Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean, împreună cu Gheorghe Dărău, primarul comunei Hălmagiu, au fost prezenți astăzi, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), pentru semnarea unui contract, privind modernizarea infrastructurii. Proiectul, în valoare de 9.619..059 lei (din care 9.062.169 lei finanțare din bugetul MDLPA) prevede modernizarea drumului comunal 50B și a străzilor aferente localității Leasa și va fi finanțat prin Programul de Investiții „Anghel Saligny”.

„Este încă o dovadă a colaborării Consiliului Județean Arad cu administrațiile locale. Sprijinim întotdeauna proiectele comunităților locale și apreciez administrațiile care atrag fonduri pentru aceste proiecte. Acest contract presupune modernizarea accesului între satul Leasa și centrul de comună, dar și modernizarea străzilor din localitate. Hălmagiu are printre cele mai mult localități arondate: centrul de comună și zece sate, astfel încât acest gen de proiecte, de modernizare a drumurilor comunale, a legăturilor între localități sunt mai mult decât binevenite”, a afirmat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

„Îi mulțumesc domnului președinte Cionca pentru susținere și pentru faptul că, în echipă, putem construi pentru Hălmagiu ceea ce este necesar pentru locuitori. Eu știu că oamenii au așteptări de la noi, este firesc să aibă, și am încredere că vor constata că nu facem promisiuni, ci avem realizări. Să facem e mai important decât să povestim”, a declarat primarul comunei Hălmagiu.

Advertorial. Președintele Klaus Iohannis s-a referit la accidentul din Ialomiţa, soldat cu moartea a zece persoane, el afirmând că lipsa de infrastructură ucide la fel cum şi corupţia ucide şi că „această nepăsare criminală a PSD-iştilor costă vieţi”. Aflat la Iași, președintele a promis că viitorul guvern liberal va construi autostrada spre Moldova.

Președintele Klaus Iohannis, soția sa Carmen și liderul liberalilor Ludovic Orban au mers la pas prin Iași, spre Adunarea Regională a filialelor PNL din Nord-Est. Șeful statului a ascultat doleanțele ieșenilor, discutând, de exemplu,  cu reprezentanții asociațiilor care au reclamat faptul că Guvernul PSD nu a demarat construirea autostrăzii București-Iași. „Actualul Guvern nu a făcut nimic. Probabil că, în următoarele săptămâni, vom avea alt guvern. Am dori să schimbe această abordare”, au spus reprezentanţii celor două organizaţii. În replică, şeful statului a spus: „Sunt sigur că noul guvern va primi nişte mesaje foarte clare în acest sens şi atunci lucrurile se vor prezenta mult mai bine. Vă doresc mult succes!”.

Klaus Iohannis a fost aşteptat şi de un bătrân din judeţul Neamţ, care i-a înmânat un toiag: „Dacă altfel nu se poate, cu el să faceţi o regulă, o Românie normală”.
„După atâtea tulburări şi atâta nelinişte, dacă nu puteţi cu vorba bună şi cu înţelegere, faceţi dreptate cu această unealtă. Dumnezeu să vă ajute!”, a afirmat bătrânul, care i-a oferit preşedintelui şi un coş cu produse aduse din propria grădină.

Primire moldovenească

Un ieșean a adus un steag tricolor pe care l-a întins și s-a fotografiat cu Klaus Iohannis, Carmen Iohannis și Ludovic Orban. Cei care au venit să îl vadă pe șeful statului erau de toate vârstele, fie că vorbim de tineri și tinere care au dorit fotografii cu președintele și liderul PNL, fie că vorbim de oameni în putere care doreau să schimbe câteva cuvinte cu șeful statului.

Într-un oraș în care liderii PSD au fost huiduiți la scenă deschisă, Klaus Ioahannis a înaintat cu greu printre ieșenii veniți să îl întâmpine. ”Este primit moldovenește, de asta întârzie”, le explica, în acest timp, secretarul general Robert Sighiartău, celor 2.000 de delegați liberali strânși pentru Adunarea regională a filialelor din Nord-Vest, la Centrul de conferinţe Agora din Iaşi.

Klaus Ioahnnis a intrat în sala reuniunii, de mână cu soția sa Carmen, urmați de președintele PNL Ludovic Orban, ei fiind aplaudați de liberalii entuziasmați.

În discursul ținut în fața delegaților, președintele Klaus Iohannis a invocat nevoia de infrastructură a României, cu referire specială la autostrada spre Moldova. „Dacă scăpăm de pesediști și ajungem, în final, să avem un Guvern liberal, această autostradă se va face!”, a afirmat Klaus Iohannis.

Lipsa de infrastructură ucide

Lipsa de infrastructură ucide, precum și corupția ucide, a declarat președintele Klaus Iohannis, menționând accidentul cumplit petrecut în cursul dimineții în județul Ialomița, în care zece persoane și-au pierdut viața.  „Azi dimineață, la 6 și ceva, am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni și Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic, cu zece morți și aproape zece răniți grav. M-a întristat foarte mult. Ce poți să spui? Condoleanțe, îmi pare foarte rău! Ce să înțelegem de aici? Să înțelegem că lipsa de infrastructură ucide, precum și corupția ucide? Această nepăsare criminală a pesediștilor costă vieți, costă vieți de români”, a acuzat șeful statului.

Președintele a punctat faptul că schimbarea României poate veni doar având la cârmă un guvern liberal. „PSD este principalul motiv al rămânerii în urmă a României! Fără PSD, România ar fi fost mult, mult mai departe. Fără PSD, România ar fi fost în rând, cum se spune, cu celelalte națiuni europene. Acest decalaj, dragii mei, trebuie depășit. Acest decalaj trebuie depășit cu un guvern responsabil, cu un guvern liberal!”, a declarat șeful statului.

La capitolul nerealizărilor PSD, Iohannis s-a referit și la amânarea examenului de rezidențiat. „Păi, nu ți-ar fi rușine, PSD?”, a acuzat șeful statului anunțând că  „nici nu este nevoie de un ministru al educației PSD, fiindcă vom avea de săptămâna viitoare un alt guvern”, a punctat Klaus Iohannis.

Șeful statului a pledat pentru debarcarea Guvernului PSD. „Eu îmi doresc foarte mult, și o spun public, pentru ca tot românul să înțeleagă – eu îmi doresc foarte mult ca această moțiune de cenzură să treacă și acest guvern eșuat să pice!”, a declarat Klaus Iohannis.

”Drumul spre România Normală se face pornind de la votul românilor de la alegerile parlamentare”, a declarat Klaus Iohannis,  care i-a îndemnat pe liberali să lupte pentru a câștiga alegerile împreună. În „România Normală” există o autostradă sau două care leagă Moldova de restul țării,  „hoții stau la pușcărie, nu în Parlament”, românii se întorc în țară, „statul funcționează pentru cetățean”, „în fruntea instituțiilor ajung oameni pe merit, pe competențe, nu pe pile și cunoștințe din Republica PSD”.

Victoriile împotriva PSD

Președintele PNL, Ludovic Orban, a enumerat victoriile obținute de șeful statului împotriva PSD descris drept „cel mai puternic, cel mai perfid și cel mai ticălos adversar, care a existat în ultimii 30 de ani”. „Faptul că astăzi nu e în vigoare Ordonanța 13 se datorează președintelui României, în spatele căruia au venit toți românii corecți, toți românii cinstiți, toți românii educați, toți românii care vor binele României. Faptul că astăzi în fruntea Parchetelor nu stau politrucii din magistratură ai PSD-ului, gen politrucul care este desemnat să conducă Secția specială, i se datorează rezistenței președintelui Klaus Iohannis.

Faptul că astăzi instituțiile statului nu sunt capturate și nu sunt folosite ca filiale de partid împotriva cetățenilor se datorează președintelui Klaus Iohannis”, a punctat Ludovic Orban. El a enumerat și realizările din politica externă, precum Reuniunea celor trei Mări, Summitul de la Sibiu sau faptul că România a dat procurorul șef european,  reușită care „se datorează în primul rând președintelui Klaus Iohannis”.

Liderii PNL precum Raluca Turcan, Rareș Bogdan sau Robert Sighiartău și-au exprimat convingerea că liberalii vor ajunge la guvernare, alături de președintele Klaus Iohannis, câștigând alegerile prezidențiale, locale și parlamentare.

Deputatul liberal vrea să finalizeze pasajele Aradului!

D-le deputat, PNL Arad susţine constant că echipa sa nu este una doar pentru Parlament, ci şi pentru reprezentarea Aradului în viitoarea guvernare. Puteţi să ne spuneţi care este, în accepţiunea dumneavoastră cea mai importantă realizare a echipei PNL Arad ?

Eusebiu Pistru: Indiscutabil, autostrada Timişoara-Arad-Nădlac este cea mai mare realizare pentru judeţul Arad. Nu mai trebuie să explic ce înseamnă, în contextul aderării României la NATO şi, mai ales, Uniunea Europeană, lipsa unei autostrăzi în legătură directă cu structura europeană de autostrăzi. Practic, înseamnă excluderea din traseele dezvoltării economice prin libera circulaţie a mărfurilor, îngreunarea realizării contactelor rapide şi eficiente ale punctelor de dezvoltare ale României cu cele ale ţărilor occidentale. Nici nu vă imaginaţi ce bătălii la „baionetă” s-au purtat pentru ca autostrada să treacă la distanţa optimă de municipiu, un element extrem de important.

Au existat multiple variante de traseu, unele de-a dreptul fanteziste, însă toate în defavoarea Aradului. Din fericire, s-a demonstrat că dacă există voinţă şi determinare lucrurile se rezolvă în favoarea comunităţii. Practic, după construirea autostrăzii Aradul a ajuns pe locul 5 între oraşele României din punct de vedere al creşterii economice. Nu doar autostrada în sine a avut un rol determinant din acest punct de vedere, ci şi cele patru coborâri. Una este la intersecţia cu DN 69 Arad-Timişoara, a doua la intersecţia cu Drumul Județean Arad- Zădăreni, a treia, la Aeroportul Arad şi a patra la intersecţia cu DN 7 Arad-Nădlac . Trei dintre acestea pun în valoare zonele industriale, adevăraţi „plămâni” ai economiei arădene. Care, trebuie specificat, au fost realizate de către liberali, cei care, treptat, au scos Aradul din conul de umbră în care ajunsese pe plan național, dar și european.

După revoluție, arădenii de factură liberală au înțeles că trebuie să demareze și să dezvolte nu o strategie, ci o adevărată filosofie privind șansele de dezvoltare a unui județ care în perioada comunistă a avut un statut special. Liberalii au încercat și, în bună măsură, au reușit să înlocuiască argumentele artificiale, de factură ideologică comunistă , pentru susținerea și promovarea județului Arad, cu unele reale, bazate pe poziția geografică și pe posibilitățile reale de dezvoltare. Drept urmare, Aradul nu mai este doar poarta de intrare a României spre Europa, ci un reper pe harta acesteia.

Poate veți spune că spun vorbe mari, dar nu sunt vorbe, ci fapte. Iar acum cred că a venit momentul să lăsăm calculele politice electorale și să tragem toți la aceeași căruță, să reașezăm județul Arad acolo unde îi este locul. Depinde doar de noi dacă va fi o reușită sau va fi un eșec , dacă îi vom convinge sau nu pe arădeni să ne acorde în continuare încredere.

Care credeţi că este cea mai mare provocare a viitoarei echipe liberale din Parlament?

Eusebiu Pistru: Sigur că marea provocare este aceea de a face auzită la modul excepţional vocea Aradului în Parlament şi în executiv, dar pentru că prioritatea mea absolută o reprezintă infrastructura judeţului, spun care este provocarea pe acest domeniu: finalizarea tronsonului de cale ferată de mare viteză de la Vladimirescu la Simeria şi închiderea inelului de centură a Aradului prin construcţia variantei ocolitoare de la Vladimirescu la urcarea pe autostradă. Am deveni, astfel, singurul oraş din România care are inelul de centură închis complet. Cu toate avantajele care decurg de aici: degrevarea traficului din oraş, eliminarea pericolului de degradare a unor clădiri din cauza traficului mare şi multe altele.

Nu aţi spus nimic despre pasaje

Eusebiu Pistru. Nu am spus, pentru că am dorit să le amintesc la capitolul „provocări şi priorităţi personale”. Indiferent din ce ipostază, voi face absolut tot ce este omeneşte posibil pentru finalizarea celor două pasaje. Pe care, dacă nu ar fi fost nefericita schimbare a Guvernului în 2012, le-aşi fi putut trece la capitolul realizări, însă aşa situaţia se prezintă exact ca în mai 2012. Sigur, demararea proiectului, în 2009, derularea procedurilor, începerea lucrărilor în 2011, au reprezentat realizări, din păcate, nefinalizate.

Din postura de deputat arădean şi membru al Comisiei de Transporturi, am încercat pe toate căile care stau la îndemâna unui parlamentar din opoziţie să conving puterea nou instalată în 2012 să renunţe la orgoliile politice şi să se gândească la cetăţenii Aradului, care nu merită să fie pedepsiţi pentru că au votat conform propriilor convingeri. Le-am explicat de zeci de ori că pasajele nu sunt doar ale arădenilor, ci de interes naţional, dar nu au ţinut cont de argumente.

De aceea spun, sunt decis să definitivez, alături de echipa Aradului la Bucureşti, această problemă spinoasă. Nu ascund faptul că sper ca partidele politice din Arad să-și dea mâna , să pună umărul la relansarea municipiului și județului, să demonstrăm , împreună, că oamenii, arădenii, ne dau girul pentru intrarea în Parlament, nu pentru noi, nu pentru un partid sau altul, ci pentru ei.

Vorbe frumoase, dar puteți să dați exemple concrete despre realizări ale unor primari din județ cu implicarea dumneavoastră personală ?

Eusebiu Pistru. Sincer, mi-e și teamă să vorbesc despre implicarea mea în realizarea unor proiecte, pentru că nici în ziua de astăzi nu există delimitare între dorința de a face ceva pentru comunitatea ta și traficul de influență. Chiar am de gând să organizez o dezbatere pe această temă. Pe scurt, se poate spune că am făcut trafic de influență atunci cînd m-am implicat în proiecte ale primarilor din județ ?

Exemple : Chisindia- proiect pe bani europeni 2,5 milioane euro pe Măsura 3-2-2reabilitare drumuri comunale+construcția unei grădinițe

Hășmaș-modernizare drum comunal Hăşmaș-Urviș de Beliu-600.000 euro pe PNADR, bani europeni

Beliu- poiect pe fonduri europene Măsura 3-2-2 canalizare, stație de epurare, after school, reabilitare cămin cultural, extindere rețele apă potabilă, asfaltare străzi 2,5 mil euro.

Hălmagiu- 3-2-2 asfaltare străzi și canalizare

Că vorbiţi de echipă, cât de numeroasă credeţi că va fi aceasta?

Eusebiu Pistru. Ţinta PNL Arad este cunoscută: dacă sondajele de opinie se vor dovedi corecte, vom avea doi senatori şi patru deputaţi. Vorbesc despre echipa parlamentară. Cât despre extinderea reprezentării echipei PNL Arad şi la nivelul executivului, aceasta, desigur, depinde de rezultatele la nivel naţional, care, sper eu, ne vor aduce la guvernare. Pentru Arad, pentru arădeni, ar fi excepţional de important să fie reprezentat, din nou, în Guvernul României. Echipa noastră a dovedit deja că este singurul partid din Arad care a avut capacitatea de a promova oameni în Guvern, de a promova imaginea şi interesele Aradului.

În ceea ce priveșe lucrările de infrastructură pentru introducerea canalizării în municipiul Arad, ne apropiem de ultimii kilometrii, după cum ne-a anunțat vinery primarul Gheorghe Falcă, în cadrul unee conferință de presă. Acesta preconizează că până în anul 2020 întreaga rețea de canalizare va fi reabilitată.

„În acest moment vom pregăti studiul de fezabilitate pentru POS Mediu 2014-2020 . Așa cum ați văzut în documente sunt ultimii kilometri pe care Aradul trebuie să-i mai facă pentru introducerea canalizării în municipiu. Dacă Aradul în 2004 avea cam 56% rețea de canalizare, astăzi putem vorbi de aproximativ 96% rețea stradală canalizată, iar după POS Mediu 2014-2020 putem spune că vom finaliza întreaga rețea stradală de canalizare. Mai mult vom intra și în reabilitarea unor rețele de canalizare cu vechime destul de mare și evident vom extinde rețeaua de apă, astfel încât anul 2020 ne va prinde cu această mare infrastructură integral reabilitată” a ținut să precizeze edilul șef Gheorghe Falcă

După toate aceastea vom putea vorbi despre lucruri frumoase, despre ceea ce înseamnă investiții în cultură, în educație, în sport și în tot ceea ce înseamnă timp libera spus în încheiere primarul Falcă

Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad şi Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Arad, au fost gazdele unei delegaţii a Republicii Indonezia, condusă de Excelenţa Sa, domnul Ambasador Diar Nurbintoro.

Alături de Excelenţa Sa, la întâlnire au fost prezenţi şi o serie de oameni de afaceri din Republica Indonezia – dintre care îi amintim pe Pratito Soeharyo, Indonesia Investment Coordinating Board, Bagus Manik Adjie, Indonesia Investment Coordinating Board, Chrisnawati Suwarno Indonesia Investment Coordinating Board, interesaţi de potenţialul economic al judeţului nostru, dar şi oameni de afaceri din Arad, reprezentanţi ai unor firme de construcţii sau IT.

Discuţiile purtate în cadrul întâlnirii au vizat în primul rând mediul de afaceri, relaţiile bilaterale de cooperare în domeniul comerţului, investiţiilor şi turismului între Indonezia şi Arad, în mod particular. În acest context, Excelenţa Sa domnul ambasador Diar Nurbintoro a precizat faptul că partea indoneziană ar fi interesată să exporte cafea şi condimente în judeţul Arad. S-a discutat inclusiv despre participarea reprezentanţilor mediului de afaceri arădean la târgul Internaţional de la Jakarta, care va avea deschiderea oficială în data de 21 octombrie 2015.

Preşedintele interimar Adrian Ţolea a prezentat oaspeţilor potenţialul Aradului, începând cu existenţa Zonei Libere Arad, cea mai mare din România. A fost evidenţiată importanţa  mediul universitar arădean, în acest sens avansând discuţii legate de atragerea studenţilor indonezieni către universităţile arădene. „Am prezentat delegaţiei indoneziene atuurile judeţului Arad în ceea ce priveşte facilităţile oferite în Zona Liberă Arad, parcul industrial, potenţialul agricol, forţa umană formată în cadrul universităţilor arădene. Suntem interesaţi de o cooperare pe termen lung cu această ţară” a declarat Adrian Ţolea, preşedintele interimar al CJ Arad. 

Ambasadorul Republicii Indonezia a prezentat strategia de dezvoltare a ţării sale până în anul 2019 şi a precizat că persoanele care vor să investească în această ţară primesc asistenţă din partea statului, timpul necesar deschiderii unei firme fiind de maxim trei zile. „Vrem să consolidăm Indonezia, să facem legătura între toate oraşele din est în vest şi din nord până în sud. În acest moment ne lipsesc importante căi de comunicaţie: aeroporturi, şosele şi căi ferate. Cred că Aradul are potenţialul de a investi în partea de infrastructură, în special în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. De aceea, oferim facilităţi celor care doresc să investească în ţara noastră”, a precizat ambasadorul Indoneziei.

“Este pentru a doua oară când avem plăcerea de a prezenta oferta investițională a județului și de a crea posibilități de business între România și Indonezia. Domeniile de interes au fost diverse, cu accent pe identificarea de companii din România care ar putea avea interes de investiție în infrastructura rutieră și de cale ferată din diferite regiuni ale Indoneziei. Mulțumim partenerilor de la Consiliul Județean Arad și sunt convins că prin astfel de acțiuni vom crea numeroase oportunități de dezvoltare pentru mediul de afaceri din Arad” a conchis Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad.

Deputatul PNL Arad Eusebiu Pistru „îşi exprimă regretul” că a avut dreptate atunci când a afirmat că masterplanul pe transporturi al ministrului Ioan Rus este „de domeniul SF”, fără şanse de a fi aprobat de către Comisia Europeană.

„După ce am participat la expunerea de hărţi colorate şi planuri de domeniul fantasticului, am spus că ministrul Ioan Rus, de fapt, Guvernul PSD, doar mimează preocuparea pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi a României, pentru a arunca praf în ochii electoratului. Am mai spus că nu există nicio şansă ca acel aşa zis masterplan să fie aprobat de către Comisia Europeană, fiind alcătuit de către niște oameni ignoranţi. Din păcate, am avut dreptate, Comisia Europeană a respins proiectul exact din motivele expuse, atunci, de către mine: lipsa unei prioritizări şi a surselor de finanţare. Tot din păcate, România, din vina unui Guvern incompetent şi dezinteresat, se va alege cu praful de pe tobă. Nu prea văd cum ar putea aceşti oameni lipsiţi de profesionalism şi viziune să dea naştere unui proiect acceptabil, până în 9 aprilie, termenul limită stabilit de către Comisia Europeană. Probabil, ministrul Ioan Rus va schimba câteva virgule şi câteva săgeţi colorate pe hărţi şi ne va convoca şi pe noi, ca să ne dăm cu părerea, să poată spune că a avut consens pe aşa zisul masterplan. Evident, nici de această dată nu se va sinchisi de opiniile celorlalţi, pentru el şi pentru Guvernul PSD aşa zisa colaborare fiind doar un pretext pentru a arunca vina pe alţii. Din păcate, mă tem că împrumutul de 7 miliarde de euro, aprobat recent de către Guvern, va afecta grav ţinta de deficit bugetar, ceea ce va duce la respingerea proiectului. Aceasta, pentru că Guvernul PSD nu avea nici cea mai mică intenţie de a folosi împrumutul pentru cofinanţare, ci pentru a umfla puşculiţa premierului destinată pomenilor electorale” a declarat deputatul PNL Eusebiu Pistru.

Comisia Europeană a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a UE în perioada 2014-2020, urmând ca două dintre cele nouă coridoare principale europene să traverseze România, unde pot primi finanţare mai multe proiecte, precum rutele Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa sau Bucureşti-Piteşti-Craiova-Timişoara şi porturile Constanţa sau Sulina.

Bugetul multianual al UE pentru 2014-2020 alocă 26 de miliarde de euro pentru cele nouă coridoare de transport.

România, implicit Aradul, este inclusă în coridoarele de transport care acoperă regiunile Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre, arată documente publicate de Comisia Europeană.

Astfel, Orient/Est-mediteraneean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru.

Coridorul Rin-Dunăre, având la bază Dunărea şi Main (Germania), va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurând conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina.

Ce câştigă România?

România poate obţine în programul Orient/Est-mediteraneean o finanţare europeană pentru calea ferată Arad-Timişoara-Calafat. În timp ce în Ungaria lucrările sunt aproape finalizate, în România procesul se află încă în desfăşurare, notează Comisia Europeană. De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere între Vidin şi Craiova.

În cadrul coridorului Rin-Dunăre, România poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructură feroviară şi canale navigabile. Printre acestea se numără realizarea de studii pentru o reţea de cale ferată de mare viteză între Budapesta şi Arad, modernizarea unor anumite secţiuni de cale ferată şi studii pentru trenuri de mare viteză pe ruta Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa, precum şi studii şi lucrări la calea ferată Craiova-Bucureşti.

România are incluse în coridorul Rin-Dunăre şi mai multe proiecte pentru porturi şi transportul fluvial. Astfel, autorităţile pot atrage fonduri europene pentru studii şi lucrări de dezvoltare a platformelor multimodale şi conexiuni cu regiunea în cazul porturilor Giurgiu şi Galaţi, pentru studii şi lucrări vizând transportul pe Dunăre (Kehlheim (Germania) -Constanţa/Midia/Sulina), precum şi pentru studii şi lucrări la canalul Dunăre-Bucureşti. Portul Constanţa poate accesa, de a asemenea de fonduri europene, pentru conexiuni de transport şi servicii incluzând spărgătoare de gheaţă. România poate beneficia de fonduri şi pentru mai multe noduri cheie de transport incluse în reţeaua centrală europeană. Astfel, autorităţile pot finanţa parţial cu bani europeni studii şi lucrări pentru nodurile de transport Timişorara-graniţa cu Serbia, Iaşi-graniţa cu Republica Moldova, Suceava-graniţa cu Ucraina, Târgu Neamţ-Ungheni, Alba Iulia-Turda-Dej-Suceava-Paşcani-Iaşi, Bucureşti-Buzău şi Ploieşti-Suceava.

Cum va aloca UE fondurile de infrastructură

Fondurile de 26 de miliarde de euro alocate transporturilor în cadrul mecanismului “Conectarea Europei” vor servi în practică drept “capital iniţial” pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor şi legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite, se arată într-un comunicat al CE.

Costul implementării primei faze de finanţare a reţelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de miliarde euro. Reţeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.

Cele şapte coridoare de transport în care România nu este implicată sunt coridorul Scandinavo-mediteranean, Marea Nordului-Marea Baltică, Marea Nordului-Marea Mediterană, Marea Batică-Marea Adriatică, Rin-Alpi, coridorul Atlantic şi coridorul Mediteranean. Noua reţea centrală de trasnsport va conecta 94 de porturi europene principale cu legături feroviare şi rutiere, 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu oraşe mari, 15.000 de kilometri de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză, precum şi 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.

Noua hartă a Coridoarelor europene de transport

Comisia aşteaptă proiecte concrete Statelor membre UE le revine sarcina de a prezenta Comisiei, încă de la începutul anului 2014, propuneri detaliate pe baza cărora urmează să fie alocată finanţarea.

Nivelul exact al finanţării UE disponibile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor naţionale, se arată în counicatul Comisiei. În general, pentru orice perioadă bugetară de şapte ani, contribuţia UE la dezvoltarea infrastructurii de transport principale va fi, în mod normal, de aproximativ 20 % din costurile de investiţii. Sprijinul pentru studii individuale poate fi de până la 50 %, iar pentru studii şi lucrări de construcţii în cazul proiectelor transfrontaliere, de până la 40 %. Restul provine de la statele membre, de la autorităţile regionale sau, eventual, de la investitori privaţi. În ceea ce priveşte suma de cel puţin 11,3 miliarde euro rezervată pentru statele membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune, cofinanţarea se poate ridica până la maximum 85 %.

[nggallery id=213]

Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, este contrariat de faptul că PSD politizează până şi inundaţiile. „Se pare că reprezentanţii USL uită că pe vremea în care municipiul era condus de Dorel Popa, Rodica Borza şi Dorel Căprar, la cea mai mică ploaie nu se putea merge nici pe stradă, nici pe trotuar. Atunci, nu era nesimţire pentru Dorel Popa sau pentru consilierul său de taină Flavius Ghender?”, afirmă primarul Gheorghe Falcă, acesta subliniind că „în prezent avem 80 de kilometri de canalizare menajeră şi 160 de kilometri de canalizare pluvială. Lucrări în valoare de 40 de milioane de euro, bani care au venit gratis la Arad”.

Edilul prezintă şi motivul pentru care în unele zone canalizarea menajeră a cedat: „Avem 80 de kilometri de canalizare menajeră, cu sute de cămine de acces, iar principala cauză este că unii cetăţeni au racordat scurgerile pluviale în canalizarea menajeră, fapt interzis de lege. Din cauza acestora suferă acum şi alţi cetăţeni, de aceea a ieşit apa în unele curţi şi în faţa caselor. Nu e vina Primăriei că unii nu respectă legea, aşa cum sunt îndemnaţi inclusiv de PSD, un partid obişnuit cu nerespectarea legii”. Primarul Aradului îi îndeamnă pe reprezentanţii social-democraţilor să se consulte cu un inginer de specialitate, înainte de a face afirmaţii în presă. „Trebuiau să întrebe un inginer de specialitate. Nu vi se pare ilogic ca în urma ploilor să deverseze canalizarea menajeră, nu cea pluvială? E clar că pluvialul a fost racordat în canalul menajer, în unele locuri, fapt care a dus la suprasolicitarea reţelei de canalizare menajeră”, a completat Gheorghe Falcă.

În schimb, primarul consideră că USL, în frunte cu deputaţii Căprar şi Măduţa trebuie să le explice oamenilor de ce nu se continuă lucrările la cele două pasaje şi, mai ales, de ce alte străzi, precum Constituţiei sau Calea 6 Vânători, ce fac parte din cele 27 de străzi aflate în custodia Guvernului, stau nereparate, de asemenea cu lucrările oprite. „Sunt preocupări mult mai importante în Arad, de care ar trebui să se ocupe cei doi deputaţi. Încă aşteptăm ca guvernanţii să-şi îndrepte privirile spe Arad şi să sprijine lucrările de infrastructură, precum finalizarea celor două pasaje sau modernizarea celor 27 de străzi”, a compeltat primarul Gheorghe Falcă.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Timişoara continuă vineri 29.03.2013, seria de activităţi educative destinate unităţilor de învăţământ din arealul sitului, care au fost planificate în cadrul proiectului „Elaborarea Măsurilor de Management şi Proiectarea Infrastructurii Suport pentru

Între orele 10:00 – 12:00, în comuna Şagu, judeţul Arad se vor planta 50 de puieţi de tei, împreună cu un grup de 24 de elevi de la Şcoala Generală Şagu. Plantările se vor realiza pe domeniul public pus la dispoziţie de către administraţia publică locală, în afara ariei protejate, fără impact asupra obiectivelor de conservare ale sitului.

Activitatea debutează cu o scurtă prezentare privind evenimentul ecologic “Luna pădurii” şi o descriere a Sitului NATURA 2000 ROSPA 0047 Hunedoara Timişană, urmată de plantarea de puieți de tei. La finalizarea acţiunii, participanţii vor fi răsplătiţi cu materiale promoţionale şi de conştientizare realizate în cadrul proiectului.

Prin organizarea unor activităţi specifice de ecologizare, ateliere de lucru, plantări, concursuri şi drumeţii, se vor forma tineri cu o altfel de percepţie despre atitudine, voluntariat şi necesitatea protejării mediului înconjurător.

Proiectul în valoare totală de 1 787 835 lei, este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi se desfăşoară pe o perioadă de 33 de luni, principalul obiectiv fiind conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al sitului Natura 2000 ROSPA 0047 Hunedoara Timişană prin realizarea unei strategii de management durabil şi realizarea infrastructurii suport pentru promovarea ariei protejate, cu implicarea şi conştientizarea factorului uman.