Reducerea contribuțiilor pentru asigurări sociale (CAS) la angajator așa cum o propus-o Victor Ponta este un eșec și o măsură electorală cu termen de valabilitate extrem de limitat, consideră președintele PMP Arad, Florin Remețan.

„Românii obișnuiți, firmele românești și FMI au toate motivele să fie sceptici în legătură cu reducerea CAS așa cum a pregătit-o PSD. Victor Ponta a lansat această măsură doar pentru ultimele trei luni ale anului 2014, deși promisese de multe ori că o va introduce pentru ultimele șase luni, adică începând cu 1 iulie. Evident că guvernul nu avea resursele bugetare necesare pentru a compensa reducerea temporară de venituri generată de reducerea CAS – de aici a rezultat această amânare”, a declarat Florin Remețan.

Reprezentanţii PMP consideră că FMI nu a aprobat reducerea CAS fiindcă a văzut că guvernul Ponta nu a pregătit această măsură și fiindcă nu are încredere că guvernul României o poate susține pe termen lung. Lipsa unui acord al FMI pe această chestiune reprezintă o vulnerabilitate pentru economia românească și semnalează piețelor externe un derapaj tipic pentru un partid de guvernământ aflat în campanie electorală. Nu e deloc întâmplător că măsura intra în vigoare la 1 octombrie, cu câteva zile înainte de declanșarea campaniei electorale prezidențiale.

De asemenea, Remeţan crede că e greu pentru firmele din România să aibă încredere în reducerea fiscalității promovată de un guvern care s-a ocupat până acum cu creșterea ei. Iar încrederea pe care mediul de afaceri o are în guvern contează foarte mult în succesul unei măsuri de reducere a fiscalității. Comportamentul agenților economici nu se va schimba – adică aceștia nu vor începe să crească numărul angajărilor așa cum i-ar stimula în mod normal reducerea CAS – dacă nu au încredere că această măsură este una serioasă, pe termen lung, nu una pentru trei luni de zile, apreciază specialiștii economici ai PMP.

„Cât timp PSD rămâne principalul furnizor de corupție în politica românească nu se poate avea încredere în PSD ca partid al responsabilității bugetare. Remarcăm de asemenea că Guvernul Ponta fuge de răspundere în privința CAS, pasând Parlamentului responsabilitatea de a transforma ideea în lege, ceea ce e o nouă probă că guvernul nu crede în propriul proiect. Atunci când guvernul a ținut cu adevărat la o măsură – de exemplu majorarea accizei la carburanți de la 1 aprilie – Victor Ponta a mers înainte cu ordonanța de urgență a guvernului în ciuda tuturor criticilor. Tragem concluzia că guvernul este foarte hotărât atunci când vine vorba să pună taxe și impozite noi, dar e ezitant când vine vorba să le reducă”, a explicat președintele PMP Arad, Florin Remețan.

Astăzi, după şedinţa Biroului Permanent Naţional a PDL, am luat decizia de a cere USL retragerea intenţiei de angajare a răspunderii pe tema descentralizării. Vrem dezbatere în Parlament pe descentralizare. Noi, în calitate de mesageri ai primarilor opoziţiei, trebuie să le susţinem punctele de vedere. Este inadmisibil să nu iei în considerare punctele de vedere ale primarilor din opoziţie, aşa cum s-a întâmplat până acum.

Numai în judeţul Arad, PDL are peste 50% din administraţia locală, 40 de primari (municipiul, 5 oraşe, 34 de comune) şi un total de 401 de aleşi locali. Este de neacceptat ca o formaţiune în prag de destrămare să decidă soarta administraţiei doar pentru că se grăbeşte să îşi împartă zonele de influenţă pentru baronii locali.

PDL are primari performanţi, iar la Arad am dovedit acest lucru prin realegerea lor în bloc în 2012. Însă toată munca lor va fi în zadar, dacă Guvernul incapabil să colecteze bani la buget vrea să scape de nişte responsabilităţi şi le aruncă în cârca primarilor.

Descentralizarea trebuie să fie un impuls pentru dezvoltare dar dacă autorităţile locale vor primi doar sarcini suplimentare, fără sursă financiară, USL nu va face altceva decât să îngreuneze activitatea primarului. În proiectul marii descentralizări politice a USL, primăriile vor avea în plus 10 atribuţii majore, deşi, conform statisticilor, Guvernul nu va putea să le ofere pentru acestea mai mult de 3-5% din buget.