Dorin Stanca, vicepreşedintele PNL Municipiul Arad, acuză presiunea pe care Guvernul o pune pe oamenii de afaceri.

„Reducerea drastică a investiţiilor la pachet cu creşterea nesăbuită a cheltuielilor, creionează un tablou al României de azi în care cu greu îşi găseşte locul întreprinzătorul autohton. Vorbim de acel om de afaceri care susţine nu doar pensionarii şi copiii, lucru perfect legitim şi normal într-o societate în care solidaritatea socială trebuie să îmbrace forme concrete, dar şi o categorie largă de privilegiaţi. Din păcate, ceea ce ar trebui să fie într-o societate normală solidaritatea între generaţii a ajuns datorită iresponsabilităţii şi lipsei de profesionalism a guvernanţilor doar transferul responsabilităţii de azi pe umerii generaţiei de mâine. Prosperitatea şi forţa unei societăţi nu pot veni decât din încurajarea iniţiativei private, a micilor întreprinzători şi a clasei de mijloc. Doar cei care au iniţiativă vor crea locuri de muncă şi pentru ceilalţi semeni ai lor, luând această povară de pe umerii statului.

Ce facem pentru acest întreprinzător de care depindem cu toţii? Cea mai la îndemână şi de dorit măsură ar fi reducerea birocraţiei care sufocă iniţiativa privată şi se constituie într-o reală povară pentru întreprinzătorul autohton. Prioritatea Guvernului ar trebui să fie descătuşarea reflexelor iniţiativei şi nu amplasarea a cât mai multe obstacole în calea iniţiativei private. Ca liberal şi antreprenor cu 22 de ani de experienţă cer răspicat: Stimaţi guvernanţi, nu mai obligaţi întreprinzătorul român să treacă prin furcile caudine ale birocraţiei excesive! Vă cer cu fermitate să ridicaţi din calea noastră obstacolele ce ni le-aţi pus înainte! Vrem şi putem să generăm plus valoare, nu ne mai împiedicaţi pentru că de aceasta depinde prosperitatea întregii societăţi!”, a declarat Dorin Stanca.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) și partenerii săi din cadrul consorțiului regional RO-BOOST SMEs – Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest, Tehimpuls-Centru Regional de Inovare și Transfer Tehnologic, Centrul de Dezvoltare Arad și Universitatea Craiova – au organizat azi evenimentul de lansare al proiectului comun „Stimularea creșterii inteligente și bazate pe inovare pentru întreprinderile mici și mijlocii din România”.

Prin acest proiect, vor fi organizate puncte de informare la fiecare dintre sediile membrilor consorțiului mai sus menționat, birouri ce vor oferi servicii pentru dezvoltare care vin în completarea celor deja existente pe piața de consultanță din Regiunea Vest și Regiunea Sud-Vest.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul Sorin MAXIM – directorul general al ADR Vest și Raluca CIBU-BUZAC – director al Direcției Politici Regionale și Internaționalizare din cadrul ADR Vest, organizație cu rol de coordonator al consorțiului RO-BOOST SMEs.

Consorțiul regional RO-BOOST SMEs a fost constituit în anul 2014 și, începând cu anul 2015 până în anul 2020, este partener al Enterprise Europe Network – o reţea europeană prezentă în peste  40 de ţări care are ca scop sprijinirea întreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) în dezvoltarea potențialul inovativ şi de afaceri pentru creşterea competitivităţii şi dezvoltarea inteligentă şi durabilă.

Obiectivul consorțiului RO-BOOST SMEs și al proiectului acestuia este dezvoltarea unei structuri de suport pentru IMM-urile din cele două regiuni de dezvoltare, Vest şi Sud – Vest, prin intermediul căreia va furniza un set integrat de servicii de informare, sprijin şi consultanţă care să ajute IMM-urile să exploateze oportunităţile europene de dezvoltare a afacerilor. Astfel, prin pachete de servicii dedicate antreprenoriatului și inovării, consorțiul RO-BOOST SMEs oferă:

•        Consultanţă cu privire la politici, reglementări legale şi programe de finanţare europene

•        Acces la finanţare (venture capital, vouchere, equity funds etc.)

•        Internaţionalizare (informaţii despre pieţe din Europa şi ţări terţe – business intelligence)

•        Parteneriate pentru proiecte internaţionale de cercetare şi dezvoltare

•        Facilitarea inovării şi a transferului tehnologic transnaţional

•        Dezvoltarea de parteneriate de afaceri transnaţionale

•        Dezvoltarea capacităţii de management al inovării.

Aceste servicii cu valoare adăugată vor fi oferite de toți membrii consorțiului prin intermediul organizării de evenimente, grupuri de mentoring, training-uri, întâlniri, activități de brokeraj, misiuni de companii (misiuni economice), prin intermediul unei platforme europene dedicate întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul birourilor de informare ale partenerilor consorțiului și prin intermediul paginii web ce urmează a fi creată cu acest scop.

Activitatea consorțiului RO-BOOST SMEs se va desfășura cu finanțare din fonduri europene nerambursabile, începând din 1 ianuarie 2015, prin programul COSME – program al Comisiei Europene dedicat competitivității întreprinderilor și IMM-urilor – și programul ORIZONT 2020 – program al Comisiei Europene dedicat cercetării și inovării.

***

În vederea solicitării de informaţii suplimentare persoana de contact este  Miruna VITCU, director al Direcției de Resurse Umane și Comunicare al ADR Vest, miruna.vitcu@adrvest.ro, telefon/fax 0256.491.981/0256.491.92. 

Majoritatea tinerilor arădeni (35,3%) dispun de abilități de comunicare și conducere și sunt foarte deschiși către noutate, fapt ce îi clasează în tipul celor întreprizători. Aceștia au bune capacități de direcționare a celorlalți și sunt sociabili, iar cele mai ridicate competențe ale acestora se află în zona de operare cu figuri și imagini, ceea ce, alături de interesele artistice, i-ar putea recomanda pentru zona de creație/grafică.

Primele trei meserii preferate ale acestora sunt avocat (15,1%), actor (12,2%) și programator (10,9%). Acestea sunt concluziile studiului realizat anul acesta în 30 de licee din zonele de est și vest ale țării, printre care și Arad.

Studiul a fost realizat în timpul caravanei Samsung Trends of Tomorrow, în care aproape 8.000 de elevi din 10 orașe au completat testele Self Directed Search-Holland, Intelligenz-Struktur-Test 2000R și Big FiveQuestionnaire, în urma cărora le-au fost stabilite interesele vocaționale, competențele și elementele de personalitate. Obiectivul caravanei a fost de a inspira, educa și familiariza liceenii (16 – 18 ani) cu abilitățile digitale și tendițele de pe piața muncii, în contextul în care studiile arată că un număr tot mai mare de tineri lucrează în alt domeniu decât cel pentru care s-au pregătit, iar 95% dintre joburi vor necesita competențe digitale până în 2015, potrivit unui studiu al Comisiei Europene).

Din studiu reiese faptul că peste o treime (35,4%) din tinerii care au participat la aceste teste sunt interesați de zona antreprenorială, mai mult decât oricare altă arie, și sunt atrași de ideea de a lucra pentru sine. Această arie antreprenorială nu presupune, însă, doar rolul de antreprenor, ci orice profesie care implică un grad ridicat de inițiativă personală (avocat, manager etc.).

Totodată, testele au relevat faptul că tinerii cu interese antreprenoriale au și interese culturale mai ridicate decât ceilalți și sunt mai deschiși spre noutăți, în general, și mai interesați de obținerea de noi cunoștințe și deprinderi. În plus, aceștia au înregistrat scoruri IQ peste medie și au cele mai ridicate abilități în zona numerică, de lucru cu cifrele, fapt care îi recomandă pentru activități din domeniul IT și digital (programare, inginerie IT, etc.).

„Rezultatele studiului sunt pe cât de interesante, pe atât de încurajante. Pe de-o parte, știm deja că ne confruntăm cu un deficit de specialiști în domeniul IT, nu doar în România, ci la nivel european și chiar global, iar pe de alta știm că tinerii absolvenți de studii de specialitate întâmpină dificultăți în găsirea unor locuri de muncă stabile și potrivite pentru ei. Iată că studiul ne confirmă: tineri români au abilitățile și interesul necesare pentru meseriile din domeniul IT. Nu ne rămâne decât să facem tot posibilul pentru a-i îndruma spre aceste profesii fascinante, care presupun, pe lângă o bună pregătire, pasiune și curiozitate continuă” a declarat Sabina Știrb, Public Affaris & Community Citizenship Manager, Samsung Electronics România.

Alegerea carierei: competențele pe primul loc, nu ceea ce ni se potrivește

Studiul dezvăluie și faptul că tinerii evită să iasă din zona lor de confort și își construiesc interesele vocaționale mai mult în zonele în care se simt competenți și cred că pot avea succes, și mai puțin în zonele în care se potrivesc din punct de vedere al personalității. Abilitățile sunt cele care arată dacă tinerii au inteligența și aptitudinile necesare rezolvării unor sarcini cu diverse grade de dificultate (spre exemplu, nu oricine ar putea fi programator sau contabil, așa cum nu oricine ar putea fi dramaturg, indiferent cât de mult i-ar plăcea), iar personalitatea este cea care ilustrează abordarea preferată pentru a rezolva sarcinile (spre exemplu, dacă sunt introverți sau extraverți – unui extrovert i-ar fi foarte dificil să reziste în profesia de astronaut din cauza perioadelor lungi de singurătate, chiar dacă ar inteligența solicitată de acest job).

La nivelul intereselor vocaționale și la cel al abilităților există multe aspecte comune: carierele spre care tinerii plănuiesc să se îndrepte și cele pentru care sunt cel mai compentenți sunt aceleași. Lucrurile stau însă diferit atunci când vine vorba de personalitatea lor. Deși tinerii participanți la studiu au ca trăsături în personalitățile lor construirea relațiilor de prietenie și sunt firi ce caută armonia în jurul lor, majoritatea dintre ei plănuiesc să se îndrepte spre cariere ce presupun un grad ridicat de independență și amicalitate redusă. Ei caută mai degrabă profesii ce corespund unui tipar pe care îl cunosc foarte bine, fără a ține cont de lucrurile care le aduc cea mai mare satisfacție personală.

„Acest studiu ne-a arătat că tinerii adoptă o profesie și se reconfigurează în jurul acesteia, încercând să își justifice față de ei înșiși opțiunea de carieră și de viață, chiar dacă nu se regăsesc de fapt deloc în aceasta. Această realitate este una foarte costisitoare atât pentru tineri cât și pentru sistemul educațional, angajatori și chiar întreaga societate deoarece reprezintă în același timp o risipă enormă de resurse, dar și o sursă importantă de frustrare ulterioară,” a declarat Dan Petre, partener D&D Research.

În plus, deși au o gamă largă de meserii pe care și le pot alege, cei mai mulți dintre elevi își aleg aceleași zece profesii, semn că nivelul de informare despre posibilitățile de pe piața de muncă din România este destul de redus. Așadar, riscul ce reiese din aceste alegeri ale lor este suprasaturarea de specialiști într-un timp scurt pe puține domenii și un număr redus de profesioniști pentru celelalte oferte de pe piața muncii.

Analiza pe segmente de vârstă arată că elevii din anii terminali de liceu sunt mult mai pragmatici decât colegii lor mai mici. Cei mai mulți elevi cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani își doresc să devină avocați (16,8%), programatori (14%1), actori (11,6%), ingineri informaticieni (10,4%) sau business manageri (8,7%), pe când cei din clasele a XI-a și a XII-a au preferințe ușor diferite. Alegerile au rămas același, însă în altă ordine. Astfel, cei mai mulți elevi cu vârsta de 17-19 aniar vrea să devină programatori (14,6%), ingineri informaticieni (11%), avocați (10,7%), business manageri (9,7%) și actori (8,5%).

În vest – avocați, în est – programatori

O diferență relevantă a fost observată la analiza pe regiunile geografice ale României. Studiul arată că cei mai mulți elevi din zona de vest (Transilvania, Crișana, Banat) preferă meseria de avocat (15,3%), pe când cei mai mulți din est (Moldova) își doresc să devină programatori (15,6%). În plus, din cele trei teste rezultă faptul că tinerii moldoveni sunt cei mai conștiincioși și așezați, iar astfel se potrivesc cel mai bine pe direcția lucrului cu cifrele, fapt ce îi recomandă pentru profesiile de programatori IT. Cei din Transilvania, având o personalitate mai flexibilă și mai deschisă spre nou, se potrivesc cel mai bine meseriilor care implică operarea cu imagini, design-ul și o bună măiestrie a cuvintelor.

Studiul a fost realizat de D&D Research și platforma online www.pemeserie.ro, în perioadele 22 aprilie – 16 mai și 6 octombrie – 27 octombrie, în cadrul programului național Caravana Samsung Trends of Tomorrow. În acest an, caravana Samsung a ajuns în 10 orașe mari din țară (Arad, Baia Mare, Bistrița, Năsăud, Oradea, Timișoara, Brăila, Buzău, Iași, Piatra Neamț, Roman, Suceava), a vizitat 30 de licee, iar 7.734 de elevi au parcurs cele trei teste.