Programul de încasări aferent lunii iulie 2015, stabilit în sarcina Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a fost de 733.970.000 lei, iar totalul încasărilor la Bugetul General Consolidat a fost de 779.652.468 lei, ceea ce înseamnă că la nivelul regiunii s-a realizat un plus de 45.682.468 lei. Prin urmare, gradul de realizare a programului de încasări aferent lunii iulie 2015 a fost de 106,22%.

La nivel de țară, în ceea ce privește gradul de realizare a programului de încasări, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara se situează pe locul 2.

Cu această ocazie, conducerea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara doreşte să îşi exprime mulţumirea pentru rezultatele obţinute pe parcursul anului 2015, atât contribuabililor persoane fizice şi juridice din Regiunea 5 Vest, respectiv din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, cât şi tuturor angajaţilor instituţiei.

Structurile cu atribuții de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara au înaintat organelor de cercetare penală, în anul 2014, un număr de 262 sesizări penale privind cazuri de mare evaziune.

În primele patru luni ale anului 2015, Inspecția Fiscală din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara a înaintat 97 de sesizări penale privind cazuri de mare evaziune, valoarea prejudiciilor descoperite fiind de peste 552.429.912 lei.

Valoarea prejudiciilor este cu 443% mai mare fată de aceeași perioadă a anului trecut. Numărul cazurilor de mare evaziune instrumentate de Inspecția Fiscală și finalizate cu înaintarea sesizărilor penale a fost de 97 cazuri, vizând un număr de 97 operatori economici. De asemenea, dintre cele 97 de sesizări penale înaintate organelor de urmărire penală, în primele 4 luni ale anului curent, 39 vizează operatori economici de tip „fantomă“ care au adus prejudicii de aproximativ 61.104.085 lei.

Șeful Fiscului a descoperit pe umerii cui stă vina pentru economia subterană, mai exact, în opinia acestuia, de vină sunt caietele de datorii de la băcănii sau de la magazinele de la sate. Cu toate acestea, nici șeful Fiscului, nici ministrul Economiei, nici premierul nu scot o vorbă despre prejudiciile uriașe care nu au fost recuperate de la cei care au fraudat statul cu sume astronomice sau chiar despre sărăcia care îi împinge pe oameni să facă cumpărături pe acele caiete de datorii”, a mai declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca. Prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că Fondul Monetar Internațional și Consiliul Fiscal au demonstrat că Victor Ponta nu înțelege nimic din economie, dar și că cele două instituții au criticat noul Cod Fiscal propus de tandemul Ponta-Vâlcov.

          „Nu mai încape urmă de îndoială că Victor Ponta nu se pricepe deloc la economie. Am spus-o și noi, cei din PNL, de atâtea ori, dar cei de la FMI și Consiliul Fiscal au demonstrat public faptul că domnul Ponta nu înțelege nimic din economie și, în același timp, că măsurile noului Cod Fiscal propus de tandemul Ponta-Vâlcov nu sunt sustenabile pe termen lung. Cu toate acestea, se pare că domnul Ponta crede că o simplă reducere de TVA ține loc de reforme în economie, reforme pe care PSD nu le-a făcut în cei trei ani de când este la Guvernare. Mai mult decât atât, Victor Ponta pune în mare pericol echilibrele financiar-bugetare și securitatea națională pe termen lung, subminând economia pe termen lung, doar pentru a arăta că vine cu o relaxare fiscală, asta deși nu are nici legitimitate politică și nici vreo atribuție în acest sens”, a declarat prim-vicepreședintele PNL Arad.

Totodată, Iustin Cionca a declarat că, drept răspuns la semnalele FMI și Consiliului Fiscal, Victor Ponta face pe naționalisto-comunistul și își bate joc de relația României cu FMI.

„După ce atât FMI, cât și Consiliul Fiscal, două instituții a căror profesionalism nu cred că poate fi pus la îndoială, au arătat că nici domnul Ponta, nici Guvernul condus de acesta, nu prea au tangențe cu economia, prim-ministrul României a început să facă pe naționalisto-comunistul, ieșind cu declarații jignitoare la adresa celor două instituții și punând în pericol relația țării noastre cu Fondul. Am văzut că domnul Ponta ia în derâdere Consiliul Fiscal pentru că acesta din urmă a criticat politicile PSD și pentru că au demonstrat că tandemul Ponta-Vâlcov ne minte pe toți cu proiectul noului Cod Fiscal”, a mai declarat Iustin Cionca.

În același timp, prim-vicepreședintele PNL Arad a ținut să „taxeze” acțiunile ANAF din ultimele zile, arătând că, pe lângă excesul de zel de care dau dovadă inspectorii, șefii acestora dau dovadă de extrem de multă ipocrizie, făcând ei însuși evaziuni fiscale semnificative.

„Am văzut cu toții excesul de zel de care au dat dovadă inspectorii ANAF în ultimele zile, confiscând urzici și punând pe butuci mai multe afaceri pe motiv că fraudează statul cu sume de câțiva lei. Toate acestea în timp ce fostul ministru Vâlcov își ascundea zeci de tablouri prin pereții prietenilor și rudelor. Toate acestea în timp ce un inspector-șef al ANAF Suceava tocmai a fost arestat, fiind acuzat de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității, permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, dar și de complicitate la delapidare. Și cred că acesta nu este singurul inspector al ANAF care comite ilegalități, și nu ilegalități mărunte, precum plusuri de casă de 2-3 lei sau vânzarea ilicită de urzici. În același timp, vedem că

          02.04.2015                                Biroul de Comunicare PNL Arad

Un agent economic din judeţul Arad a făcut obiectul inspecţiei fiscale parţiale pentru verificarea modului de calculare, declarare şi achitare a impozitului pe profit si a taxei pe valoarea adăugată la bugetul general consolidat al statului.

Obiectul principal de activitate îl constituie “Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun ”.

Perioada verificată: 26.04.2013 – 30.06.2014..

În urma inspecţiei fiscale s-au stabilit următoarele obligaţii fiscale suplimentare:

impozit pe profit…………………………………………….…228.714 lei

taxă pe valoarea adăugată……………………………….11.810.998 lei

accesorii………………………………………………………1.712.940 lei

Total…………………………………………………………13.752.652 lei

Constatări

Cu privire la impozitul pe profit

Societatea înregistrează în contul 628 ”Cheltuieli cu serviciile executate de terţi” diverse sume reprezentând cheltuieli de manipulare şi transport emise de o societate din Italia, aceste cheltuieli nefiind incluse în preţul de achiziţie al mărfurilor, în fapt pentru aceste cheltuieli nu există venituri realizate în contrapartidă. Societatea nu a prezentat nici un document justificativ care să ateste prestarea efectivă a serviciilor. Totodată, în perioada 26.04.2013 – 30.06.2014 societatea înregistrează în contul 6811 ”Cheltuieli privind amortizarea” suma de 526.382 lei, reprezentând amortizarea construcţiilor care nu sunt în proprietatea societăţii.

Ţinând cont de cele prezentate, organele de inspecţie fiscală au redimensionat masa impozabilă, rezultând impozit pe profit suplimentar în sumă de 228.714 lei şi accesorii în sumă de 29.464 lei.

Cu privire la taxa pe valoare adăugată

Societatea înregistrează pe cheltuieli în anul 2013 un număr de 6 facturi reprezentând achiziţie imobile în valoare totală de 45.083.189 lei, din care TVA în sumă de 8.725.778 lei. Menţionăm că această operaţiune reprezintă transfer de active, efectuat doar cu scopul obţinerii unor sume de bani de la buget şi de sustragere de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului general consolidat al statului. De asemenea, organele de inspecţie fiscală au constatat, urmare inventarierii efectuate de către societate la data de 18.12.2013, un minus la inventar în sumă de 157.052 lei, care nu a fost înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii. Din analiza contului 462 rezultă că societatea verificată a înregistrat sume de bani primite de la terţi în valoare totală de 7.452.254 lei, din care a rambursat suma de 2.932.239 lei, rămânând o diferenţă nerambursată de 4.520.015 lei. Aceste sume sunt tratate din punct de vedere fiscal ca avansuri.

Faţă de aspectele mai sus prezentate, organele de inspecţie fiscală au stabilit taxă pe valoarea adăugată suplimentar în sumă de 11.810.998 lei şi accesorii în sumă de 1.683.476 lei.

Măsuri luate

Pentru stabilirea cu rea credinţă de către contribuabil a impozitelor şi taxelor, având drept rezultat obţinerea unor sume de la bugetul statului, ascunderea bunului ori a sursei impozabile, evidenţierea unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, organele de inspecţie fiscală au întocmit sesizarea penală, iar pentru sumele stabilite suplimentar s-a întocmit Decizia de impunere, urmând ca organele competente din cadrul Serviciului Fiscal Orăşenesc Chişineu – Criş  să procedeze conform prevederilor legale.

Mobilizarea eficientă a întregului aparat fiscal a condus la încasări substanţiale, în cuantum de peste 1.200.000.000 de lei în primele 9 luni ale anului curent, ceea ce reprezintă o depăşire a programului de încasări primit de la  ANAF cu 4,6%.

          La aceste realizări au contribuit atât intensificarea măsurilor de executare silită aplicate în vederea recuperării arieratelor bugetare, cât şi eficienţa inspecţiilor fiscale derulate în cadrul programului de depistare, limitare, prevenire şi ţinere sub control a evaziunii fiscale.

Marea majoritate a contribuabililor îşi plătesc voluntar obligaţiile bugetare, dar sunt şi contribuabili care mai au nevoie de ,,impulsuri”, constând în somaţii, popriri bancare sau la terţi, şi mergând până la  valorificarea bunurilor sechestrate sau indisponibilizate.

Pe parcursul celor 9 luni au fost întreprinse următoarele măsuri în cadrul procedurii de executare silită:

1. Somaţii comunicate – numeric: 46.829

Sume încasate urmare somaţiilor:73.991.774 lei.

2. Popriri conturi bancare – numeric: 48.884

Sume încasate urmare popririlor bancare: 38.244.061 lei.

3. Popriri la terţi – numeric: 15.787

Sume încasate urmare popririlor la terţi: 2.160.991 lei;

4. Bunuri mobile şi imobile sechestrate – numeric: 375;

Sume încasate urmare sechestrelor: 444.245 lei

Total încasări prin aplicarea măsurilor de executare silită până la data de 30 septembrie 2014: 114.841.071 lei.

Activitatea de inspecţie fiscală

Numărul acţiunilor realizate în 9 luni de zile a fost de 1.280, fiind cuprinse aici inspecţii fiscale generale, inspecţii fiscale parţiale, controale inopinate, controale încrucişate, ş.a.

Inspecţiile fiscale efectuate au urmărit verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea după caz a bazelor de impunere, stabilirea diferenţelor privind obligaţiile de plată.

Valoarea sumelor suplimentare stabilite urmare inspecţiilor efectuate: 122.902.000 lei, din care:

-         88.655.000 lei reprezintă obligaţii principale, respectiv diferenţe de impozite şi taxe calculate de organele de inspecţie fiscală faţă de obligaţiile bugetare declarate de contribuabili;

-         21.182.000 lei reprezintă dobânzi şi penalităţi de întârziere;

-         486.000 lei valoarea amenzilor aplicate;

-         12.579.000 lei valoarea bunurilor şi sumelor confiscate.

Noile modificări aduse Codului Fiscal au schimbat regulile privind modul în care statul îşi poate recupera creanţele fiscale. Noul Cod prevede ca debitorii să fie somaţi cu 30 de zile înaintea înfiinţării popririlor sau blocărilor conturilor bancare. “Pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare (…) poprirea nu poate fi înfiinţată înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicării somaţiei”, se arată în textul legii.

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat pentru Curierul Naţional că somarea firmelor vizate cu 30 de zile înainte de blocarea conturilor este o măsură binevenită şi cu beneficii atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru stat. “Este o măsură binevenită, pentru că firmele nu se mai trezesc că nu-şi pot continua activitatea din cauză că au conturile blocate şi au la dispoziţie 30 de zile, timp în care ar putea să-şi rezolve problemele. Este o măsură bună pentru firme, pentru că din statisticile noastre a cauzat între 15.000 şi 20.000 de falimente, pentru că având blocate conturile acele firme nu au putut să-şi continue activitatea”, ne-a explicat Nicolescu.

Preşedintele CNIPMMR este de părere că această măsură va ajuta şi statul care se asigură că are de unde să-şi încaseze creanţele. “Mai bine să încaseze bani pe care îi are de luat mai târziu şi treptat decât să recurgă la astfel de măsuri, cum ar fi blocarea conturilor care pot duce la falimentarea firmelor. Statul nu are interesul să falimenteze, are interesul să aibă de la cine să încaseze”, a subliniat Ovidiu Nicolescu.

Nicolescu: Popririle nu ar trebui să fie mai mari de 30%

În acelaşi timp, preşedintele CNIPMMR ne-a dezvăluit că nu rezolvă toate problemele firmelor şi că aşteaptă ca Ministerul de Finanţe să facă şi celălalt pas, şi anume impunerea unui nivel maxim a popririi impuse unei firme. “Această prevedere este foarte bună, însă nu rezolvă toate problemele. Noi, cei de la Consiliu, am propus Ministerului de Finanţe să limiteze popririle la cel mult 30% a valorii conturilor, cu excepţia celor de salarizare, deşi nici acestea nu ar trebui blocate complet. Firmele nu pot funcţiona dacă nu plătesc salarii. De asemenea, firmele au nevoie de materii prime, să plătească furnizori şi multe altele pentru a-şi continua activitatea, iar dacă au conturile blocate în totalitate nu au nicio şansă să o facă”, ne-a mai spus Ovidiu Nicolescu.

sursa: curierulnational.ro

Unul dintre demersurile legislative ale Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – adresate  reprezentanţilor ministerelor de resort, a condus la recenta adoptare a  Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care fiscul nu mai poate pune poprire pe conturi bancare fără o prealabilă anunţare.

În acest context, pentru stingerea creanţelor fiscale, Fiscul va putea pune poprire pe conturile bancare ale contribuabilor doar la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care a comunicat acest lucru contribuabililor, adică data comunicării somaţiei.

Până acum, erau blocate conturile şi de abia după aceea erau înştiinţaţi contribuabilii.

Conform vechilor reglementări, organele fiscale puneau poprire pe conturile firmelor şi, odată cu transmiterea somaţiei şi a titlului executoriu către acestea, trimiteau la băncile la care erau deschise conturile adresa de înfiinţare a popririi.

În plus, Codul de procedură fiscală menţiona vag că despre această măsură urma să fie înştiinţat şi debitorul, însă nu specifica în mod concret un anumit termen.

Acum însă, noile dispoziţii, care au intrat în vigoare pe 28 februarie, precizează că Fiscul va putea bloca conturile bancare ale firmelor, numai după ce se va împlini termenul de 30 de zile de la data la care le-a comunicat acest lucru.

Această măsură a fost luată pentru a veni în întâmpinarea mediului de afaceri, care a atras atenţia cu privire la efectele negative ale înfiinţării popririi înainte de comunicarea somaţiei, se precizează în preambulul OUG nr. 8/2014.