La inițiativa deputatului Sergiu Vlad, cu susținerea senatorului Adrian Wiener și a altor parlamentari ai USR, în aceste zile s-a depus la Parlament o propunere de lege prin care se țintește reducerea amenzilor mult prea mari acordate în prezent bicicliștilor.

În viziunea USR, mersul pe bicicletă reprezintă un mijloc de transport cu efecte benefice asupra sănătății, a poluării și a confortului urban. Administrațiile publice centrale și locale trebuie să încurajeze acest mod de deplasare, mai ales în interiorul localităților, promovând o legislație prietenoasă și asigurând infrastructura adecvată. Momentan, în cazul Aradului, niciunul dintre aceste deziderate nu este îndeplinit.

Sergiu Vlad apreciază nivelul sancțiunilor aplicate celor care circulă cu bicicleta exagerat de mare. El motivează demersul prin neconcordanța în legislație dintre reglementarea circulației biciliștilor alături de pietoni, vehicule cu tracţiune animală, conducători de animale, de coloane militare, cortegii, grupuri organizate și sancționarea lor cu două clase mai sus.

Propunerea legislativă a USR pentru modificarea O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prevede încadrarea bicicliștilor din clasa a III-a de sancţiuni (de la 870 la 1.160 lei), în clasa I, unde amenzilor sunt de 3 ori mai mici, situându-se la un nivel rezonabil (de la 290 la 435 de lei).

Amenzile uriașe din prezent descurajează utilizarea bicicletei de către cei pentru care aceasta reprezintă un mijloc de transport alternativ și îi afectează grav din punct de vedere financiar pe cei cu mijloace materiale modeste, pentru care bicicleta nu este o alegere ci o necesitate.

Senatul a adoptat o inițiativă legislativă privind protejarea patrimoniului cultural național, avându-i ca inițiatori pe senatorul Constantin Traian Igaș și deputatul Raluca Turcan. Inițiativa a trecut prin toate procedurile parlamentare în aproximativ șase luni. Modificarea legislativă a plecat de la Comisia parlamentară UNESCO, dar a avut co-semnatari și din rândul altor parlamentari.

“Le mulțumesc colegilor senatori pentru operativitatea cu care au tratat inițiativa legislativă atât în comisii, cât și în plen. Prin această inițiativă am dorit să facem curățenie în ceea ce înseamnă evidența computerizată a bunurilor de patrimoniu cultural național mobil. Deși este un pas mic, el produce efecte semnificative în tot acest domeniu pentru că aduce la un numitor comun elemente extrem de diverse și diferite. O evidență computerizată unică, stabilită prin lege, înseamnă o mai bună gestionare a resurselor financiare, cunoașterea la zi a situației și stabilirea unor ierarhii, combaterea traficului cu obiecte de patrimoniu și combaterea deturnărilor de fonduri sau a finanțărilor fără rost” declară senatorul Constantin Traian Igaș.

În România sunt peste 600 de muzee, diferite ca domeniu, care furnizează pachete de informații foarte diferite unele de altele. Acestea, ca deținătoare de fond patrimonial național de nivel superior, au început să își țină propria evidență folosind programe diferite care nu pot fi puse în relație, fiind rodul unor activități interne și al unor inițiative locale sau private. Marea majoritate a acestor programe au o performanță limitată și “hibe” multe.

“Legea 182/2000 a instituit obligativitatea ca autoritățile să țină o evidență, dar banii pentru achiziționarea unui program (soft) erau solicitați tot de la Ministerul Culturii. Aceasta, în situația în care există deja un program de evidență unică – DOCPAT, finanțat și realizat în urmă cu 12 ani de către Ministerul Culturii, prin Institutul de Memorie Culturală. Este deci impropriu ca Ministerul să ofere bani vreunui muzeu pentru achiziționarea unui program de evidență, când deja există unul pe care îl poate furniza gratuit tuturor deținătorilor de bunuri patrimoniale”  este de părere presedintele Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO, Constantin Traian Igaș.

Camera Deputaţilor a adoptat ieri, în plen, o iniţiativă legislativă care reglementează impozitul specific pentru firmele care desfăşoară activităţi în domeniul hotelier, restaurante, baruri şi care oferă facilităţi de cazare pentru vacanţe.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect asigurarea cadrului legal privind stabilirea unei noi modalități de impozitare aplicată contribuabililor din sectorul turistic, hotelier, restaurante și alimentație publică, în scopul stimulării investițiilor și eliminării concurenței neloiale.

Proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaţilor cu amendamente printre care menţionăm extinderea impozitului specific şi pentru micro-întreprinderi, precum şi eliminarea condiţiei de realizarea unei cifre anuale netă, în echivalent lei, de până la  5 milioane euro, ponderea totală a veniturilor de peste 70%, precum şi condiţia de număr mediu anual de salariaţi mai mic sau egal cu 250.

“Legea a fost cerută de întreg spectrul industriei de turism din România pentru a simplifica modalitatea de raportare, conformare voluntară, respectiv controlul din partea autorităţilor publice. Salutăm adoptarea acestui tip de impozitare, mai modern, axat pe baza unor modele de bună practică la nivelul altor ţări europene. În egală măsură, trebuie să fim foarte atenţi ca implementarea acestei măsuri să fie una simplă şi să se asigure că întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt dezavantajate în raport cu marii operatori din turism” a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

În mai 2013, deputatul PDL Claudia Boghicevici a depus o iniţiativă legislativă pentru modificarea Legii armelor. Conform proiectului, Inspectoratele judeţene de poliţie sunt obligate să-i anunţe pe posesorii de permise de portarmă cu 30 de zile înainte de expirarea acestuia.

Claudia Boghicevici arăta în motivare că, permisele fiind date pe cinci ani, este imposibil ca toţi posesorii să ţină minte exact data la care trebuie reînnoit permisul, sau pot exista varii motive ca unii să nu aibă posibilitatea să facă acest lucru în termen de zece zile de la expirare. „Nu este admisibil să ne jucăm cu un lucru atât de important, mai ales că, aşa cum am arătat în motivare, legislaţia actuală prevede că neprezentarea în termen de zece zile la preschimbare sau pentru renunţare la permis constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani”, spune deputatul arădean. Iniţiativa a ajuns abia acum la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, însă reprezentanţii Ministerului de Interne au solicitat respingerea ei, pe motiv că ministerul de interne nu are posibilităţi tehnice de a-i notifica pe posesorii de permise! „Ne facem de râsul Europei, cum poţi să spui că un minister, mai ales cel al Internelor, nu poate să trimită un SMS, să dea un telefon sau chiar să trimită o scrisoare unui cetăţean, odată la cinci ani ?”, spune Claudia Boghicevici.

„Dacă nici măcar atâta lucru nu poate să facă un minister, ce să ne mai mirăm că angajaţii acestuia nu sunt capabili să interpreteze nişte coordonate transmise pe telefonul mobil?”, adaugă Claudia Boghicevici, cu referire la accidentul aviatic.