Sala „Vasile Goldiș” a Consiliului Județean Arad găzduiește marți, 20 august 2024, de la ora 11.00, lansarea volumului „Transilvania sub influența tezelor wilsoniene”.

Cartea, avându-i ca autori pe Andrei Ando, Maria Alexandra Pantea și Sebastian-Dragoș Bunghez, a fost caracterizată de prof.univ dr Cristian Ploscaru, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași ca fiind „O prezentare istorică argumentată și credibilă a problemei naționalităților din Transilvania, de la instaurarea dualismului la Unirea de la 1918”.

Societatea de Științe Istorice din România, cea mai cuprinzătoare organizație profesională din domeniul producerii și transmiterii cunoașterii istorice, care grupează în rîndurile sale profesori, cercetători, arhiviști, muzeografi, studenți și iubitori ai istoriei, a organizat prima ediție a Concursului Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea Comunităților Locale”, manifestare destinată elevilor din ciclurile gimnazial și liceal.

Printre laureați s-au numărat și reprezentanții Colegiului Național „Vasile Goldiș” Arad, coordonați de prof. Dr. Sebastian Bunghez, care au obținut două merituoase premii II. Octavian Apostol, Adela Moisă, Andrei Stana și Sofia Taizs – clasa a VII-a, au obținut premiul pentru lucrarea „Patrimoniu imobil arădean”, în timp ce Andrei Cicortaș, Erick Ionescu, Vanessa Moldovan și Ioana Vladu – tot din clasa a VII-a, au obținut aceeași distincție pentru lucrarea ”Clădiri arădene de patrimoniu”.

„Scopurile acestui proiect, derulat în perioada martie-iunie 2021, au fost următoarele: implicarea elevilor din învăţământul preuniversitar și a studenților în activitățile din viața comunităților locale, dezvoltarea spiritului civic, creşterea gradului de conştientizare a necesităţii protejării, conservării și promovării patrimoniului şi valorilor culturale locale, constituirea unei arhive a bunurilor de patrimoniu din comunitatea respectivă și a unei hărți de turism cultural.

Concursul a constat în realizarea de către echipajele care s-au înscris a unor activităţi precum: identificarea bunurilor cu valoare de patrimoniu material imobil, patrimoniu natural; realizarea unui album foto şi a unei fişe descriptive a bunului respectiv. Acest portofoliu a fost transmis digitalizat către comisia naţională de jurizare care a premiat cele mai bune rezultate ale cercetării, oferind diplome, reviste de specialitate şi cărţi” a precizat prof. Dr. Sebastian Bunghez.

În vederea desfăşurării cu succes a concursului, Societatea de Științe Istorice din România s-a  bucurat de sprijinul unor parteneri precum Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, Institutul Naţional al Patrimoniului, dar şi de susţinerea partenerilor media, revistele naţionale „Historia” şi „Magazin Istoric”.

 Societatea de Științe Istorice din România, cea mai cuprinzătoare organizație profesională din domeniul producerii și transmiterii cunoașterii istorice, care grupează în rândurile sale profesori, cercetători, arhiviști, muzeografi, studenți și alți iubitori ai istoriei,  lansează începând cu data de 1 martie 2021 – Concursul Naţional „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ca parte a programului de activităţi ale anului 2021. Scopurile acestui proiect, derulat în perioada martie-iunie 2021, sunt următoarele: implicarea elevilor din învăţământul preuniversitar și a studenților în activitățile din viața comunităților locale, dezvoltarea spiritului civic, creşterea gradului de conştientizare a necesităţii protejării, conservării și promovării patrimoniului şi valorilor culturale locale, constituirea unei arhive a bunurilor de patrimoniu din comunitatea respectivă și a unei hărți de turism cultural.

Concursul va consta în realizarea de către echipajele care se vor înscrie a unor activităţi precum: identificarea bunurilor cu valoare de patrimoniu material imobil, patrimoniu natural; realizarea unui album foto şi a unei fişe descriptive a bunului respectiv. Acest portofoliu va fi transmis digitalizat către comisia naţională de jurizare care va premia cele mai bune rezultate ale cercetării, oferind diplome, reviste de specialitate şi cărţi. Având în vedere contextul generat de pandemie, ŞSIR şi şcolile partenere vor respecta cu stricteţe măsurile sanitare recomandate de către autorităţi, iar majoritatea activităţilor vor fi derulate on-line.

În vederea desfăşurării cu succes a Concursului Naţional ,,Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale” SŞIR se bucură de sprijinul unor parteneri precum Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, Institutul Naţional al Patrimoniului, dar şi de susţinerea partenerilor media, revistele naţionale Historia şi Magazin Istoric.

Președinte SȘIR,

Prof. univ. dr. Carol Căpiţă  

***

Venind în sprijinul Concursului Naţional ,,Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, inițiat de Societatea de Științe Istorice din România, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”, împreună cu Complexul Muzeal Arad, se alătură demersului de conștientizare și responsabilizare, însumându-și ideea că provocarea prezentului contextual implică aprecierea mărturiilor trecutului identitar, determinând astfel crearea și valorizarea atitudinilor educațional-patrimoniale.

Cele două instituții culturale arădene, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” și Complexul Muzeal Arad, se implică astfel în acest demers educativ prin acordarea de premii constând în cărți și materiale educative, oferite participanților din județul Arad.

Județul Arad deține un bogat patrimoniu cultural, istoric și natural, cu obiective semnificative și valoroase, iar educația pentru cunoașterea mărturiilor trecutului înseamnă înțelegerea prezentului și anticiparea viitorului, precum și o abordare interdisciplinară, formativă prin participare activă și conștientă la promovarea valorilor patrimoniale arădene.

PNL împlineşte azi 143 de ani. „Istoria României moderne se împleteşte cu istoria PNL. În 143 de ani de existenţă, partidul a avut numeroşi lideri capabili, şi-a asumat guvernarea în momente grele, a traversat perioade mai bune sau mai rele, a fost scos în afara legii în cumplita perioadă a comunismului. PNL a continuat să existe în gândurile susţinătorilor săi, în planurile lor de a reconstrui România. Suntem partidul istoric care a rămas pe scena politică democratică neîntrerupt. Suntem partidul care susţine de 143 de ani România europeană, democraţia şi economia de piaţă, orientarea spre Occident. Noi credem că putem reuşi prin noi înşine, prin iniţiativă privată, muncă, prin competiţie şi susţinerea performanţei. Astăzi PNL este partidul care poate uni dreapta din România, pentru a o salva de un PSD care ne aminteşte prea mult de trecutul întunecat şi nu oferă perspective pentru o societate liberă, prosperă, europeană. Este o responsabilitate în plus pentru noi ca liberali, ca oameni de dreapta. Tuturor celor care se simt aproape de PNL, de dreapta politică românească, la mulţi ani şi puterea de a construi societatea pe care o dorim!”, a spus Sergiu Bîlcea, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Arad.

Biblioteca Orășenească Nădlac a fost azi gazda unei acțiuni culturale dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri.

La eveniment au participat invitați din partea Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad(Doru Sinaci – director al instituției de cultură arădene, Lucia Bibarț și Florin Coita – bibliotecari),reprezentanți ai Primăriei orașului Nădlac (Ioan Radu Mărginean – primar, Dusan Somrak – viceprimar) și ai Liceului Teoretic „Jozef Gregor Tajovsky” din Nădlac (Angelica Popa – director adjunct).„Biblioteca Orășenească Nădlacresponsabil de bibliotecă – Jelmira Mako

Programul artistic a fost susținut de către elevii claselor a II – a și a III –a de la același liceu,îndrumați de Sorina Szaiak și Florina Roharik, învățătoare.

Cu ocazia aceleiași manifestări a fost prezentată o expoziție de fotografii vechi, cu imagini inedite din istoria orașului Nădlac și a avut loc vernisajul unei expoziții de desene cu tematică istorică realizate de elevi, coordonați de Paula Illyes - 

Tema foarte ofertantă a dezbaterii organizate cu ocazia evenimentului „Ziua Xenopol. ZiuaBibliotecii tale” l-a determinat pe invitatul instituției de cultură arădene, prof. Antoniu Martin, să facă o incursiune prin istoria națională și internațională a breslelor, a societăților și a organizațiilor secrete, condițiile în care acestea au luat ființă, rolul lor în emanarea unor idei progresiste la nivel mondial, influența în dezvoltarea economică și esoterică a țărilor lumii, ritualuri și inițieri.

De la ”Francmasonerie” cea mai faimoasa societate secretă din lume, la “Cavalerii Templului”, “Cavalerii de la Malta”, până la cele mai vechi statute de breaslă din Transilvania ce datează din timpul lui Ludovic de Anjou (1376), despre ”Ordinul Dragonului” și rozicrucianism în spațiul românesc, toate au fost amintite cu exemplificări din cărțile scrise de invitatul nostru.

S-au bucurat de informație elevi de la: Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”, prof. Adrian Bucur și de la Colegiul Economic, prof. Liliana Necula.

Biblioteca județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad mulțumește oratorului și audienței!

Miercuri, 22 martie, la biblioteca județeană se va sărbători ”Ziua Xenopol. Ziua Bibliotecii tale”.

Data a fost aleasă în cinstea și memoria patronului spiritual al bibliotecii, enciclopedistul Alexandru D. Xenopol (n. 23 martie 1847 – m. 1920). Eminentul om de cultură a donat bibliotecii arădene, prin intermediul soției sale Riria Xenopol, în anul 1921, un număr de 2.032 de volume din prețioasa sa colecție.

Pentru a marca acest eveniment, prof. Antoniu Martin va fi invitat să dezlege, alături de cei prezenți, secretele și rațiunile ”Cercului vicios al istoriei românești”. Totul într-o dezbatere publică la care arădenii sunt invitați să participe, de la ora 13.00, în sala ”Concordia”.

Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Naţional de Informare Turistică (C.N.I.P.T.), a finalizat două din cele patru circuite turistice prevăzute în Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Arad 2012-2016, circuite care începând din acesată săptămână vor fi funcţionale.

Primul circuit turistic „Drumul vinului” durează o zi şi include o serie de obiective aflate în localităţile care traversează Podgoria Aradului. „Vă invit la o incursiune pe circuitul turistic Drumul Vinului. Îmi doresc ca acest circuit să reflecte cât mai bine valoarea şi potenţialul judeţului nostru din punct de vedere istoric şi cultural. Aştept păreriile şi sugestiile voastre, dragi turişti, legate de acest traseu, vom analiza cu maximă exigenţă variantele care credeţi că sunt cele mai potrivite pentru a vă putea oferi dumneavoastră şi tuturor celor care ne vor vizita momente din cele mai frumoase” a declarat Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al Consilului Judeţean Arad.

Punctul de plecare va fi sediul Centrul Naţional de Informare Turistică Arad, situat pe Bulevardul Revoluţiei nr. 81. Ora de plecare: 9.00. Ziua de plecare: sâmbăta. Circuitul turistic se va efectua cu microbuze sau autocare în funcţie de mărimea grupului de turişti şi va dura între 8 şi 10 ore. Pentru plecarea pe traseu este nevoie de o înscriere prealabilă. Înscrierile se fac la Centrul Naţional de Informare Turistică, tel. 0728/116412, până în ziua de joi a fiecărei săptămâni. În funcţie de traseu se va stabili preţul excursiei.

Podgoria Miniş-Măderat este una dintre cele mai vechi podgorii de pe teritoriul României. Numeroase mărturii arheologice şi istorice atestă faptul că viticultura ocupa un loc important în viaţa locuitorilor din această zonă. Judeţul Arad are o istorie veche în ceea ce priveşte cultivarea viţei de vie, Podgoria Aradului fiind atestată documentar la începutul secolului al IX-lea.  „O dată numai pe an, e culesul viilor, treci din cramă în cramă şi nimeni nu ştie unde şi cu cine se pomeneşte în zori de zi, căci oriunde soseşti oamenii sunt bucuroşi de oaspeţi şi cu plin te primesc. Oriunde ajungi, găseşti ori îţi faci prieteni” spunea Ioan Slavici.

Pe circuitul Drumul Vinului turiştii pot degusta vinurile arădene, dar şi vizita obiective turistice unice, care se încadrează în peisajul ce îmbină armonios civilizaţia cu arhaicul, constituind un model inedit de dezvoltare durabilă în spaţiul rural european.

Prima oprire din acest circuit va fi la Mănăstirea Maria Radna şi Muzeul Ecumenic Maria Radna, găzduit în cele nouă foste chilii ale mănăstirii. Muzeul cuprinde colecţia de obiecte care se află în clădirea mănăstirii. Muzeul are ca tematică pelerinajul bisericesc şi mănăstiresc în perioada cuprinsă între secolul al XVII-lea şi până în prezent.

Lângă Lipova putem vedea ruinele cetăţii Şoimoş; localizare Lipova – cartier Şoimoş (ruinele cetăţii se află pe dealul „Cioaca Tăutului”, la 2 km Nord-Est de Lipova şi altitudinea de 129 m).

Muzeul Orăşenesc Lipova a fost înfiinţat în anul 1958 şi aparţine de Complexul Muzeal Arad. Patrimoniul muzeului cuprinde piese originale de mobilier, obiecte autentice, cărora le-a fost înlocuită doar tapiţeria, iniţial lucrată manual, parchetul, şemineul din marmură de Carrara, sobele de teracotă, candelabrele şi oglinzile din cristal ce au fost aduse din Viena de către Sever Bocu după 1930.

Din Păuliş continuăm spre nord, pe drumul 780B spre Miniş.

Prima atestare documentară a localităţii este anterioară anului 1038. În documentele istorice numele sub care apare localitatea a avut diverse forme: Meneşi, Menuşi, Meneş. În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea situaţia economică a localităţii Miniş se schimbă în bine ca urmare a oportunităţilor ivite în valorificarea produselor viticole. Calitatea superioară a vinului a atras numeroase persoane particulare care au arendat tot mai multe terenuri viticole pentru plantarea viţei de vie pe dealurile unde „strugurii erau presăraţi cu praf de aur”.

Prosperitatea deţinătorilor de vie din Miniş este greu afectată în 1880 de atacul de filoxeră care se extinde cu repeziciune. Ieşirea din situaţie era ca oamenii să renunţe la monocultură şi să pună mare preţ pe pomicultură, cultură mare şi grădinărit. Soluţia era bună, dar tradiţia multiseculară a viticulturii a învins, oamenii au luptat şi au învins filoxera cu ajutorul Şcolii de Vintaleri din Miniş.

Şcoala Viticolă a adus contribuţii deosebite, vinurile de Miniş s-au îmbunătăţit calitativ şi au rămas la standarde ridicate deoarece la insistenţele specialiştilor de la Minis, au fost respinşi hibrizii producători direcţi, fapt remarcabil, având în vedere că în majoritatea podgoriilor din ţară aceştia erau cultivaţi la scară largă.

Din Miniş continuăm pe drumul 708B direcţia Ghioroc.

Prima atestare documentară a localităţii Ghioroc datează din anul 1135. Prima cale ferată electrificată din estul Europei şi a opta din lume a fost inaugurată la Ghioroc, la data de 10 aprilie 1913. Săgeata Verde a avut rolul de a transporta ţăranii din Podgoriile Aradului în oraşul Arad, pentru a-şi vinde marfa. Traseul conţinea 3 segmente: Arad – Ghioroc, Ghioroc – Pâncota şi Ghioroc – Radna. Pentru a aduna fondurile necesare începerii lucrărilor, s-a format Societatea Anonimă Calea Ferată Arad – Podgoria, cu sediul în Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colţuri, cu centrul în Ghioroc. După aproape 100 ani de la inaugurare, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment, Arad – Ghioroc, traficul realizându-se cu tramvaie.

Urmează o vizită la Muzeul Viei şi Vinului care este situat în incinta Staţiunii de Cercetări Viticole din comuna Ghioroc şi aparţine Complexului Muzeal Arad. Instituţia a fost înfiinţată în anul 1988 şi cuprinde exponate care refac universul viticulturii şi vinificaţiei din podgoria Miniş-Măderat, prezentând istoricul acesteia.

Muzeul tramvaiului electric este situat la intrarea în localitate dinspre Sâmbăteni, în perimetrul depoului de tramvaie din Ghioroc şi se află în administrarea Companiei de Transport Public Arad; la Ghioroc a luat fiinţă prima linie electrificată de tramvai din Estul Europei şi a opta din lume; până aici se mai efectuează încă curse cu vechiul tren electric al Podgoriei (datând din sec. XIX-lea), cunoscut de către cei mai în vârstă sub denumirea de “Săgeata Verde”. Muzeul cuprinde o interesantă colecţie de vagoane electrice din sec. XIX – XX, precum şi o staţie de linie electrică ce susţinea transportul public cu tramvaiul de la începutul aceluiaşi secol; vizitarea muzeului se poate face la cerere, de asemenea putându-se realiza şi călătorii cu trenul de epocă pe ruta Arad – Ghioroc.

Muzeul Viei şi al vinului

Colecţia actuală a Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viniviticolă Miniş cuprinde peste 50.000 de sticle cu vin de diferite vârste din soiurile Riesling, Mustoasă, Fetească, Roşu Burgund, Cabernet şi Merlot. Vedetele colecţiei sunt câteva sticle de “Riesling Italian” din 1926. Pe sticlele sigilate cu parafină se află încrustată din turnare câte o pecete regală, care atestă valoarea si vechimea vinului. În vinotecile din România, nici un alt fel de sticlă, dinainte de război nu poate confirma că vinul are o vechime mai mare.

Casa memorială I.T. Florea

În Covăsânţ putem vizita casa memorială Ioan T. Florea. Ioan T. Florea a fost învăţător în Covăsânţ, apoi director de şcoală în localitate, ca apoi să activeze ca folclorist la Filarmonica de Stat din Arad între anii 1954-1982. Interioarele păstrează atmosfera unei case de intelectuali din Podgoria Aradului, prin mobilierul original, pianul şi instrumentele muzicale, dar şi numeroasele fotografii ce spun povestea familiei de aproape un secol. Soţia sa, Ileana Florea, a fost profesoară de limba şi literatura română şi muzeograf la Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia din Şiria timp de peste 40 de ani.

Din Covăsânţ continuăm pe drumul 708B încă 8,6 km şi ajungem în Şiria, următoarea localitate pe care o vom vizita. Şiria (în maghiară Világos, în germană Hellburg, în trad. „Cetatea luminată”) este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume din judeţul Arad, Crişana, România. Atestat documentar pentru prima dată în anul 1169, satul Şiria se prezintă la mijlocul secolului al XIV-lea drept reşedinţă de cnezat. În secolul următor face parte dintr-un vast domeniu deţinut între anii 1444 – 1445 de către Iancu de Hunedoara.

Muzeul memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia

Castelul Bohuş/Muzeul Ioan Slavici şi Emil Monţia. Sub dealul cetăţii se poate vizita castelul Bohuş, construit la începutul sec. XIX în stil neoclasic. Are 30 de camere şi o terasă cu coloane dorice. În această clădire au fost duse tratativele între generalul Görgey, comandantul suprem al armatei revoluţionare maghiare din 1848-1849 şi generalul Frolov, împuternicitul ţarist în preajma capitulării necondiţionate din 1849. În prezent castelul adăposteşte muzeul marelui scriitor Ioan Slavici (1848-1925) născut la Şiria şi o expoziţie a compozitorului Emil Monţia (1887-1965), născut la Şicula, dar care a trăit în Şiria.

Cetatea Şiriei

Cetatea Şiriei. Ruinele cetăţii feudale se pot zări de departe cum venim pe drumul ce leagă municipiul Arad de localitate; cetatea este accesibilă vizitatorului, la ea se poate ajunge pe un drum bine întreţinut, care porneşte din centrul comunei.

Parte din istoria localităţii, Cetatea Şiriei datează din secolul al XIII-lea. Un rol deosebit de important în viaţa acesteia l-au avut voievozii şi cnejii români. Spre exemplu, un document din anul 1440 vorbeşte despre un anumit voievod Ştefan din Şiria. Posesie a lui Matei Corvin la începutul celei de a doua jumătăţi a secolului al XV-lea, trece între anii 1461-1464 sub stăpânirea familiei Bathory. În perioada răscoalei lui Gheorghe Doja, cetatea este vremelnic ocupată de cetele ţărăneşti ale acestuia. Sub stăpânire otomană spre mijlocul secolului al XVII-lea, fortăreaţa serveşte drept garnizoană a lui Mihai Viteazul între anii 1599 – 1600. Ulterior, cetatea este ocupată din nou de către otomani în anul 1607 şi deţinută de către aceştia până în anul 1693. Din motive strategice, trupele habsburgice au distrus cetatea în anul 1784.

Mâsca-Pâncota-Seleuş – în trecere

Cetatea Ineului

Cetatea Ineului a fost, pe rând, fortăreaţă întărită de Iancu de Hunedoara, posesiune a lui Mihai Viteazul, sangeac turcesc şi garnizoană a unui regiment grăniceresc austriac. Prima atestare documentară a Ineului datează din 1214. Cetatea a fost menţionată pentru prima dată în anul 1295.

Monumentul este compus din două elemente. Prima parte, cea interioară, este de fapt un castel cu două nivele, are forma de pătrat, la colţuri fiind străjuită de patru bastioane circulare etajate. Cel de-al doilea element, cetatea exterioară, este aşezată la o distanţă de câteva sute de metri, şi forma brâul de ziduri din piatră, tot în formă de pătrat, cu bastioane la colţuri. Din acestea nu se mai păstrează decât nişte urme.

Zidurile erau înconjurate din trei părţi de şanţuri cu apă, pe cea de a patra latură curgând râul Crişul Alb.

Ziua de 28 septembrie rămâne o dată de referință în istoria universitară arădeană, ca un punct care marchează împlinirea spuselor cărturarului și ,,omului” de stat arădean, Vasile Goldiș:,, Școala cea mai bună este cea care zidește caractere, răspândește morala și implementează idealuri”.

ALDE Arad transmite pe această cale celor 2 universități arădene ,, Universității de Vest” Vasile Goldiș” și ,,Universității Aurel Vlaicu“, mult succes în noul an universitar 2015-2016, cu convingerea că succesul studenților și corpurilor academice ale celor două universități, va contribui la emanciparea și recunoașterea Aradului, atât în plan national, cât și în plan internațional. ALDE ARAD salută această recunoaștere a valorii școlii universitare arădene, care  pe 28 septembrie, cu prilejul deschiderii anului universitar, a fost onorată și de prezența Ministrului Educației din Romania, prof. dr. Sorin Câmpeanu. Prezența d-lui ministru Câmpeanu la Arad, ne indică faptul că Aradul este în atenția Guvernului României.

În  decursul ultimelor  2-3 luni în Arad au fost prezenți 3 miniștri ai Guvernului României și 6 miniștri secretari de stat, ceea ce denotă că Aradul este respectat și apreciat. Dincolo de actul de mare ținută pedagogică realizat la Arad de d-l ministru Câmpeanu, care a pus bazele unei reale apropieri și colaborări de perspectivă intre cele 2 universități arădene, prezența la Arad a d-lui ministru,  a insemnat și anunțul cu privire la prelungirea termenului acordat profesorilor doctoranzi, cu un an de zile, ca dispensă pentru a putea rămane în funcții academice,fapt ce denotă un  act de răspundere academică a d-lui ministru Câmpeanu, asigurându-se astfel stabilitate în invățământul universitar.

Vizita d-lui ministru la Arad, a avut și dimensiunea sa politică. Vizita d-lui ministru Câmpeanu la sediul ALDE ARAD indică clar recunoașterea ALDE ca formațiune politică participantă activ la guvernare, o forță politică apreciată și respectată în România și iată și aici la Arad! Sub un guvern eficient și competent, din care face parte  și ALDE, România s-a dezvoltat economic, iar rezultatele acestei bune guvernări se vad și la Arad, care pe anul 2014, a înregistrat, cu 5,4%, cea mai mare creștere economică din România. ALDE ARAD salută poziția economică nr. 1 din România a Aradului și continuăm prin GUVERNUL ROMANIEI aceasta politică,

care a demostrat că e una sănătoasă , un prilej de satisfacție și mândrie pentru Arad si arădeni.

scris de: prof Ioan Tuleu

Al Doilea Război Mondial a fost cel mai mare dezastru pe care l-a cunoscut omenirea, provocat chiar de fiinţele raţionale care populează planeta Pământ. Au trecut, iată, 7o de ani de când armistiţiul semnat în noaptea de 8/9 mai a încheiat marea conflagraţie în Europa şi totuşi urmele lăsate de rănile fizice şi psihice produse au rămas, la fel au supravieţuit într-o anumită măsură şi consecinţele politice. Au pierit în lupte până la 60 de milioane de oameni, iar distrugerile materiale şi culturale au fost incomensurabile. S-u scris mii de cărţi despre război, care a fost întors pe toate feţele, s-au descris evenimentele, s-au făcut analize amănunţite, s-au tras concluzile şi totuşi lumea încă nu cunoaşte totul şi mai ales nu a învăţat destul. Se va mai scrie în continuare pentru că subiectul este inepuizabil.

Nici România nu a putut evita războiul pe care l-a început în tabăra Germaniei şi l-a terminat în tabăra aliată, luptând alături de armata sovietică. Pierderile înregistrate pe frontul de est de către armata română s-au cifrat la 624 de mii 740 de militari, din care aproape 72 de mii de morţi, 243 mii răniţi şi 309 mii dispăruţi şi imense pierderi materiale. Un număr la fel de mare de victime, dacă ne raportăm la durata conflictului şi mărimea efectivelor s-a înregistrat şi în campania de pe frontul de vest, în care s-au înregistrat 169 822 de victime (morţi, răniţi şi dispăruţi).

Populaţia judeţului Arad a cunoscut, şi ea războiul, în direct, în 3 iulie 1944, când Aradul a fost puternic bombardat de aviaţia americană. Dar acel eveniment a fost doar un episod trecător pentru că, iată, la 13 septembrie 1944, după întoarcerea armelor săvârşită la 23 august, armata maghiară atacă graniţa de vest a României şi teritoriul judeţului se transformă în câmp de luptă. Au urmat deplasări masive de populaţie spre est, la adăpostul dealurilor, şi bineînţeles lupte terestre şi aviatice desfăşurate pe o mare suprafaţă, cuprinzând în focul bătăliilor numeroase localităţi. S-a scris foarte mult, mai ales memorialistică, despre luptele „Detaşamentului Păuliş” de la şanţul antitanc, despre luptele de la Prunişor şi Sebiş, de la Şofronea şi Beliu.

În rubrica noastră „D/ale războiului” am reprodus, începând în urmă cu un an, scurte episoade, povestite de participanți, despre atrocitățile, dramele, distrugerile, provocate de oameni semenilor lor în numele unor teorii rasiale sau ideologice sau a subordonării populațiilor și economiilor.

Războiul a mai cunoscut și o cuprindere nemaiîntâlnită în istorie, cuprinzând trei continente, 70 de state, mobilizând resurse uriașe, pierderile materiale ridicându-se la peste 1000 de miliarde de dolari (Valută 1938).

Se spune că „Historia est magistra vitae”, și sperăm că „învățătura” a prins bine și disputele dintre oameni nu se vor mai rezolva prin război, pentru că de data aceasta este pusă în discuție însăși civilizația umană.