţiile ruseşti. „Ofiţerii care-l însoţeau, în special şeful său de cabinet , îmi spun că fac o imprudenţă dacă îl duc în linia întâi şi că voi răspunde dacă se va întâmpla ceva rău. Eu le-am răspuns că fac acest lucru pentru ca mareşalul să-şi dea seama de organizarea defensivă a poziţiei, de ce lucrări a necesitat, în plus să vadă şi poziţia ocupată de inamic: „Voi nu-l duceţi decât la bucătării de unde nu vede nimic”.

Cu acestea zise, pornim prin şanţuri, până la linia I de trăgători. În acest drum a luat contact cu ofiţerii români punându-le diferite întrebări, cu ofiţerii germani de artilerie care au lăudat armata română, de la care au împrumutat sistemul de calcul practic şi eficace. Ajunşi până în linia I, poziţia noastră domina poziţia sovieticilor cu circa 10 metri. Mareşalul cerând un binoclu examinează poziţia inamică ce se găsea la numai 100 de metri. La un moment dat a început să numere soldaţii, cam o grupă de puşcaşi şi care erau la masă mâncând. Mareşalul mă întrebă: De ce nu trag în ei ? Eu îi răspund: „Domnule mareşal este o înţelegere tacită să ne respectăm masa reciproc şi noi suntem în defensivă, nu este cazul să-i provocâm la o acţiune pe care noi nu o dorim . Dacă vor ataca ne vom apăra”. Cu această motivare, masreşalul a tăcut şi a pornit prin şanţuri înapoi pe unde venisem.