scris de: Alex Coita

Confirmarea primită de la Ierusalim privind ședința comună a guvernelor român și israelian este o veste foarte bună, pe care o așteptam cu interes.

Întâlnirea G2G, condusă de prim-ministrul Netanyahu, va arăta cât de robuste sunt raporturile dintre cele două state. România și Israel împărtășesc o relație privilegiată, care trebuie cultivată și întărită, spre beneficiul ambilor actori.

Sper ca ședința comună de guvern din noiembrie să fie doar prima dintr-un șir de astfel de întâlniri prin care să fie structurat un dialog la cel mai înalt nivel, contribuind la a duce relația privilegiată dintre România și Israel la un nivel superior.

Cooperarea în domeniul securității și apărării, care are potențialul de a completa în mod fericit parteneriatul strategic cu SUA și cu partenerii NATO, este un astfel de domeniu. Întărirea cooperării în domeniile economice de interes reciproc, precum agricultura, sănătatea, dar și segmentul IT&C, are potențiaul de a genera sinergii majore pentru ambele state.

Nu în ultimul rând, relația unică pe care România o are cu statul Israel, ca și fructificarea capacității de a proiecta influență diplomatică spre regiunea Orientul Mijlociu, poate deveni un diferențiator al României ca membru al Uniunii Europene, contribuind la conturarea unui profil specific de țară și la întărirea rolului nostru la nivel european.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Englezul Roy Farran a fost recrutat în trupele SAS irlandeze și a fost trimis în Palestina în slujba forțelor britanice, care luptau cu insurgenții evrei din Irgun, care în octombrie 1946 au aruncat în aer ambasada Marii Britanii din Roma și o aripă a hotelului King David, omorând 91 de oameni printre care britanici, evrei și arabi.

La sosirea în Ierusalim, Farran a fost condus la Complexul Rusesc pentru un instructaj urmat de o cină la Hotelul King David. Farran și brigăzile speciale au început să patruleze prin Ierusalim, căutând suspecți pe care să-i interogheze, dacă nu să-i împuște pe loc. Aceste brigăzi speciale nu aveau nici un fel de experiență în operațiunile sub acoperire, nici nu stăpâneau limbile locale și n-aveau cunoștințe despre părțile locului, așa încât, deloc surprinzător, Farran a înregistrat insuccese aproape comice, până când, pe 6 mai 1947, echipa lui a surprins un elev neînarmat, Alexander Rubowitz, lipind postere pro-insurgenți. Farran l-a răpit pe băiat, dar în timpul vânzolelii și-a pierdut pălăria moale din fetru, inscripționată cu numele său, scris greșit: FARRAN !. Spera ca adolescentul speriat să-i trădeze  pe peștii mai mari ai organizației. L-a scos pe Rubowitz din Ierusalim, pe drumul Ierihonului, pe dealuri, l-a legat de un copac, l-a brutalizat preț de o oră, apoi a întrecut măsura și i-a spart capul cu o piatră. Băiatul a fost înjunghiat și dezbrăcat, după care a fost probabil mâncat de șacali. (Ierusalim, p. 456)