Viceprimarul municipiului Arad, Călin Bibarţ s-a întâlnit azi cu reprezentanţii producătorului de componente auto Roki Romania Manufacturing. Compania niponă ai cărui principali clienţi sunt General Motors, Nissan şi Mazda va deschide la Arad primul său centru de producţie din Europa.

Producătorul japonez a închiriat, pentru o perioada de cinci ani, un spaţiu de 5.500 mp în incinta parcului logistic şi industrial CTPark Arad, situat la ieșirea din oraș spre Zădăreni, lângă autostrada paneuropeană.  Aici se va amenaja o fabrică de filtre pentru industria auto.

În cadrul întâlnirii de azi, administraţia locală, prin vocea vceprimarului Călin Bibarţ,  a asigurat producătorul nipon de tot sprijinul ei astfel încât fabrica să intre în producţie  chiar din primăvara lui 2018.

Aurora Simionescu, fosta studentă a universității Jacobs din Bremen, la vârsta de doar 33 de ani a căpătat funcția de Associate Professor la Agenția Spațială Japoneză JAXA, fiind prima non-japoneza ce a primit această funcție. Aurora susține că această provocare este de ași împinge limitele proprii cu fiecare zi ce trece. Iată povestea de succes a acestei doamne!

Ea este unul dintre cei 13 români incluși în topul celor 100 de lideri ai inovației din Europa Centrală și de Sud, potrivit b1.ro.

Aurora a declarat unui site nemțesc că zilnic încearcă să își lărgească orizonturile minții și să înțeleagă mai bine profunzimile Universului în care trăim.

„Încerc să împing limitele cunoașterii mele, câte puțin în fiecare zi. Asta e provocarea mea”, susține, potrivit idw-online.de, cercetătoarea româncă, fostă studentă a universității Jacobs din Bremen, scrie ZiarulRomanesc.de

Recent, Aurora a fost prima non-japoneză investită în funcția de Associate Professor la Agenția Spațială Japoneză JAXA (Japan Aerospace Exploration Agency), la vârsta de doar 33 de ani.

„Fără încurajarea, susținerea și entuziasmul profesorilor mei aș fi ales, probabil, o altă carieră. A fost una dintre experiențele cele mai importante din viața mea”, recunoaște astăzi tânăra româncă

„Vreau să îi ajut și pe alții să își descopere pasiunea și să o urmeze, asta e marea mea motivație”, susține astrofizicianul.

În acest moment, aceasta își formează o echipă de doctoranzi și postdoctoranzi împreună cu care va construi un telescop care va înlocui satelitul Hitomi, dispărut în spațiu în urmă cu un an.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Începând cu 23  august 1937, armata japoneză a efectuat două debarcări la nord de orașul Shanghai pentru a pune mâna pe importantul oraș  și port chinezesc. Încă din acele zile de august fierbinte, soldații japonezi au început a-și clădi reputația de ferocitate dobândită pe tot parcurul celui de Al Doilea Război Mondial. Gu Qingzhen, un puști de doar 12 ani,  nu avusese unde să se ducă la sosirea japonezilor. Mulți locuitori din sătucul Hanjiazhai, de lângă Luodian, fugiseră din fața forței invadatoare, dar părinții săi au fost dintre aceia care rămăseseră să aibă grijă de casă. Însă, când în sat a intrat o patrulă alcătuită din 8 infanteriști, vorbind o limbă stranie, fără viață, și-au dat seama că făcuseră o greșeală. Mica familie Gu, împreună cu un grup de 13 oameni se ascundeau într-o clădire, dar au fost detectați. Japonezii au intrat cu baionetele fixate la arme și au început un adevărat măcel.

Gu se strecurase, împreună cu părinții săi, într-un spațiu îngust din spatele unei sobe, dar în zadar. Un soldat i-a descoperit și a înjunghiat-o în inimă pe mama băiatului. O altă împunsătură îi ucise tatăl. Gu a scăpat fără să fie descoperit, dar baioneta care care îi ucisese părinții i-a zgâriat capul și i-a străpuns umărul dept. Și-a pierdut cunoștința. Când și-a revenit i-a auzit pe soldații japonezi vorbind tare afară. Capul, gâtul și umerii săi erau năclăiți de sângele său și de cel al părinților. Gu a rămas ascuns sub trupurile părinților până a doua zi de dimineață, când s-a asigurat că japonezii plecaseră. A mers apoi peste câmp, printre cadavrele civililor uciși, până când a întâlnit singura persoană rămasă în viață din satul său, o bătrână care-i era rudă și care l-a luat să aibă grijă de el. ( Peter Harmsen, Stalingradul de pe Yangtze, Editura Corint, 2015, p. 161)

scris de: prof. Ioan Tuleu

În timpul războiului chino-japonez s-au petrecut aceleași fapte de cruzime, eroism, lașitate etc precum pe fronturile europene. Un exemplu de eroism este cel relatat de Xiong Xinmin, ofițer de stat major în Divizia 36 chineză, aflat pe frontul de la nord de Shanghai, care a fost martorul unei sângeroase lupte care a izbucnit când o coloană de tancuri japoneze s-a apropiat de trupele sale de lângă ruinele Universității Fudan. „Asta o să ne facă necazuri, a fost tot ce a mai apucat să gândească înainte ca un soldat înalt de lângă el să înșface un mănunchi de grenade de mână și să țâșnească drept în fața tancurilor. Câteva secunde mai târziu s-a auzit o explozie uriașă și un nor dens de fum s-a răspândit în jurul primului tanc. Chinezul se aruncase de bunăvoie în aer din dorința de a opri tancul. Funcționase. Celelalte tancuri s-au întors și s-au retras către liniile lor. ( Peter Harmsen, Stalingradul de pe Yangtze, p. 168)

scris de: prof. Ioan Tuleu

Portavionul Yorktown a fost singurul dintre cele trei portavioane americane care a fost scufundat de aviația japoneză în bătălia de la Midwai. În timp ce aviatorii americani lansau bombele de la o altitudine de 700 de metri, aviatorii japonezi se lăsau în jos sub 300 de metri, apoi reveneu în zbor orizontal, trecând aproape de vârful catargului.

Marinarul George Weise a văzut un aparat venind drept spre el. Ca servant al unei mitraliere de lângă coșul pe care se afla reflectorul a tras în avion tot timpul cât se afla în picaj. Avionul însă și-a continuat drumul, lansând bomba care a trecut prin puntea de decolare…prin puntea hangarelor…prin puntea a doua., explodând în cele din urmă la baza coșului de fum, în adâncul navei.

Această bombă a cauzat multe avarii. Flăcările și fumul au invadat totul: compartimentul de cazane, biroul comandantului secund, laboratorul foto, arhiva navei, bucătăria ofițerilor, stația radar, o întreagă secțiune transversală în structura complexă a unei nave moderne de război. O vâlvătaie de căldură a trecut în sus prin coșul de fum, incendiind vopseaua și sfărâmând totul.

Semnalizatorul Martin a fost aruncat de pe platforma proiectorului. Avea o senzație ciudată că plătește în aer destul de sus pentru a vedea întreaga flotă operativă. Era sigur că murise și se gândea că la urma urmei moartea nu-i chiar așa de rea. După câteva secunde și-a revenit; era suspendat de balustradă, cu două punți mai jos decât proiectorul său. De necrezut, dar era nevătămat.

Marinarul Weise a fost mai puțin norocos. După spusele unora, a fost aruncat în aer atât de sus, încât a atins aripa unui avion japonez care cobora în picaj. În orice caz, în cele din urmă a ajuns pe puntea de decolare cu craniul fracturat.

Ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Excelenţa Sa Keiji Yamamoto, aflat într-o vizită de două zile la Arad, s-a întâlnit astăzi cu autorităţile locale. Prima întâlnire a fost cea cu primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă. Yamamoto a fost însoţit de şeful secţiei Economice a ambasadei, Shin Ogawa, şi de Ioana Gâlcă, angajată în cadrul secţiei Economice.
Ambasadorul a subliniat faptul că Aradul este primul oraş din ţară pe care îl vizitează, în cadrul unui program de întâlniri cu companiile Japoneze prezente în România şi cu reprezentanţii administraţiei locale. În deschiderea discuţiilor cu Primarul Aradului, şeful misiunii diplomatice şi-a exprimat bunele impresii după vizita la cele două importante investiţii din zona industrială de nord-vest a Aradului, Takata Petri şi Yazaki Component Technology. Yamamoto a afirmat că acestea reprezintă modele de succes pentru business şi pentru colaborarea cu autorităţile locale. Ambasadorul a transmis un mesaj optimist cu privire la dezvoltarea relaţiilor economice dintre Japonia şi România, având în vedere şi perspectiva viitorului acord economic UE-Japonia.
La rândul său, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a declarat că prezenţa companiilor japoneze în Arad este foarte importantă pentru economia locală. Investiţiile japoneze au creat mii de locuri de muncă pentru arădeni şi mai mult decât atât, prezenţa lor a conferit Aradului un rating superior de încredere, încurajând şi alte companii străine să se instaleze aici. Gheorghe Falcă a reafirmat interesul municipalităţii şi deschiderea pentru atragerea de noi investiţii şi s-a interesat de perspectiva unor planuri de extindere a companiilor japoneze în Europa. În cadrul discuţiilor, primarul Aradului a evidenţiat potenţialul şi oportunităţile pentru investiţii pe care Aradul le oferă şi impactul unui pol de dezvoltare Arad-Timişoara în context euro-regional.

Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean, a avut la rândul său, o întrevedere cu Excelenţa SA Keiji Yamamoto, ambasadorul Japoniei la București.

Preşedintele CJA a făcut o prezentare succintă a judeţului Arad, a oportunităţilor de investiţii, precum şi a Zonei Libere Curtici-Arad. Nicolae Ioţcu a apreciat faptul că în municipiul Arad îşi desfăşoară activitatea două companii japoneze şi a subliniat deschiderea autorităţilor pentru ca şi alţi investori să vină în judeţul Arad. „Suntem deosebit de onoraţi de faptul că Excelenţa Sa a ales Aradul, ca prim oraş pentru al vizitei sale de când se află în funcţie. I-am prezentat oficialului japonez şi alte domenii în care se poate investi în Arad, în plus faţă de domeniul existent. Investitorii japonezi îşi pot îndrepta atenţia spre zona logistică, zona de prelucrare a produselor agricole, precum şi importul de lemn. Cred că de-a lungul timpului am dovedit că putem susţine investiţiile străine-companiile japoneze şi nu numai- şi că suntem parteneri serioşi de dialog“, afirmă Nicolae Ioţcu.

La rândul său, ambasadorul Keiji Yamamoto a subliniat că apreciază, în mod deosebit, viziunea administraţiei din Arad, precum şi stabilirea unei strategii de dezvoltare a oraşului şi a judeţului pe termen lung. „În fiecare lună am o întâlnire la Bucureşti cu comunitatea de afaceri japoneză şi voi prezenta oportunităţile de investiţii din Arad.  Cred că faptul că Takata şi Yazaki s-au extins la la Arad, atât ca şi producţie, cât şi ca număr de angajaţi, arată că judeţul dumneavoastră poate fi un punct de reper pe harta investiţiilor japoneze în România“, a încheiat Excelenţa Sa.