La Praznicul Sântămăriei Mici, în decorul încărcat de istorie, pitoresc și parfum de frunze arămii, al Muzeului Satului, Timișoara, am participat la ce-a de-a șaptea ediție a Festivalului Doinelor. Inițiat la Seceani, Orțișoara, prin grija doamnei Delia Rădmănăștean, absolventă a Preparandiei arădene, festivalul din anul acesta a reunit colecționari de frumos din Arad, Timiș, Caraș, Alba, dar și din Serbia, Ovcea, Petrovasâla, Uzdin  prin farmecul Bunicuțelor, pictorițe naive și scriioare în grai.

La Casa Tatălui meu

O atmosferă pătrunsă de evlavie a împresurat audiența în cadrul natural la Casa de festivități, lângă lacul ce a muțit vreme de trei ore.

Aici s-a desfășurat Simpozionul tematic, dedicat Zilei Limbii române și Anului Centenar.

Moderatorul, domnul Aurel-Matei Bancu, secretar al Asociației Culturale „Constantin Brâncuși”, Timișoara, a rostit Cuvântul de întâmpinare și anume: „Știm, Banatu-i fruncea, dar Ardealul, iată, azi, vine cu Macea și Pecica, Alba Iulia Unirii,  dar și Carașul, prin Petrică Panduru,    reprezentanți ai românilor din Serbia, scriitori în grai, conducători de reviste din Presa rurală, să dea istoriei fila sa, să stăm oleacă la givan.”

Rând pe rând, oficialități, invitați, membri cenaclului asociației, reprezentanții muzeului gazdă, oaspeții, în număr impresionant, au audiat rostiri dedicate temei simpozionului. Din Arad, a rostit un Eseu despre făptuirea Marii Uniri și rolul doinei în alinarea dorului, prof. univ. dr. Anton Ilica și prof. Delia Chevereșan, Pecica, acompaniată, de peste Mureș, de celebra Pită. De Pecica!

Doamna europarlamentar Maria Grapini a oferit efigii emblematice cu România Anului 100.

„La Casa Tatălui meu”, priceasna rostit-cântată de măceanul Tolan Traian, 88 de ani, a fost răspunsul dat preotului care a oficiat o comemorare în memoria marei interprete Maria Tudor, de la a cărei săvârșire din viață au trecut șase luni.

Soțul interpretei, domnul Luca Novac și mai tânărul Novac, au înălțat răsunet de Doine prin taragot, ca liniștea Cerului să oprimescă și să o ocrotească  pe marea artistă.

Despre taina doinelor, ca peregrin prin toate cele patru anotimpuri, a vorbit dar a și doinit, artista timișoreană Livia Ilcău.

Expoziția Etnologică-parte de festival

Reunind participanți din multe zone ale țării, dar și din Serbia, această exoziție a demonstrat perpetuarea datinilor strămoșești pe Scena sufletului de român.

Decorul scenei a fost asigurat de Casa șanovițană, prin colecționarul Ioan Nelu Roșca.

Au mai putut fi admirate Mesele cu Pita de Pecica, Păturata de Uzdin și costumele Bunicuțelor, Casele din Ocea, Petrovsâla, cu interioare neștirbite dar și impresionanta colecție a Deliei Rădmănăștean, Orțișoara. Casa măceană a reunit obiecte de decor și port local, prin grija ing. Cristian Vuin și Elena Popescu. A fost prezent și Baci Ghiuri cu ortaca Elena Stoian-Ciocăneaua, care au oferit spre degustare Zamă de părădaică, pe un Covor constând din Casa unui participant la Unirea cea Mare, Ioan Șandor cu tricolori străjuită de un banner cu Castelul Macea. Pe care covor a pășit și Doamna Banatului, solista Nicoleta Voica!

Șapte măceni prezenți au doinit și reconstituit Drumul spre Gara Ultimului Tren-Unirea

„Am venit la acest festival să cinstim memoria străbunilor, cei șapte măceni, bătuți cu furci și ascunși în cociile cu tulei. Purtăm port local, femeiesc și bărbătesc, de-acum o sută de ani, este pentru noi un gest dumnezeiesc,   recuperatoriu, chiar dacă Raiul e încă departe! Mă onorează prticiparea la astfel   de Cultură rurală și nu am venit singur, ci cu alți șapte măceni. Pe scenă, în pas cădelnițat, cu frică de ziua de mâine, însoțesc cuplul Pelheș Ecaterina, 84 de ani, care s-a fălit cu râdurile de poale cusute la gătatul muncii ca zâua și ortacul Tolan Trăiare, Pirchița, care  a scos din Vocea anilor   memorabile doine și cântece nepieritoare. Că fac parte sau nu din Patrimoniu, timpul drept va decide! Vă  doresc un Recital al unchiului Pirchița, pe măsura vârstei dumnealui” a spus ing. Cristian Vuin, un animator cultural care are vena tradiției în sânge!

Doina, Doleo, Dvoinitza, Daina, Duinu…

Fie că s-a cântat la stână, furcării, șezători, în prezența lăutarilor sau  a capella, doina, prin acest festival, la vârsta Celor șapte ani de-acasă, mustește a răcoare! A prospețime și dor, alean, bejanie, petrecere, fugă și dragoste! Nu trebuie să ne împăunăm că am participat!  Mai degrabă că am ascultat din voci de nonagenari  că „Doina cine o spune, face inima tăciune!”

Florica R. CÂNDEA 

MOTTO: Că ne place sau nu, Copiii au candoare
Inefabilă și mult Dor de a se apropia de Magister…

Azi Cartea Cenaclului Planete de la Liceul Pedagogic a prins Zbor de Ducă înspre noi, cititorii, la Zi de Mare Înalțare - Ziua Dascălului!
5 iunie – zi în care Eminescu lansa Doina, iar Nicolae Iorga venea pe lume, dar în 1871
zi în care Gheorghe Lazăr venea la fel pe lume în 1777 cu un CREZ Scris pe Crucea funerară adresat Cititorilor de a ne găti Ziua când vom celebra Personalitatea Sa.
Iată cum azi La.Pedagogic Cartea, Bun imaterial, a zburat din Cenaclul Planete într- o Lansare cu Incantații de Cireșar .. De fapt..,a doua. Adică al doilea volum Antologie de.Cenaclu
Dupa Lacteea Cuvintelor de anul trecut cu elevi condeieri și dascăli profesori în calitate de îndrumători.
Au vorbit despre Carte nu ca un Artefact, ci ca o Mlădiere doamna director adj. prof.
Larisa Chitu, prof univ dr Anton Ilica, Constantin Dehelean.
Lectura din creatii proprii a fost realizată de unii autori ad- hoc, Poeme și proză a sporit vibrația momentului, iar din surdină Vocea chitarei intona freamăt.nostalgic îngemănând clipa de altădat de licean … Alt Magister inv. Mihai Henț.. anteautor..
Desigur o Carte.este ca un Copil botezat care nu vorbește, dar va deveni în timp o imaterială producție pe plaja agorafobă a literaturii cu atât mai mult, cu cât editorul este un dascăl – Geanina.Iovanescu, iar coordonatorul Cenaclului Planete prin prof.Tudor Dragomir.
A fost o simbioza a generațiilor
Prof. Mihai Henț si fost absolvent încântând ca si cantautor audiența prin muzica de chitara.
Cu o Prefață semnataă de prof.dr.Laura.Orban, inspector de specialitate ISJ, Limba și Literatura română, cu o Postfată a prof.univ.dr.Anton Ilica, cu o Nota a editorului Geanina Iovanescu și Consemnări Coperta IV Prof.Carina Baba.
Cartea elevilor ca o Antologie literar -artistică prinde viață la răsunet de clopoțel, desigur fără meritul directiunii si sprijinul neconditionat al tuturor iubitorilor de condei, Simplex Artifex era o maculatură… Pură! Dar…Copiii sunt Masca oamenilor mari, iar ei Mai mari …și Moderatorii în chip de Zâne ale Unor Feți Frumosi au dovedit maturitate – Sara și Valeriu –actantii de azi sau Braistorming sau Feedback adolescentin vrem sau nu vrem sunt Incantații
Cu Magister ..
La.Întamplarea din Sala de Clasă fără catalog și fără note le-au.fost.martori: Salon Gutenberg, Cenaclul Luceafarul, cadre didactice, părinți, elevi,condeieri, care și.-au citit creațiile.
Ilustrator de carte și îndrumător grafic prof.Elena Cercel. Prof. Carina Baba în calitate de fost dascăl al coordontorului prezentului volum prof. Geanina Iovănescu.
Nutrim printre gânduri de Bun augur că discipolii ur mează Crezul Mentorului, dar si viceversa e valabilă, astfel că în Catalogul de la Peda un nou copil se va înscrie!
Bun venit! Copile.
În concluzie, Cititorule, Ce esti ….am fost … Ce sunt … vei fi… Gătește- te, dar….

Sunt cuvinte Epitaf devenite axiomatic un Crez Apostolat al lui Gheorghe Lazăr
Dascăl român născut la cinci iunie considerat demn ca Părinte al Școlii românești, dată care din 2007 a fost decretată Ziua Învățătorului.

Florica R.CANDEA

Cele trei zile de artă și cultură românească prezentată în orașul Wiener Neustadt inclusiv sărbătoarea dedicată Zilei Naționale a României mi-au adus bucurie și mulțumire sufletească, atât mie personal cât și întregii echipe de la Cercul Cultural și Radio TV Unirea.

Prin aceste cuvinte pe care le aștern pe hârtie cu multă dragoste și din suflet, vreau să-mi exprim mulțumirile mele tuturor celor, care mi-au fost alături și s-au implicat cu mult profesionalism în organizarea și desfășurarea festivitățior din perioada 27-29 noiembrie 2015.

Sunt încântat să citesc, să ascult și să urmăresc în mass media reacțiile participanților, care au avut ocazia să guste din cultura românească de cea mai bună calitate și să petreacă românește înconjurați de români dragi, care ne fac cinste atât în țară cât și peste hotare.

Alături de sărbătorirea Zilei Naționale a României am lansat primul număr al revistei de artă și cultură “UNIREA”, am celebrat 13 ani de la fondarea Cercului Cultural Româno-Austriac UNIREA, 65 de ani de la înființarea Bibliotecii Petru Maior din Reghin, Ziua Sfântului Andrei și Hramul Bisericii Greco-Catolice Române din Wiener Neustadt.

Este foarte adevărat că activitățile din acest an au fost de mare amploare față de anii precedenți, în care am organizat doar un spectacol dedicat Marii Uniri. Nimic însă nu poate fi mai frumos decât atunci când te întâlnești cu oameni dragi, care îți sunt alături și care pun suflet în tot ceea ce fac.

Pentru cei care nu au avut ocazia să fie prezenți la festivitățile din luna noiembrie 2015, voi aminti pe scurt activitățile desfășurate.

Programul din 27 noiembrie a debutat cu o serată muzical literară, expoziții de pictură, grafică, fotografie și o introducere în secretul picturii sacre- Icoana. Programul s-a încheiat cu „Ora de sănătate“.

Am fost încântat să aduc salutul respectos de bun venit tuturor celor prezenți și să-mi prezint câțiva colegi din RTV Unirea, care au fost implicați în rolul de moderatori ai serii. Iulian Ioan Hotico, preot paroh al Bisericii Greco-Catolice din Viena și Wiener Neustadt dar și realizator literar la RTV Unirea, de data aceasta a fost și în calitate de gazdă. Gabriela Costescu și Puiu Răducanu, două persoane cu inimă bună ce fac parte și ei din frumoasa familie RTV Unirea și pe această cale, vreau să le mulțumesc nespus de mult pentru sprijinul acordat.

Gabriela Costescu a prezentat primul număr al revistei Unirea, care după cum am amintit a fost lansată cu ocazia acestor zile dedicate Marii Uniri. Ea a prezentat pe Pastorul Ion Buciuman din București, care a venit cu două volume de versuri “Poiana cu Izbuc“ și “Melania, ghici!”, pe doamna Otilia Sârbu scriitoare şi profesor universitar la „Hyperion” Bucureşti, care ne-a prezentat cartea “Omul și mitul în secolul 21”. Puiu Răducanu a venit de la Râmnicu Vâlcea cu volumele recent aparute, antologiile „Mama”, “Tata”, “Flori de Taină”, “64” și “Femeia zâmbetului meu”. El a prezentat colegele din Vâlcea, pe d-na dr. Gabriela Valentina Popescu, care a vorbit despre „Ozonoterapie”, scriitoarea Zenovia Zamfir de la Biblioteca „Antim Ivireanul” Rm. Vâlcea și pe Liliana Hinoveanu, realizator de emisiuni la „Radio-România”, postul teritorial „Oltenia-Craiova”. Le mulțumesc din suflet că ne-au fost alături. Vreau să mulțumesc de asemenea și colegelor mele de la alte asociații culturale românești, d-nei Sifora Sava de la asociația „Hora” din Viena, care a venit cu o surpriză în fața tuturor recitând poezia “Vino și vezi”, care îi aparține și pe care ne-a dedicat-o nouă echipei de la RTV Unirea, oferind în încheiere buchetul de flori al prieteniei. Mulțumesc Irinei Trofin și d-nei Carmen Geller din Pasau, doamnei Mariana Mihăilă din Praga, o colaboratoare de excepție și nu în ultimul rând, domnului Dorel Ușvad de la Viena, care ne-a încântat cu o expoziție despre Vlad Tepeș. Multumesc totodată și celor doi tineri, care au venit cu o expoziție de Icoane tocmai de la Mănăstirea „Sfanta Cuvioasa Paraschiva” din Strâmtura-Maramureș. Pe această cale țin să-i mulțumesc din suflet și părintelui Nifon, starețul acestei Mănăstiri. La această festivitate a participat și preotul ortodox Răzvan Gâscă de la Biserica Ortodoxă „Sfanta Cuvioasa Paraschiva” din Wiener Neustadt, care ne-a vorbit despre Icoană și importanța ei, ne-a îndemnat să fim mai buni, înțelegători și să ne ajutăm între noi.

Vreau să-i mulțumesc domnului Colonel Horia Emanuel Mocioc, ataşat al Ministerului Apărării, care din Partea Ambasadei României de la Viena ne-a onorat invitația, însoțit fiind de soția domniei sale și care au stat până la sfârșitul festivității maraton a acestei seri.

Am avut deosebita placere să avem în mijlocul nostru o delegație de oameni de cultură din Reghin, scriitori și publiciști de o valoare deosebită cărora, le mulțumesc pentru tot ceea ce ne-au oferit pe parcursul celor trei zile la Wiener Neustadt. Nicolae Băciuţ director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, tehnoredactor la un număr mare de volume și reviste de cultură printre care se numără și revista noastră “Unirea”. Recitalurile de poezie ale domnului Băciuț, muzica folk în interpretarea Sorinei Bloj cantautoare, poetă şi director al Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din Reghin, și Magdalenei Puskaş au umplut inimile participanților de bucurie. Expozițiile de pictură, fotografie, artă populară românească ne-au transpus într-o lume aparte, a binelui, a liniștii sufletești. Expoziția de cărţi semnate de Nicolae Băciuţ, Răzvan Ducan, Borzan Maria (Reghin), Elena Harja (Reghin), Ion Buciuman şi Otilia Sârbu (din Bucureşti), Ușvad Dorel (Viena), Ovidiu Bujor, Zenovia Zamfir (Vâlcea), Gheorghe Puiu Raducanu (Băile Olăneşti) precum și expoziţia de cărţi poştale şi ilustrate, din colecţia domnului Schuller Petera au fost vizitate cu un interes deosebit. Deasemeni muțumesc doamnei Cristina Oprea pentru lucrările din expoziția de grafică, dar și pentru grafica revistei noastre “Unirea”. Apreciez mult lucrările doamnei Oprea și cuvintele frumoase, așezate pe unele lucrări, cum ar fi:

“Căutare

A picurat roua amintirilor de pe frunzele copacului Timp, direct de pe fila albă a iubirii. Uscaţi-vă! le-am poruncit pentru că eu, trebuie să îmi găsesc literele aurii de toamnă, pentru a scrie numele dragului meu drag”.

Mulțumesc și artistei plastice prof. Victoriţa Duţu, realizatoare de emisiuni la Radio Tv “Unirea”, pentru expoziţia de pictură și cuvintele frumoase pe care ni le-a trimis.

Totodată vreau să-i mulțumesc și doamnei directoare Roxana Man, care ne-a surprins cu o expoziţie de artă populară contemporană „Ii şi podoabe tradiţionale din mărgele”. Pictura naivă a fost reprezentată de Elena Hârja. Mulțumesc doamnei Carmen Chiorean de la Reghin pentru implicare și pentru tot ceea ce am realizat împreună! Mulțumesc domnului doctor Vasile Botnar din Sighetu Marmației pentru prezentarea cremelor Regenerol în cadrul orei de sănătate și pentru frumosul recital de poezie oferit la spectacolul de sâmbata 28 noiembrie 2015.

Invitații noștri au venit și cu o expoziție de bucate tradiţionale româneşti pregătite cu atâta pricepere de către reghinencele Marioara Popovici, Lucreţia Bordaş și Viorica Hârşan.

O voce deosebită, o aparență deosebită în costumul popular autentic Maria Neag, ne-a încântat auzul cu melodii îndrăgite românești atât vineri seara cât și a doua zi, când am sărbătorit Ziua Naţională a României.

Și ce onoare pentru noi, Nicolae Botgros, dirijor al Orghestrei Naţionale „Lăutarii”, din Chişinău, un muzician de excepţie, artist cu un repertoriu bogat, de la “Hora în două părţi” la creaţii de cafe-concert și chiar lucrări clasice. Un geniu al viorii, Nicolae Botgros a dus faima muzicii populare în zeci de ţări europene, dar și în Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă, precum și în toate țările din spațiul ex-sovietic. De această dată a fost prezent atât în prima zi cât și a doua zi cu un concert, care a făcut să răsune sala de spectacol din Lanzenkirchen. Mulţumesc maestre Nicolae Botgros, pentru efortul dumneavoastră, pentru românismul de care daţi dovadă și pentru adevărata prietenie!

O mare mulțumire vreau să aduc și corului „Solemnis” de la Biserica „Delea Nouă” din Bucureşti dar și lui Florin Filimon, artist care trăiește la Viena, cu o voce inconfundabilă și un repertoriu bogat, care s-a ocupat și de sonorizare, având grijă ca totul să „să sune“ bine.

A treia zi, 29 noiembrie, am sărbătorit Hramul bisericii Greco-Catolice din Wiener Neustadt. Slujba a avut loc in Domul din oraș, fiind prezent și Abatele Monsenior Karl Pichelbauer. Corul Solemnis a concertat în cadrul acestei ceremonii, iar colindele românești interpretate de grupul din Reghin au răsunat în marele Dom.

Nu în ultimul rând vreau să-i mulțumesc lui Răzvan Roşu, antropolog, doctorand în etnografie şi folclor, care alături de fratele său cu toba și Petrică Zele cu vioara, ne-au colindat și ne-au prezentat o părticică din foclorul autentic din zona Mărieșelului și nu numai.

Doamnei profesor Floarea Cândea Ranta îi rămân îndatorat pentru efortul deosebit și colindele frumoase. Și de această dată ne-a făcut o surpriză venind împreuna cu domnul Ioanăș Adrian Voicu de la editura Tiparnița din Arad și aducând un numar mare de cărți pentru biblioteca Cercului Cultural “Unirea”, totodată pregătită ca de sărbători cu colaci și bucate alese. Mulțumesc din suflet doamnă dragă și ne dorim mereu să vă avem aproape. Doresc să aduc mulțumirile bine meritate domnului Horia Muntenuș, scriitor și regizor, care din pacate nu a reușit să fie prezent decât cu sufletul alături de noi și de aceea ne-a transmis aceste cuvinte:

“Frați români,

V-ați întâlnit la Viena pentru a celebra 1 Decembrie, Ziua noastră Națională, zi a unității noastre. M-ați chemat și pe mine acolo și vă mulțumesc și vă doresc din tot sufletul meu sănătate! Gândire limpede! Doamne-ajută-vă!

Dar eu nu am reușit să ajung din pricina stării mele de sănătate. Vă îmbrățișez și, pe când mă voi face bine, la anul, voi fi și eu cu voi!

Sărbători fericite! Noroc bun!

Horia Muntenus“

Mulțumesc maestre!

Mulțumesc tuturor celor, care ați trimis articole pentru revista “Unirea”, pentru cuvintele alese pe care mi le-ați adresat și pentru colaborarea extraordinară.

Țin să vă mulțumesc încă odată tuturor celor amintiți mai sus pentru tot ceea ce ați făcut cu mult efort propriu dar cu iubire pentru cultura și arta românească. Trăirea aceasta nu se poate cumpăra cu bani ci se poate oferi numai din inimă către inimă, iar dumneavoastră ați făcut acest lucru pentru semenii duneavoastră, pentru țară și neam. Multumesc familiilor din Wiener Neustadt, care ne-au fost alături și au oferit sprijinul necesar atât fizic cât și financiar, în special preotului Iulian Hotico, doamnei Daniela Moldovan, familiilor Tinc, Vladu, Sabău, Pleșa, Săpătoru și alții.

Mă aplec cu respect în fața dumneavoastră și vă doresc să rămâneți neschimbați și să ne vedem și la anul! Până atunci vă doresc însă multe bucurii și împliniri pe toate planurile. Pentru că este vremea bucuriei și vremea colindelor, să păstrăm gândurile bune și frumusețea sufletului ce strălucește în fiecare dintre noi, să iertăm, să ne iubim, să fim uniți.

       Nașterea Mântuitorului Isus Hristos să vă aducă lumină, fericire, sănătate și bunăstare în căminul dumneavoastră.

Noul An să fie unul prosper și plin de realizări!

Crăciun fericit!

Sărbători luminate! La mulți ani!!!

Ioan Godja

Vino și vezi!

În curtea RTV UNIREA la Wiener Neustadt

E mare sărbătoare.

Prietenia Româno – Austriacă,

de 13 ani își construiește ”CASĂ de PIATRĂ”!!!

Vino și vezi!

Scriitorii și poeții s-au adunat la frângerea cuvântului…

Pâinea cititorilor – Vinul metamorfozelor.

Cu mantia-i din metafore, poezia plutește încet…

Epitetele o poftesc în inimă și-n casă,

pe EA – ”Zeița IUBIRII”!

Vino și vezi !

Bucuria și mulțumirea au adus buchetul enorm al PĂCII!!!

Vino și vezi!

Dragi oaspeți poftiți să savurăm!!!

27.11.2015. Sifora Sava – Dedicație RTV.Unirea