Propunerile din Legea Educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale din domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România. Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor. Iar România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educație. Există șansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele și nevoile celor direct implicați, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generații de tineri bine pregătiți.

Potrivit propunerilor, Educația va primi 15% din bugetul general consolidat. Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Principiul este simplu: fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță și va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele. La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.

Totodată, potrivit legii, profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare. Există în proiectul de lege o îmbunătățire clară. Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie. Prin urmare, putem vorbi despre un salariu care se poate apropia de 4. 000 RON. O atenție sporită va fi acordată Centrului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, ce va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.

O temă care a generat dezbateri este a titlurilor academice. În noua lege, plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor și sunt prevăzute mecanisme mai eficiente pentru identificarea abaterilor din doctorate. Iar regula generală este aceasta: etica și integritatea sunt priorități. La capitolul verificarea doctoratelor, schimbarea majoră este următoarea: se va înființa Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), ca instanță supremă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri. Concret, eventualele plagiate nu vor mai fi verificate de către CNADTCU, ci de către această comisie, dar după universitatea care a acordat titlul de doctor.

După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor. Explicația este una simplă: instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale.

Legea Educației prevede și reducerea abandonului universitar prin instituirea unui program naţional de prevenire: Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU). Va exista și programul ”A doua şansă”, dar și implicarea cadrelor didactice, astfel încât studenții să nu abandoneze cursurile. Conform Ministerului Educaţiei, (PNRAU) ar urma să beneficieze de o finanţare anuală de 200 de milioane de lei.

 Dar nu putem vorbi despre reforma învățământului superior fără o reformă a funcțiilor din acest domeniu. Astfel, potrivit noilor prevederi, mandatul de rector va fi de 5 ani, cu o limită de mandate asumată de fiecare universitate. Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertății academice trebuie să garanteze comunității universitare dreptul de a–și alege rectorul.  Nicio altă funcție de conducere aleasă din universități nu are o limită de mandate prevăzută în lege. Nici președintele senatului universitar, nici prorectorii, nici decani, nici prodecanii, nici directorii de departament, nici membrii senatului universitar nu au un număr limitat de mandate.

Așadar, există suficiente modificări în proiectul propus, atât pentru mediul preuniversitar, cât și pentru mediul universitar, care pot duce Educația din România la standarde foarte înalte!

Astăzi în cadrul unei conferinţe de presă, co-președintele Alianţei Creştin Liberale Arad, Gheorghe Falcă a precizat  că potrivit informațiilor pe care le deține, Comisia de la Veneția va analiza un caz unic în istoria Europei. Guvernul actual a reuşit  să modifice prin ordonanţe de urgenţă 80% dintre articolele Legii Educației. Lipsa de reacție din partea  Avocatului Poporului la solicitările primite privind sesizarea Curții Constituționale cu privire la această ordonanță de urgență să fie în atenţia Comisiei de la Veneţia.

„Victor Ponta și Guvernul PSD au intrat în istoria negativă a Europei, deoarece în nici o țară de pe Bătrânul Continent nu mai există o ordonanță de urgență care să modifice peste 80% dintre articolele unei legi. Legea Educației nr. 1 din 2011 nu mai poate fi considerată o lege ca atare, fiind modificată voința Parlamentului de la momentul adoptării acesteia , trecându-se prin acestă ordonanță de urgență la dictatura Guvernului față de democrația parlamentară care a existat atunci când s-a emis această lege. De asemenea, Comisia de la Veneția analizează în acest caz și lipsa de reacție a Avocatului Poporului” - susţine Gheorghe Falcă.

Liderul democrat liberal arădean a catalogat drept  inadmisibil faptul că instituții ale statului și societatea civilă au solicitat reacția  Avocatului Poporului prin sute de memorii transmise, inclusiv 12 venite din județul Arad, însă aceasta nu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ordonanța de urgenţă care a modificat aproape total Legea Educaţiei.

Astăzi în plenul Camerei Deputaților a fost aprobat, cu 223 de voturi pentru, cinci abțineri și 90 împotrivă, revenirea clasei a IX-a la liceu și reintroducerea pozițiilor de educator și învățător cu studii medii.

Potrivit legii educaţiei promovate de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, din anul 2016, liceul ar fi urmat să aibă doar trei ani. Clasa a IX-a ar fi trecut la gimnaziu, devenind astfel obligatorie.

Prin mai multe amendamente aduse la Ordonanţa emisă de Guvern în luna decembrie, Ministerul Educaţiei a adus, marţi, mai multe modificări ale cadrului legal, printre care figurează eliminarea evaluării transdisciplinare la clasa a VIII-a şi a termenului pentru studii superioare impus învăţătorilor şi educatorilor. De asemenea, educatorii nu vor mai fi obligaţi să aibă studii superioare.

Nicolae Ioţcu, prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat Liberal Arad se arată indignat de declaraţiile făcute de parlamentarul arădean Mihăiţă Calimente, care a afirmat luni, 4 martie, cităm “deciziile se iau în funcţie de alianţe”. Declaraţia vine ca urmare a modificării fulger a Legii Educaţiei.

Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, introdusă în Legea Educației Naționale de fostul ministru Daniel Funeriu și contestată de actualul ministru Remus Pricopie, s-a aflat printre propunerile legislative ale liberalilor, încă din anul 2007, depuse în Parlament și susținute cu ardoare tot de liberali, în 2010. Unul dintre semnatarii propuneri legislative este şi deputatul arădean Mihăiţă Calimente, care acum se opune cu vehemenţă şi care declară pe la televiziuni că, cităm ”Ideea este că noi suntem într-o alianţă. În 2010 eram într-o altă alianţă şi aveam un alt punct de vedere”.

“Mihăiţă Calimente este în afara realităţii. Declaraţiile  pe care deputatul arădean le face pe la televiziuni sunt în funcţie de conjunctură, la fel ca şi alianţele din care acesta face parte. Cetăţeanul simplu, omul de rând se află pe ultimul loc pe lista priorităţilor. Acesta se joacă cu pregătirea elevilor, pasând-i ca pe o minge de ping-pong, în funcţie de perioada în care el însuşi se află la guvernare sau în opoziţie”, a declarat Nicolae Ioţcu, prim vicepreşedinte PDL Arad.