Prezent și în acest an la unul dintre cele mai importante evenimente cu profil geopolitic pe plan internațional, – Festivalul Internațional de Geopolitică Europeană de la Veneția-,unde s a discutat despre rolul Europei în conducerea lumii,  politologul Antoniu Martin susține că în cazul României nu putem vorbi doar de o defazare economică față de occidentul european, ci mai ales de una în ce privește limbajul, conceptele și noțiunile care alcătuiesc discursul public.

,, Din analiza discursului public de la noi, putem desprinde faptul că în foarte puține cazuri acesta este congruent cu marile subiecte internaționale,  dar și atunci când se întâmplă asta observăm o profundă defazare la nivel conceptual.

Creatorii de discurs public din România nu stăpânesc de cele mai multe ori termenii pe care ii folosesc,  însă și mai grav este faptul că la probleme specifice începutului de secol 21, se caută soluții și se vehiculează argumente proprii secolelor trecute.  Până nu vom avea o sincronizare cu elitele occidentale la nivel conceptual, de limbaj, va fi extrem de dificil să ne racordam credibil la toate palierele lumii occidentala.  Mediul academic din România va trebui să și asume acest demers și să furnizeze , așa cum se întâmplă în alte țări,  expertiza necesară factorului decizional.  Condiția este ca universitățile românești să poată reprezenta veritabile laboratoare și vectori de idei, ceea  ce din păcate nu se poate spune în momentul de față “, a explicat Antoniu Martin.

Colaboratorul nostru, profesorul și istoricul Ioan Tuleu, ne-a oferit un interesant material dedicat deznaționalizării populației românești din Ungaria.

„Putem exemplifica și cu ajutorul unor statistici maghiare fenomenul deznaționalizării populației românești din Ungaria.

În 1881 existau 23 de localități în partea de est a Ungariei cu populație românească:

An             1881    1990    2011

Aletea        1305      361    271

Apateu         478      211         -

Bătania       1288     137    505 (români veniți din România)

Bedeu           478       48    117

Cenad ung. 1509     183    238

Chitighaz    2101   1488  1050

Jula             2608     500    974

Micherechi 1136   1848  1637

La recensământul din 1930 situația pe etnii a principalelor localități de pe granița de vest a României arăta astfel:

Chișineu Criș                Total   7551 loc

Români  4385

Maghiari 2600

Curtici                           Total   10 651

Români 7173

Maghiari 2935

Nădlac                           Total  12.467

Români 3699

Slovaci  7754

Maghiari 503

Grăniceri                       Total      5902

Români  5495

Maghiari   44

Iratoș                              Total       3611

Români    617

Maghiari 2963

Peregu Mare                    Total       3131

Români       63

Maghiari 1653

Germani    616

Pecica                              Total      18. 679

Români     7543

Maghiari   9477

Orașele din vestul României au prosperat economic și în mare parte arătau ca înainte de 1918, cu nume ungurești ale magazinelor, cu ziare în limba maghiară, cu oameni în administrație aparținând naționalităților conlocuitoare, manifestări culturale în limbile minorităților etc. România Mare s-a dovedit pe deplin viabilă, un tărâm în care diferitele etnii au trăit în bună înțelegere, cu unele excepții, în ciuda retoricii iredentiste promovată de Ungaria. România avea, în 1930, 18,1 milioane locuitori din care maghiari 1,4 milioane, iar în 1977, 1,7 milioane, adică 7,9% din populația țării.

Românii din Ungaria, post Trianon

În 1920 au fost recenzați 23.695 români în Ungaria, pentru ca în 1990 să mai existe 17.400,  iar în 2001 doar 7995.

În 1881 existau 23 de localități în partea de est a Ungariei cu populație românească semnificativă:

An              1881         1990

Aletea        1305           361

Apateu        478            211

Bătania      1288           137

Bedeu          478             48

Cenad ung. 1509          183

Chitighaz    2101        1488

Jula             2608          500

Micherechi 1136         1848

România avea, în 1930, 18,1 milioane locuitori, din care maghiari 1,4 milioane, iar în 1977 avea 1,7 milioane, adică 7,9% din popuație.

Un nou site dedicat istoriei Aradului, brandingistoric.ro, invită arădenii să găsească momente interesante din trecutul orașului și a zonei în care locuiesc.

Noul site este produsul unei cercetări postdoctorale pe tema „Tradiția responsabilității sociale a instituțiilor bancare. Băncile românești din Banat și Crișana (1900-1914) / Istorie, branding și responsabilitate socială”, realizate pe parcursul anului 2020 în cadrul Universității București de către istoricul arădean Maria Alexandra Pantea.

Site-ul își propune să promoveze activitățile caritabile făcute în trecut de diverse persoane sau firme, bănci românești din Banat și Crișana, care au contribuit la progresul societății românești la începutul secolului al XX-lea. Prezentarea unor informații din trecut poate oferi firmelor actuale exemple de bune practici, astfel încât să se inspire în legătură cu modul în care se pot implica și ele în dezvoltarea socială și, totodată, să câștige capital de imagine.

Maria Alexandra Pantea dorește, ca prin intermediul site-ului, să și valorifice, în folosul mediului privat, munca de documentare realizată în ultimii ani în diferite biblioteci și arhive, pentru promovarea unor produse, crearea sau consolidarea unor branduri. Acest lucru poate fi posibil prin servicii de consultanță legate de trecutul, vechimea și tradițiile referitoare la anumite produse (de exemplu, folosirea unor informații din istorie pentru promovarea unor vinuri).

Absolventă în 2004 a Facultății de Istorie, Litere și Filosofie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, Maria Alexandra Pantea a fost preocupată de istoria mentalităților și a procesului de modernizare a societății românești. S-a remarcat prin publicarea a numeroase lucrări bazate pe cercetări făcute în arhive și biblioteci. Lucrările sale au ajuns în importante biblioteci din țară și străinătate. Din 2015 doctor în istorie al Universității din Oradea, iar în 2020 cercetător postdoctoral al Universității din București.

„Site-ul brandingistoric.ro nu va fi doar un mijloc de informare, ci și de conectare între ele a părților interesate în problematica responsabilității sociale corporative: firme, bănci, ONG-uri, instituții de învățământ, comunități aflate în nevoie, medii defavorizate etc. Prin intermediul site-ului vor fi găzduite anunțuri ale entităților care au nevoie de ajutor, astfel încât persoanele juridice care doresc să ajute să poată găsi mai ușor cazuri care le pot stârni interesul. De asemenea, site-ul va găzdui și știri despre astfel de acțiuni ale persoanelor juridice, ajutându-le să își facă cunoscută implicarea socială, faptul că nu urmăresc doar profitul, ci se simt responsabile de dezvoltarea comunităților care le găzduiesc și care le ajută să obțină acest profit” a precizat Maria Alexandra Pantea.

În acest an, cu sprijinul Centrului Municipal de Cultură Arad și Centrului Cultural Județean Arad, au fost realizate două filme documentare despre rolul determinant al Aradului și a unor personalități istorice arădene în realizarea actului de la 1 Decembrie 1918. Este vorba despre filmul ”Unirea în imagini” – care deține și versiuni cu subtitrare în limbile engleză și franceză – și ”Istorie și destin”.

”Ca și consultant și protagonist în cele două filme, mă simt onorat că am reușit să duc la bun sfârșit cele două proiecte culturale de referință pentru promovarea internă și externă a Aradului și a semnificațiilor Centenarului Marii Uniri. Sper ca mai ales tânăra generație să vizioneze aceste documentare și să interiorizeze mesajele lor”, a spus dr.Antoniu Martin, istoric.

https://www.youtube.com/watch?v=WlIXyK4Rd4A

https://www.youtube.com/watch?v=ckoyR7rPdl8

La solicitarea Academiei Militare ”Alexandru cel Bun” a Republicii Moldova, din Chișinău, istoricul arădean Antoniu Martin va desfășura și în acest an universitar cursuri în respectiva instituție de învățământ superior militar. Cursurile susținute se referă la democrație și totalitarism în secolul XX, precum și la construcția europeană în epoca post-război rece.

” Cele două cursuri pe care le susțin au menirea de a familiariza studenții militari ai Republicii Moldova cu instituții, concepte, noțiuni specifice societăților democratice, proprii organismelor europene, de a le împărtăși abordări din prisma istoriografiei occidentale. Și în anul universitar precedent, am desfășurat cursurile respective, având deosebita satisfacție de a preda și la modulul post-universitar de securitate și apărare, urmat de ofițerii superiori ai Republicii Moldova, un curs despre geopolitică ”, a declarat dr.Antoniu Martin.

La finalul lunii ianuarie, istoricul arădean Antoniu Martin a susținut, în cadrul cursului post-universitar de securitate și apărare organizat de Academia Militară ”Alexandru cel Bun” din Chișinău, prezentarea cu tema ”Construcția europeană: realități, provocări, perspective”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Centrului de Cultură și Istorie Militară din Chișinău.

”Le-am vorbit studenților din cadrul cursului post-universitar de securitate și apărare despre stadiul la care se află construcția europeană, despre principalele provocări externe și interne cu care se confruntă Uniunea Europeană, precum  și despre perspectivele pe termen mediu și lung ale comunității europene. Totodată, am abordat cele două coordonate conceptuale în jurul cărora s-a realizat, din 1950 până în prezent, edificiul european: federalismul și suveranitatea națională” a declarat Antoniu Martin.

Prezent în aceste zile în Republica Moldova, unde susţine cursuri în cadrul Academiei Militare „ Alexandru cel Bun” din Chişinău, istoricului arădean Antoniu Martin i s-a conferit o importantă distincţie din partea conducerii instituţiei de învăţământ superior militar a acestei ţări. ,, Distincţia primită mă onorează , venind în contextul derulării unor cursuri atât cu studenţii cât şi cu masteranzii Academiei Militare a Republicii Moldova. Cursurile mele vizează aprofundarea unor teme, concepte, noţiuni şi evenimente legate de construcţia europeană, precum şi consolidarea şi interiorizarea unor valori şi principii proprii societăţilor democratice”, a precizat dr Antoniu Martin.

Începând cu anul universitar 2016-2017, istoricul arădean Antoniu Martin va preda în cadrul Academiei Militare ,, Alexandru cel Bun” din Republica Moldova. Cursurile propuse vizează problematica democraţiei şi totalitarismului în secolul XX, precum şi construcţia europeană în epoca post război rece. ,, Această colaborare cu prestigioasa instituţie academică din Republica Moldova mă onorează şi presupune împărtăşirea unei expertize în domeniile democraţiei , istoriei totalitarismului şi al construcţiei europene”, a declarat dr. Antoniu Martin.

Recent, în Sala „Vasile Goldiș“ a Consiliului Judeţean Arad, în prezenţa unui numeros auditoriu, a avut loc lansarea cărţii „Masoneria explicată profanilor” avându-l ca autor pe istoricul arădean Antoniu Martin.

Trebuie semnalată prezența la eveniment și a doi reprezentanţi ai Centrului Sociologic Italian, Mario Scarlata şi Alessandro Averna.

După succinta expunere a lui Alessandro Averna despre rolul francmasoneriei în societatea actuală, precum şi despre importanţa unui astfel de demers editorial,  autorul Antoniu Martin a prezentat structura lucrării, insistând asupra raportului dintre masonerie şi modernitate, a relaţiei dintre masonerie şi religie şi detaliind semnificaţiile profunde ale ritualurilor acestei societăţi iniţiatice.

„Cartea suscită, prin tema pe care o abordează, un interes deosebit în rândul publicului, urmând să fie lansată în perioada următoare şi în alte oraşe din ţară” a spus istoricul Antoniu Martin.

Vineri, 5 iunie 2015, la ora 18, în  sala ,, Vasile Goldiş” a Consiliului Judeţean Arad, va avea loc lansarea cărţii ,, Masoneria explicată profanilor” a istoricului Antoniu Martin. Cartea, apărută la editura Mirador din Arad, se adresează deopotrivă profanilor şi iniţiaţilor, în paginile sale fiind relevate principiile pe care francmasoneria le – a promovat în decursul  istoriei  şi care şi-au pus amprenta în mod semnificativ asupra evoluţiei societăţii umane.         ,, Cartea de faţă reprezintă o abordare a fenomenului masonic în diversitatea şi complexitatea sa, autorul fiind convins că masoneria deţine resursele intelectuale, morale, spirituale şi civice capabile să alimenteze permanent democraţia”, a spus dr. Antoniu Martin.