Deputatul PNL, Eusebiu Pistru, este de părere că prognoza FMI, privind o creştere economică a României în 2016, de 5%, este o dovadă a faptului că guvernul Cioloş a gestionat la modul optim România de la instalare şi până acum.

„Conform estimărilor FMI, România va avea în 2016 cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%. Este o dovadă a faptului că Guvernul Cioloş şi-a făcut datoria, gestionând treburile ţării cu profesionalism, dând dovadă de competenţă. Chiar dacă a fost supus la mari presiuni de ordin social din partea sindicatelor, fiind obligat să accepte măsuri nejustificate, Guvernul a făcut faţă, reuşind în bună parte să evite creşteri salariale nesustenabile, cu efecte catastrofale asupra bugetului naţional şi a sistemului naţional de pensii”, spune Pistru.

În opinia sa, prognozele FMI contracarează intenţia PSD şi aliaţilor săi de a prezenta, în campania electorală, guvernarea Cioloş ca pe un dezastru şi un argument pentru revenirea la putere a stângii. „Cu toate că după alegerile parlamentare din decembrie este exclusă continuarea unei guvernări tehnocrate, fiind absolut necesar şi firesc un Guvern politic, PNL va arăta care sunt realizările Guvernului Cioloş şi, mai ales, care sunt strategiile economice de dreapta creionate de către acesta, strategii pe care PNL le va pune în practică deîndată ce va accede la guvernare”

Dar, spune Pistru, nu doar prognoza de creştere, ci şi alte cifre pe 2016 sunt în măsură să întărească necesitatea continuării cu un guvern de dreapta. „ Pentru acest an, FMI preconizează o inflaţie negativă de minus 1,5%, un deficit de cont curent de 2% din PIB şi o rată a şomajului de 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte faţă de 2015. Datele Institutului Naţional de Statistică au indicat o creştere a PIB de 6% în T2, an/an şi de 5,2% în S1 faţă de S1 2015. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că Guvernul Cioloş nu doar că a asigurat un mers normal şi o direcţie bună pentru România, ci va lăsa şi o „zestre” viitorului Guvern. Mai exact, bugetul României este construit pe o creştere economică de 4,1%, însă va fi de 5%, iar excedentul va putea fi folosit pentru investiţii. aceasta, doar dacă va urma un Guvern de dreapta, nu unul de stânga, care sacrifice investiţiile în favoarea unor măsuri populiste, aplicabile doar pe termen scurt, cu efecte catastrofale pe termen mediu şi lung”, a declarat deputatul Eusebiu Pistru.

]]> https://www.aradreporter.ro/eusebiu-pistru-prognoza-fmi-strica-o-tema-de-campanie-a-psd/feed/ 0 https://www.aradreporter.ro/dorel-caprar-presedinte-psd-arad-guvernarea-psd-a-scos-romania-din-criza/ https://www.aradreporter.ro/dorel-caprar-presedinte-psd-arad-guvernarea-psd-a-scos-romania-din-criza/#comments Fri, 18 Sep 2015 10:09:06 +0000 admin http://www.aradreporter.ro/?p=24631

Guvernul a achitat datoriile pe care le are faţă de FMI, contractate de guvernarea Băsescu – PDL. „Guvernul a plătit deja partea de datorie, BNR va achita ultimele rate în ianuarie. Încheiem astfel plata datoriilor acumulate de fosta guvernare. Credem că astăzi este evident că guvernarea PDL a greşit aplicând politici de austeritate care au lovit puterea de cumpărare a românilor şi că politicienii PDL au avut prognoze greşite cu privire la evoluţia economiei româneşti. Iată că guvernarea PSD a scos ţara din criză fără să aplice lovituri românilor. Demonstrăm că nu am dus ţara în incapacitate de plată, aşa cum spuneau adversarii noştri care acum se ascund sub sigla PNL. Nu numai că guvernarea PSD a plătit datoriile României, dar a şi trecut la politici care au stimulat consumul prin mărirea puterii de cumpărare a românilor: am redat pensiile tăiate ilegal, am indexat pensiile cu rata inflaţiei, am făcut dreptate bugetarilor prin reîntregirea salariilor, am majorat salariul minim pe economie, am redus TVA la produsele alimentare de la 24% la 19%, am redus cota de TVA de la 24% la 20%, cu aplicabilitate de anul viitor, am început majorarea salariilor din sectorul bugetar, pe care o vom continua anul viitor. Toate aceste decizii, despre care adversarii noştri au spus că sunt populiste şi că ne vor duce în incapacitate de plată, sunt sustenabile pentru că se bazează pe creştere economică. De altfel, FMI a remarcat că evoluţiile pozitive ale României în ultimii doi ani pot conduce la o economie performantă, capabilă să susţină un nivel de trai mai ridicat pentru fiecare român. Acum putem spune foarte clar şi cu argumente: guvernarea PSD a scos România din criză”, a spus deputatul Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în creștere la 2,7% estimările referitoare la avansul Produsului Intern Brut al României în acest an, potrivit raportului World Economic Outlook publicat de instituția financiară internațională. Inițial, în raportul publicat în toamna anului trecut, FMI estima o creștere de 2,4% pentru economia românească în 2015. „După cum aprecia și premierul Victor Ponta, în ședința de Guvern, România poate ajunge în 2016 la o creștere economică de 3%, în contextul menținerii unor politici monetare relaxante, esențială pentru susținerea activității economice. Reamintesc aici faptul că executivul a decis să reducă taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţie publică, de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie. Am afirmat, când a fost luată această decizie, că Guvernul Ponta dovedeşte curaj şi determinare în a aplica măsuri cerute de mediul economic, menite a relansa economia. Experții FMI apreciază că țara noastră va avea o creștere economică de 2,9% în 2016, iar principalul factor care va sta la baza acestei evoluții este consolidarea consumului privat pe fondul unei creșteri puternice a salariului real, al prețurilor scăzute la petrol și al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare” a afirmat deputatul PSD Dorel Căprar.

Prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea, a declarat luni, într-o conferință de presă, că Guvernul condus de Victor Ponta și-a dovedit din nou incompetența, punând pe butuci acordul cu FMI și Comisia Europeană, motiv pentru care România va pierde sute de milioane de euro.

„După cum probabil știți deja, Comisia Europeană a decis, săptămâna trecută, inițierea procedurii de dezechilibru macroeconomic în cazul României. Experții europeni spun că țara noastră trebuie monitorizată și că trebuie să se aplice o serie de măsuri impuse de Comisia Europeană. Aceasta este de fapt prima ripostă din partea CE, după lipsa de diplomație a Guvernului Ponta în cadrul negocierilor cu FMI și CE. Premierul și miniștrii săi au reușit să rupă relația bună pe care România o avea cu oficialii CE, gest care va costa bugetul de stat cu sute de milioane de euro. Victor Ponta a eșuat în negocierile cu experiții străini, oferind doar circ și scandal caracteristic, iar pierderile vor fi contabilizate în contul românilor și al bugetului de stat. Odată cu ruperea acordului înainte de vreme, țara noastră nu va mai beneficia de o cofinanțare de 5% la proiectele pe fonduri europene, procentul urmând să crească la 15%. Astfel, România va primi cu 10% mai puțini bani europeni pentru orice proiect public făcut din bani europeni” a declarat  Adrian Țolea, spunând, totodată, că felul în care Guvernul Ponta negociază în numele românilor este periculos și iresponsabil. „Este nevoie cât mai urgent de un nou Guvern, unul responsabil, care să acționeze în interesul României, nu în funcție de orgoliile personale” a încheiat prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea.

La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă Fondul Monetar Internaţional, care, în înţelegere cu miliardarul George Soros, despre a cărui implicare în evenimentele din decembrie 1989 voi vorbi ulterior, a planificat, o serie de operaţiuni speculative dezastruoase pentru România.

După aceste operaţiuni speculative, ţara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi. Numai că NICOLAE CEAUSESCU a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI. Soros reuşind ulterior să dea un „tun” de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar şi aşa FMI-ul a impus României penalizări pentru plăţi anticipate, potrivit inforor.com .

Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei României cu o dobândă triplată, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă. Aşa se face că, începând din 1987, SUA au dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui CEAUSESCU prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul fals că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui CEAUSESCU. În martie 1989, când CEAUSESCU reuşise să ramburseze integral datoriile, România mai avea în plus 3,7 miliarde USD depuşi în bănci şi creanţe de 7-8 miliarde USD. La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani? N-are rost să mai explic. Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum.

Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran. Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă. CEAUSESCU descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.

FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că CEAUSESCU a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro. Numai că pe lângă aur, CEAUSESCU ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult pe acestea întrucât ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro. În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar şi aşa, CEAUSESCU prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.

Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?

Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere?

Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie?

Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimărilor specialiştilor săi, CEAUSESCU şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur.

Aşadar, CEAUSESCU intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România. Unde? În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta şi Traian Băsescu care stau cu mâna întinsă la cerşit pentru posibile investiţii de 8 miliarde de euro.

Trebuie să recunosc că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui CEAUSESCU, un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui CEAUSESCU. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după asasinarea lui CEAUSESCU. BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca CEAUSESCU şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui CEAUSESCU, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.

Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA. În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.

Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc. Doar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania. În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de CEAUSESCU României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de CEAUSESCU.

Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş. De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui CEAUSESCU. Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de CEAUSESCU pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.

SURSA: inforor.com

Guvernul Ponta folosit în negocierile cu FMI o abordare total diferită faţă de cea aleasă de guvernele PDL: s-a ţinut cont de interesele oamenilor, sunt protejaţi românii cu venituri reduse, nu s-au operat tăieri aberante de pensii şi salarii.  „Finalizarea negocierilor cu FMI şi semnarea unui acord sunt importante pentru parcursul României. Guvernul Ponta va continua reformele structurale, va lua măsuri pentru păstrarea echilibrului macro-economic şi va implementa măsuri de dezvoltare economică pentru investitorii privaţi şi măsuri de sprijin pentru fiecare cetăţean. Bugetul este construit în funcţie de înţelegerea cu FMI, în aşa fel încât să permită indexarea pensiilor, majorări salariale pentru categorii sociale importante – cum ar fi medicii stagiari şi profesorii debutanţi – continuarea plăţilor către bugetarii care au câştigat drepturi în instanţele de judecată. Sperăm ca din vară să poată fi redus CAS pentru angajatori, măsură care va stimula crearea de noi locuri de muncă. În acelaşi timp, bugetul prevede investiţii importante în infrastructură, printre care reluarea lucrărilor la autostrada Nădlac – Arad şi reabilitarea căii ferate pe culoarul IV pan-european, Nădlac – Simeria. Cred că în ansamblu acordul cu FMI şi construcţia bugetară sunt în favoarea cetăţenilor. Sigur, dacă am putea să susţinem bugetul fără niciun fel de taxe şi impozite, ar fi foarte bine, dar este o demagogie faptul că acei oameni politici care au dispus tăieri masive de salarii şi pensii vin acum să invoce majorarea accizelor la carburanţi pentru a face un joc politic. Din fericire, decizia finală este la Guvern şi la Parlament şi nu se poate genera un blocaj care să afecteze România”, a spus deputatul Dorel Căprar.

Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, participă luni, 27 ianuarie, la Bucureşti, la o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI). Edilul Aradului va fi prezent la această reuniunne în calitate de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România. “Cu ocazia vizitei misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by de tip preventiv cu România, condusă de doamna Andrea Schaechter, aceştia au solicitat o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor autorităţilor locale din România”, a declarat Gheorghe Falcă.

Tematica discuţiilor între reprezentanţii FMI şi autorităţile locale o constituie:

-         impactul Deciziei Curţii Constiţutionale asupra planurilor de descentralizare (ce schimbari au fost deja facute la nivelul regiunilor şi comunităţilor; care sunt paşii care urmează);

-         situaţia financiară a autorităţilor locale, inclusiv acumularea de arierate;

-         planurile de investiţii ale autorităţilor locale.

Primul ministru Victor Ponta a prezentat în Parlament condiţiile noului acord cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Noul acord va fi unul de tip preventiv, în valoare de 4 miliarde de euro, însă România nu va folosi niciun cent din aceşti bani.

În scrisoarea de intenţie transmisă de Guvern către instituţiile financiare internaţionale, nu sunt specificate noi taxe şi impozite, sau măriri ale celor existente, cu excepţia măsurilor anunţate deja de reprezentanţii Guvernului, pentru a compensa reducerea TVA la pâine şi eliminarea CASS de la pensii. Aceste măsuri sunt creşterea accizelor la alcool şi produse de lux şi introducerea plăţii CAS de 5% pentru veniturile din chirii obţinute de persoanele fizice, în limita a cinci salarii medii pe lună. Acordul nu conţine nicio prevedere legată de impozitarea persoanelor fizice autorizate sau drepturilor de autor, acestea fiind cerinţe mai vechi ale reprezentanţilor FMI. România se împrumută de pe pieţele externe cu dobânzi foarte mici, de până în 5%. Noul acord va fi pentru investitorii străini un semn de predictibilitate şi stabilitate macroeconomică a României.

Este primul acord pe care România îl va încheia cu instituţiile financiare internaţionale şi care nu conţine măsuri de austeritate. Este rezultatul parcursului bun pe care România l-a avut în ultimul an şi a perspectivelor pozitive pe care le are România în perioada următoare. Este cea mai bună modalitate de a arăta minciuna celor care încearcă să arate că România s-ar afla în pragul unui dezastru economic.

Acţiune umanitară

PSD Arad a început colectarea de ajutoare pentru românii din judeţul Galaţi, afectaţi de inundaţii. Arădenii sunt invitaţi la sediul PSD, unde pot dona haine, alimente neperisabile care vor ajunge la cei care au nevoie de ele.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, PIB-ul României va creşte cu 1,7 % în 2012 iar trendul rămâne ascendent şi pentru anii următori. Aceasta în condiţiile în care unul dintre obiectivele strategice de bază rămâne intrarea în boardul FMI. „Previziunile economico-financiare sunt extrem de realiste mai ales că ele sunt foarte apropiate de cele făcute de Comisia Europeană şi FMI. Nu trebuie să mire pe nimeni aceste aspecte în contextul în care sub guvernarea USL, România nu a ratat până acum nicio ţintă în ceea ce priveşte acordul cu FMI. Guvernul Ponta a lucrat şi lucrează pe mai multe coordonate, ţinând evident cont şi de costurile sociale pe care le implică obiectivele impuse de fond. Aceste eforturi nu au trecut neobservate în ochii marilor instituţii financiare internaţionale care au dat dovadă că au încredere în cabinetul de la Bucureşti. Guvernarea USL a reuşit să ofere mediului investiţional predictibiliate şi stabilitate, în condiţiile păstrării echilibrelor macroeconomice şi atragerii de investitori strategici străini” afirmă deputatul PSD Dorel Căprar

Rezervele valutare ale Chinei au crescut de peste şapte ori începând din 2004 şi sunt în prezent de două ori mai mari decât suma necesară pentru a cumpăra aurul deţinut de toate băncile centrale din lume.

La sfârşitul anului trecut, rezervele valutare ale Chinei se situau la 3.300 de miliarde de dolari. Fondurile în monedă străină ale guvernului de la Beijingau depăşit prima dată în 2004 valoarea aurului deţinut de băncile centrale, potrivit Bloomberg.

Raportat la 2004, preţul aurului a urcat pe piaţa internaţională de 2,6 ori până la sfârşitul lunii februarie, în timp ce deţinerile înregistrate s-au modificat doar uşor, potrivit datelor FMI şi Consiliului Mondial al Aurului.

În perioada 2004-2012, rezervele valutare ale Chinei au crescut de 7,2 ori, notează Bloomberg.

Celelalte trei mari economii emergente la nivel global, Brazilia, Rusia şi India, au consemnat însumat un avans de circa 4 ori în acest interval, la 1.100 miliarde de dolari.

Dolarii ajunşi în Chinaîn urma schimburilor comerciale sunt vânduţi băncilor, care îi vând mai departe băncii centrale, sporind astfel rezervele. Procesul a fost alimentat de exporturi, China depăşind în 2009 Germania pentru a deveni cel mai mare exportator din lume.

Circa două treimi din rezervele Chinei sunt în dolari, iar un sfert în euro, afirmă Yao Wei, economist din Hong Kongal grupului francez Societe Generale. China încurajează în prezent companiile şi populaţia să păstreze sume mai mari în valută, strategie cunoscută ca “ascunderea valutei la populaţie”, astfel că rezervele statului ar putea să “scadă gradual”, a spus Yang.

Activele din rezervele Chinei reprezintă 30,2% din cele la nivel global, faţă de 14% în 2004, arată datele Bloomberg. Totalul Chinei este de trei ori mai mare faţă de Japonia, situată pe locul doi în lume. În 2004, Japonia controla circa 24% din rezervele la nivel mondial. (mediafax)