La 144 de ani de la descoperirea bacilului Koch, tuberculoza (TB) continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Boala este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis și afectează în principal plămânii, dar poate implica și alte organe, precum ganglionii limfatici, oasele, rinichii sau sistemul nervos central. Semnele și simptomele frecvente ale bolii sunt: tuse care durează mai mult de 3 săptămâni, febră sau transpirații nocturne, scădere în greutate fără motiv și oboseală persistentă. Transmiterea tuberculozei se realizează predominant pe cale aeriană, prin intermediul particulelor eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii de către persoanele cu formă activă a bolii. Infecția poate evolua și sub formă latentă, fără manifestări clinice evidente, ceea ce favorizează persistența și răspândirea agentului patogen în populație.

             Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, celebrată anual la data de 24 martie, reprezintă un moment important pentru creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la importanța prevenirii, diagnosticării precoce și tratamentului adecvat al acestei boli.

            Situația la nivel global

La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze infecțioase de mortalitate. În anul 2024, aproximativ 10,7 milioane de persoane au dezvoltat boala, iar numărul deceselor asociate tuberculozei a fost estimat la aproximativ 1,23 milioane, dintre care aproximativ 150.000 persoane din rândul celor care trăiesc cu HIV.

În același an, boala a afectat aproximativ 5,8 milioane de bărbați, 3,7 milioane de femei și 1,2 milioane de copii. Deși tuberculoza este o boală prevenibilă și tratabilă, aceasta afectează în mod disproporționat țările cu venituri mici și medii, peste două treimi din cazurile globale fiind concentrate în opt țări, în special din Asia și Africa.

Se estimează, de asemenea, că aproximativ un sfert din populația mondială este infectată cu bacteria tuberculozei.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii – inclusiv salvarea a aproximativ 83 de milioane de vieți începând cu anul 2000 prin programele globale de control al tuberculozei – progresul este amenințat de deficitul de finanțare și de inegalitățile în accesul la servicii medicale. Astfel, tuberculoza continuă să se numere printre primele zece cauze de deces la nivel mondial.

Situația în Regiunea Europeană

În Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, tuberculoza rămâne o problemă importantă de sănătate publică. În anul 2024 au fost raportate aproximativ 170.000 de cazuri noi de tuberculoză, o parte semnificativă dintre acestea reprezentând forme rezistente la tratament.

         Situația în România

România continuă să înregistreze cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, în pofida progreselor realizate în ultimii ani în controlul bolii.

În anul 2024, incidența tuberculozei a fost de 44,3 cazuri la 100.000 de locuitori, iar în rândul copiilor de 10,8 cazuri la 100.000 de locuitori.

Cu toate acestea, în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese semnificative în controlul bolii. Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu aproximativ 69%. Dacă în anul 2002 erau raportate peste 30.000 de cazuri noi și recidive anual, în anul 2024 numărul acestora a scăzut la aproximativ 8.400 de cazuri.

Totuși, scăderea incidenței nu este uniformă la nivelul întregii țări, fiind influențată de factori precum accesul la servicii medicale, condițiile socio-economice și eficiența măsurilor de control al bolii.

Situatia la nivelul judetului Arad

În județul Arad, în anul 2024, erau în evidență 145 de cazuri de tuberculoză, dintre care un caz la grupa de vârstă sub 14 ani și 144 de cazuri la persoane cu vârsta peste 14 ani.

În cursul anului 2025, s-au înregistrat 183 de cazuri noi de tuberculoză, dintre care 4 cazuri la copii sub 14 ani și 179 de cazuri la persoane peste 14 ani. La sfârșitul anului 2025, au rămas în evidență 155 de cazuri de tuberculoză.

           Recomandări pentru populație

Pentru prevenirea și controlul tuberculozei, specialiștii recomandă: adresați-vă medicului dacă prezentați simptome precum tuse persistentă, febră, transpirații nocturne sau scădere inexplicabilă în greutate; respectați tratamentul prescris, deoarece tuberculoza se poate vindeca dacă tratamentul este urmat complet; informați-vă din surse oficiale și sprijiniți combaterea stigmatizării persoanelor afectate de tuberculoză.

           Eliminarea tuberculozei rămâne o prioritate majoră de sănătate publică. Prin colaborare instituțională, intervenții bazate pe dovezi științifice și informarea corectă a populației, reducerea incidenței bolii poate fi accelerată, contribuind astfel la salvarea de vieți.

           Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei reprezintă un prilej de a reaminti că fiecare caz poate fi prevenit, iar controlul bolii depinde de responsabilitatea comună a autorităților, profesioniștilor din domeniul sănătății și a comunității.

„Stop tuberculozei – responsabilitatea este a fiecăruia dintre noi!”

În contextul incendiului major izbucnit la o fabrică/depozit de polistiren situat din Arad, Aradul Nou, către Zădăreni, Direcția de Sănătate Publică a Județului Arad, emite următoarele recomandări critice pentru protejarea sănătății cetățenilor. Sistemul RO-ALERT a fost deja activat pentru avertizarea imediată a rezidenților din zonele afectate de fumul dens.

1. Riscuri pentru Sănătate

Arderea polistirenului și a maselor plastice generează un fum toxic care conține substanțe periculoase și particule fine ce pot provoca:

• Iritații severe ale căilor respiratorii, ochilor și pielii.
• Dificultăți de respirație, tuse și senzație de sufocare, în special pentru persoanele cu afecțiuni cronice (astm, BPOC).
• Efecte toxice pe termen scurt din cauza monoxidului de carbon și a altor compuși chimici rezultați din arderea materialelor plastice.

2. Recomandări Obligatorii pentru Populație

Pentru a minimiza expunerea la poluanți, cetățenii sunt rugați să respecte următoarele măsuri:

• Izolarea locuințelor: Închideți imediat toate ușile și ferestrele pentru a preveni pătrunderea fumului în interior.
• Sisteme de ventilație: Opriți aparatele de aer condiționat și sistemele de ventilație care trag aer din exterior.
• Evitarea zonei: Nu vă deplasați în apropierea locului incendiului și permiteți accesul rapid al echipajelor de intervenție.
• Protecție respiratorie: Dacă ieșirea din locuință este strict necesară, utilizați măști de protecție (preferabil tip FFP2/N95) sau un material textil umed pentru a acoperi nasul și gura.
• Asistență medicală: Persoanele care prezintă simptome respiratorii persistente sau stări de amețeală sunt sfătuite să contacteze imediat numărul unic de urgență 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de primiri urgențe.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității este o inițiativă a Federației Mondiale a Obezității, lansată în anul 2015, cu scopul de a promova soluții practice care să sprijine oamenii să obțină și să mențină o greutate sănătoasă, să beneficieze de tratament adecvat și astfel să contribuie la reducerea numărului de cazuri de obezitate.

Obezitatea: o provocare globală care ne privește pe toți

Tema ediției din 2026 – „8 miliarde de motive să acționăm împotriva obezității” – reflectă atât numărul persoanelor de la nivel mondial, cât și responsabilitatea comună de a aborda această problemă de sănătate publică. Anul acesta, mesajele transmise cu această ocazie se adresează tuturor persoanelor afectate direct sau indirect de supraponderalitate și obezitate – fiecăruia dintre cei 8 miliarde de oameni – cu un accent deosebit pe cel mai vulnerabil grup: copiii.

Estimările internaționale arată că, până în 2035, 4 miliarde de oameni, adică jumătate din populația globului, vor fi afectați de supraponderalitate sau obezitate, dacă nu se iau măsuri pentru a preveni și controla acest fenomen.

Obezitatea afectează întreaga societate, contribuind semnificativ la apariția bolilor netransmisibile și reflectând disfuncționalități ale sistemelor sociale, economice și alimentare. Creșterea rapidă a prevalenței obezității infantile în țările cu venituri mici și medii evidențiază, totodată, adâncirea inegalităților în domeniul sănătății. Măsurile orientate spre prevenirea și tratarea obezității aduc avantaje pentru fiecare dintre noi și contribuie la îmbunătățirea sănătății publice.

Obezitatea este boală cronică, la apariția căreia contribuie interacțiunile complexe dintre factorii comportamentali, sociali, genetici, biologici și de mediu. Obezitatea nu înseamnă o lipsă de voință a persoanelor afectate. Schimbările în alimentație, accesul facil la alimente ultra-procesate, stilul de viață și contextul economic au generat condiții care favorizează apariția obezității, contribuind astfel la creșterea accelerată a numărului de persoane afectate. Persoanele care trăiesc cu obezitate prezintă un risc crescut de a dezvolta alte boli cronice, precum diabetul, bolile cardiovasculare și anumite forme de cancer.Excesul ponderal la copii afectează sănătatea fizică și mentală, performanțele școlare și calitatea vieții, crescând totodată riscul de obezitate și de boli netransmisibile la vârsta adultă.

În prezent, pe plan mondial, se estimează că peste 1 miliard de oameni trăiesc cu obezitate și că 1,7 milioane de persoane decedează prematur prin boli netransmisibile asociate supraponderalității și obezității.

De asemenea, fenomenul este îngrijorător în rândul copiilor. Studiul de evaluare a stării de nutriție a copiilor – European Childhood Obesity Surveillance Initiative – desfășurat în rândul copiilor de 6, 7, 8 și 9 ani, evidenția că  unul din patru copii trăia cu exces de greutate (inclusiv obezitate), iar unul din zece copii (11%) trăia cu obezitate (în cele 37 de țări participante, pentru perioada 2022-2024).

Inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății – Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) este esențială pentru înțelegerea și combaterea obezității infantile în Europa, deoarece oferă date standardizate, comparabile și actualizate despre starea nutrițională a copiilor. Este cel mai amplu sistem de monitorizare a obezității infantile din lume, activ de peste 15 ani și implementat în peste 40–48 de țări europene.

În cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate, INSP, cu sprijinul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, în parteneriat cu Inspectoratele Școlare Județene și școlile realizează evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani), participând la această inițiativă. În România prevalența supraponderalității (incluzând și obezitatea) la copiii de 7 ani este de 27,5%, iar la copiii de 8 ani este de 32%, conform acestui studiu.

Conform datelor centralizate de la cabinetele de medină de familie, în județul Arad, la data de 31 decembrie 2024 se aflau în evidență 12.383 persoane diagnosticate cu obezitate, în anul 2025 fiind înregistrate 960 de cazuri noi (incidență), iar la data de 31 decembrie 2025 prevalența a ajuns la 12.995 persoane.

În fiecare an, 4 februarie este marcată ca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Anul acesta se împlinesc douăzeci și șase de ani de la semnarea, pe 4 februarie 2000, a Cartei de la Paris împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST CANCER), în cadrul Summit-ului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu (WORLD SUMMIT AGAINST CANCER FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la baza consolidării eforturilor internaționale în combaterea acestei patologii majore de sănătate publică.

Conform Sistemului European de Informații cu privire la Cancer (ECIS), estimările pentru anul 2022 indică faptul că neoplasmele de sân, colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar și gastric concentrează 54,2% din totalul cazurilor noi de cancer și 50,2% din totalul deceselor oncologice înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Proiecțiile indică faptul că îmbătrânirea populației va avea un impact semnificativ asupra incidenței cancerului până în anul 2040, cele mai importante creșteri fiind estimate în cazul cancerului de vezică urinară la bărbați (+28%) și al cancerului pancreatic la femei (+24%). Impactul asupra mortalității este și mai accentuat, cu o creștere estimată de până la +43% a deceselor cauzate de cancerul de prostată, în timp ce pentru celelalte tipuri de tumori frecvent diagnosticate se preconizează majorări cuprinse între +20% și +40%.

La nivel global, creșterea rapidă a incidenței cancerului reflectă atât îmbătrânirea și creșterea populației, cât și modificările în expunerea la factori de risc, mulți dintre aceștia fiind asociați cu dezvoltarea socioeconomică. Fumatul, consumul de alcool și obezitatea sunt factori determinanți majori ai poverii cancerului, iar poluarea aerului rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu.

În rândul bărbaților din România, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor bărbaților (comparativ cu 59% la nivelul UE). În rândul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer  sunt: cancerulde sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin

În anul 2024, 46 738 de persoane din țara noastră și-au pierdut viața din cauza cancerului, evidențiind impactul semnificativ al acestei patologii asupra sănătății populației. Cancerele cu cea mai mare rata de mortalitate în România sunt cancerele de plămân, colorectal și prostată în rândul bărbaților și cancerul de sân, de colorect și de plămân în rândul femeilor. Potrivit estimărilor, incidența și prevalența cancerului în România s-au situat sub media UE în 2022,, dar mortalitatea este mai mare, ceea ce sugerează o capacitate mai scăzută de depistare precoce, un acces mai scăzut la investigații și la tratament. .

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2026, marcând tema campaniei internaționale „United by Unique” (Uniți prin unicitate), promovată de către Uniunea Internațională pentru Controlul Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC), este un moment dedicat conștientizării impactului cancerului în comunitate și necesității intensificării acțiunilor de prevenție, diagnostic precoce, tratament și sprijin pentru fiecare persoană afectată.

Tema acestei campaniei pentru perioada 2025 – 2027 plasează oamenii în centrul îngrijirii, recunoscând faptul că experiență fiecărei persoane legată de cancer este unică. Campania promovează sisteme de sănătate echitabile și centrate pe oameni, care răspund nevoilor individuale ale persoanelor și comunităților, și face apel la acțiune colectivă și coordonată a profesioniștilor din sănătate, familiilor, prietenilor și întregii comunități pentru reducerea impactului global al cancerului.

Pentru a combate eficient această patologie este nevoie de creșterea nivelului de informare privind factorii de risc și importanța prevenției, de promovarea accesului echitabil la programe de screening și diagnostic precoce, de susținerea accesului egal la tratamente inovative și personalizate, precum și dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor individuale, care să încurajeze solidaritatea și sprijinul pentru pacienți, supraviețuitori și familiile acestora.

Prevenția reprezintă cea mai eficientă strategie de control al cancerului. Codul European împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane, fără a necesita cunoștințe speciale sau îndrumări suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este esențială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau renunțarea la acesta, menținerea unei alimentații echilibrate, practicarea regulată a activității fizice pentru păstrarea unei greutăți corporale adecvate și abținerea de la consumul de alcool.

În plus, prevenția secundară, prin depistarea precoce a bolii, rămâne un element crucial. Programele de screening și controalele medicale periodice permit identificarea celor mai frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente, ceea ce crește considerabil șansele de supraviețuire și de vindecare.

Pentru a răspunde eficient provocărilor generate de povara cancerului, România a adoptat în anul 2022 Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (PNPCC), prin Legea nr. 293/2022, document strategic de referință pentru perioada 2023  –2030, aliniat la Planul European de Combatere a Cancerului și la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Implementarea programelor pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal reprezintă pași importanți în direcția depistării precoce și a creșterii șanselor de diagnostic timpuriu și tratament eficient. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021–2027, sunt alocate fonduri structurale europene pentru modernizarea infrastructurii de diagnostic și tratament oncologic, precum și pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale.

Institutul Național de Sănătate Publică este implicat activ în elaborarea și implementarea politicilor și programelor de prevenție, screening și cercetare în domeniul cancerului, contribuind la consolidarea unui sistem de sănătate publică centrat pe oameni și orientat spre rezultate.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul Național de Sănătate Publică se alătură eforturilor europene și internaționale de informare și conștientizare a impactului cancerului asupra societății și invită profesioniștii din domeniul sănătății și populația generală să se implice activ în promovarea prevenției, a unui stil de viață sănătos și a sprijinului acordat persoanelor afectate de cancer.

La nivelul județului Arad, în primele trei trimestre ale anului 2025, s-au înregistrat 802 cazuri oncologice noi: 398 în rândul persoanelor de sex feminin și 404 în rândul persoanelor de sex masculin (445 din mediul urban și 357 din mediul rural). La sfârșitul trimestrului al III-lea, erau în evidență un total de 15.489 de cazuri oncologice.

Fiecare experiență este unică!

Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile Județene de Sănătate Publică și a Municipiului București lansează campania națională de informare, educare și conștientizare dedicată promovării sănătăţii mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o inițiativă esențială pentru a aborda escaladarea provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital.

Sub sloganul ”FII CONȘTIENT! VIAȚA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINȚE OFFLINE!”, campania urmărește:

• Creșterea gradului de conștientizare a populației și un apel direct la acțiune împotriva dependenței de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătății mintale și bunăstării, copiii și tinerii fiind cei mai afectați.
• Promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală și încurajarea populației să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.

Tendințele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor și tinerilor.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată.

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale. Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale.

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

         În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți, la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.  Astfel, tehnologia devine simultan resursă și factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată și ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esențial în îmbunătățirea accesului la educație și la resursele de învățare de înaltă calitate, consolidând competențele viitorului.

Soluțiile pentru menținerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervențiile multisectoriale și colaborarea între familie, școală și servicii de sănătate sunt esențiale.

Prin parteneriate ale instituțiilor de învățământ cu organizații și comunități de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri și ateliere de lucru în școli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conștiente. Un exemplu în acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinților și îngrijitorilor, axat pe înțelegerea și susținerea sănătății mintale a copiilor și adolescenților, dezvoltat de Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu UNICEF și Fundația Romanian Angel Appeal, care oferă perspective fundamentate științific și instrumente practice.

Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează opt acțiuni prioritare pentru a promova și proteja sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor în mediile digitale și pentru a atenua potențialele daune legate de rețelele sociale, inteligența artificială și alte tehnologii digitale., dintre care cele mai critice sunt:

• reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să fie adictive și nocive;
• responsabilizarea industriei și a intereselor comerciale;
• bunăstarea digitală să devină o prioritate națională de sănătate publică;
• investiția în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.

Închide ecranul pentru a deschide lumea!

Bunăstarea se încarcă din conexiunea reală cu oamenii, nu din rețea.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual pe data de 21 septembrie, Institutul Național de Sănătate Publică transmite un îndemn la conștientizare, prevenție și informare privind această afecțiune care afectează milioane de oameni la nivel mondial. Această zi a fost stabilită în anul 1994, sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, cu scopul de a concentra eforturile în vederea sensibilizării populaţiei generale cu privire la problematica demenţei de tip Alzheimer. Campania din acest an, derulată la nivel mondial, se concentrează pe promovarea unor măsuri concrete pe care oamenii le pot lua pentru a-și menține sănătatea mintală și a reduce riscul de declin cognitiv. Informațiile oferite au rolul de a încuraja oamenii să adopte obiceiuri sănătoase, să solicite un diagnostic precoce și să-i ajute pe cei afectați de boala Alzheimer precum și de alte demențe.

În întreaga lume, peste 57 milioane de persoane suferă de demență, dintre care peste 60% locuiesc în țări cu venituri mici și medii. În fiecare an, sunt diagnosticate cu demență aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește la 139 de milioane până în 2050, iar în Europa numărul persoanelor afectate se va dubla până în 2050. Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare, atât direct, prin boală, cât și indirect, pentru că ele sunt cele care acoperă 70% din timpul alocat îngrijirilor și sprijinului persoanelor apropiate diagnosticate cu demență. Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global. Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195 cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.

În România, în anul 2024, medicii de familie au raportat la Direcțiile de Sănătate Publică 11.286 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer, numărul aproape s-a dublat față de anul 2014, rata de incidență a bolii dublându-se și ea (59.2 cazuri noi la 100.000 de locuitori în anul 2024). Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și în mediul urban în comparație cu mediul rural. Diferențele pot fi explicate parțial prin o adresabilitate mai bună la servicii de sănătate pentru mediul prin un acces mai bun la serviciile de sănătate din mediul urban

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care afectează memoria, gândirea, comportamentul și autonomia personală. Reprezintă principala formă de demență (aproximativ 60-70% din totalitatea cazurilor de demență) și, deși nu există un tratament curativ, intervențiile timpurii pot încetini evoluția și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului.

Maladia Alzheimer este asociată cu acumularea de proteine (amiloide) la nivelul neuronilor cerebrali. Producția neurotransmițătorului acetilcolina este diminuată și astfel, inițial sunt afectate ariile cerebrale responsabile de memorie, iar mai târziu ariile care controlează limbajul, raționamentul și comportamentul social. În cele din urmă, tot cortexul cerebral este afectat.

Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani. Alți factori de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.

Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor. Inițial, persoanele cu demență Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe și le este dificil să își organizeze și să își exprime gândurile. De asemenea, unele dintre schimbările de dispoziție și comportament pot fi legate de dificultățile de comunicare. Pe măsură ce demența Alzheimer progresează, simptomele se accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. Pierderile de memorie și dificultățile de comunicare devin mai severe. Persoanele prezintă confuzie, modificări de dispoziție și personalitate precum și dificultăți în desfășurarea rutinei zilnice, cum ar fi îmbrăcatul și igiena personală. În stadiile avansate ale demenței Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, cu tulburări de înghițire.

Recomandări pentru prevenirea riscului de declin cognitiv și demență:

• Exerciţii fizice: exerciții de coordonare și de menținere a echilibrului,
• Implicare socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat,
• Dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline,
• Stimulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie,
• Igiena somnului: program de somn regulat,
• Reducerea stresului,
• Renunţarea la consumul de alcool şi fumat.

În România, sprijinul persoanelor diagnosticate cu Alzheimer, precum și aparținătorilor acestora, se realizează printr-o rețea de servicii sociale și medico-sociale care include:

• centre de zi specializate, unde beneficiarii pot accesa evaluare și consiliere psihologică, stimulare cognitivă, terapie ocupațională și recuperare medicală;

• îngrijire la domiciliu prin echipe mobile;

• grupuri de suport pentru pacienți și aparținători, care oferă educație, sprijin emoțional și instruire în tehnici de îngrijire;

• servicii de îngrijire temporară pentru a oferi perioade de odihnă aparținătorilor

• unități rezidențiale adaptate nevoilor persoanelor cu demență.

Aceste servicii sunt furnizate atât de direcțiile generale de asistență socială, cât și de organizații neguvernamentale, în parteneriat cu profesioniști din domeniul medical și comunități locale.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște demența ca o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. În acest sens, în mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat Planul de acțiune global privind răspunsul sănătății publice la demență (2017–2025). Acest plan oferă un cadru clar de acțiune pentru autoritățile naționale, partenerii internaționali și OMS, cu scopul de a sprijini eforturile comune în mai multe direcții esențiale: recunoașterea demenței ca prioritate de sănătate publică, creșterea gradului de informare și combaterea stigmatizării, reducerea riscului de boală, îmbunătățirea accesului la diagnostic și îngrijire, dezvoltarea sistemelor informatice dedicate, sprijinirea îngrijitorilor și stimularea cercetării. Având în vedere că demența se preconizează a fi cea de-a treia cauză principală de deces până în 2040 și va afecta milioane de oameni la nivel mondial, planul a fost prelungit până în 2031. Această prelungire reprezintă un pas esențial în impulsionarea acțiunilor globale privind prevenirea, diagnosticarea, îngrijirea, tratamentul și sprijinul, prin dezvoltarea și implementarea Planurilor Naționale pentru Demență .

Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer, INSP susține acest demers global de a încuraja implicarea tuturor partenerilor – instituții, profesioniști, societate civilă și populație – în prevenirea, depistarea timpurie și gestionarea demenței.

Având în vedere îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane afectate de demență, este important să acționăm cât mai devreme. Chiar dacă, în prezent, nu există tratamente care să vindece boala, știm că anumite măsuri pot contribui la întârzierea sau reducerea riscului de apariție a acesteia. Promovarea unui stil de viață sănătos, controlul factorilor de risc modificabili și sprijinirea cercetării medicale sunt pași concreți pe care îi putem face împreună.

Totodată, este important să pregătim sistemul de sănătate și serviciile sociale pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale persoanelor afectate.

Doar printr-un efort colectiv și susținut putem construi o societate mai pregătită, mai empatică și mai bine informată în fața provocărilor aduse de maladia Alzheimer.

]]> https://www.aradreporter.ro/ziua-internationala-de-lupta-impotriva-maladiei-alzheimer/feed/ 0 https://www.aradreporter.ro/informare-privind-efectele-temperaturilor-extreme/ https://www.aradreporter.ro/informare-privind-efectele-temperaturilor-extreme/#comments Wed, 25 Jun 2025 12:49:21 +0000 coita dan http://www.aradreporter.ro/?p=58510

Căldura extremă este definită ca o perioadă de căldură și umiditate ridicată, cu temperaturi peste 32.2ºC timp de 2-3 zile¹.

Căldura excesivă reprezintă un pericol pentru mediu și sănătate. Stresul termic este cauza principală a deceselor cauzate de vreme, acesta putând exacerba bolile cardiovasculare, diabetul, afecțiunile mintale, astmul și poate crește riscul de accidente și transmitere a unor boli infecțioase. Insolația este o urgență medicală.

Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de factori fiziologici, cum ar fi vârsta (bătrânii, sugarii și copiii) și starea de sănătate (prezența afecțiunilor cronice), cât și de factori de expunere, cum ar fi ocupația (de exemplu: lucrul în aer liber sau în zone fără ventilație sau aer condiționat) și condițiile socio-economice (de exemplu: persoane fără adăpost, locuințe construite inadecvat, fără posibilitate de a răci încăperile).²

Mortalitatea cauzată de căldură pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 85% între 2000–2004 și 2017–2021²_. În Europa, în vara anului 2022, s-a înregistrat un număr de aproximativ 61 672 de decese cauzate de căldură ³_.

În același timp, expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete (UV) poate produce leziuni ale pielii expuse (arsuri), iar pe termen lung, prin expunere cumulată, poate determina leziuni maligne cutanate.

RECOMANDĂRI PENTRU POPULAȚIE ÎN CAZ DE CANICULĂ

Evitați căldura!

• Evitați, pe cât posibil, expunerea prelungită şi directă la soare în intervalul orar 11 – 18 şi utilizați creme de protecţie pe zonele corpului expuse razelor solare.
• Evitați activităţile de exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, construcții, etc) în perioadele cu temperaturi foarte mari, eventual puteți muta desfăşurarea acestora în perioadele din zi în care temperaturile sunt mai scăzute.
• Stați la umbră. Nu uitați că temperaturile percepute la soare pot fi cu 10-15 ˚C mai mari.
• Petreceți 2-3 ore în timpul zilei într-un loc răcoros.
• Rămâneți informați cu avertismentele oficiale privind perioadele de caniculă.
• Păstrați legătura cu vecinii, rudele, cunoștințele care sunt în vârstă sau care au probleme de sănătate, interesându-vă de starea lor de sănătate.

Păstrați locuința răcoroasă!

• Păstrați ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă și acoperiți-le cu jaluzele sau obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui.
• Folosiți aerul din timpul nopții pentru a vă răcori casa, deschizând ferestrele după lăsarea întunericului, când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura interioară.
• Opriți cât mai multe dintre aparatele electro – casnice din locuință, dacă nu aveți nevoie de acestea.
• Utilizați ventilatoare electrice numai când temperaturile sunt sub 40 ˚C. La temperaturi peste 40 ˚C ventilatoarele vor încălzi corpul.
• Dacă utilizați aer condiționat, setați termostatul la 27 ˚C și porniți un ventilator electric – acest lucru va face ca în cameră să se simtă mai rece cu 4 ˚C. De asemenea, se poate economisi până la 70% din factura de energie electrică pentru răcire.
• Nu uitați că poate fi mai răcoare în aer liber, la umbră.

Evitați supra-încălzirea corpului și deshidratarea!

• Folosiți îmbrăcăminte ușoară, lejeră și amplă,din fibre naturale, pe cât posibil de culori deschise, purtați pălării de soare și ochelari de protecţie solară atunci când faceţi deplasări în exterior.
• Reduceți temperatura corpului prin efectuarea de duşuri sau îmbăiere cu apă răcoritoare.

• Udați pielea folosind un prosop umed, spray sau îmbrăcăminte udă ușoară.
• Beți apă în mod regulat, fără a aştepta să apară senzaţia de sete pentru a vă hidrata adecvat (1 cană de apă pe oră și cel puțin 2-3 litri pe zi).
• Evitați expunerea directă la soare în orele de vârf, căutați umbră sau rămâneți în casă. Umbra poate reduce căldura cu mai mult de 10 °C.
• Protejați sugarii și copiii. Nu acoperiți niciodată un cărucior pentru copii cu țesătură uscată – acest lucru crește temperatura în interiorul căruciorului.
• Evitați consumului de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acestea favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii.
• Evitați băuturile care au conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola, energizante) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase).
• Evitați alimentele fierbinţi şi pe cele greu digerabile.
• Creşteți consumul de legume şi fructe proaspete cu un conținut ridicat de apă, precum, castraveţii și roşiile, pepenele galben, pepenele roşu, prunele.
• Nu lăsați niciodată copiii sau animale în vehicule parcate pentru o perioadă de timp, deoarece temperaturile pot deveni rapid periculos de ridicate.
• Urmați instrucțiunile pentru menținerea rece a locuinței pentru a menține o temperatură interioară sigură ⁶.

Protejați copiii!

Măsuri de protecţie a nou-născuţilor şi a sugarilor cu vârsta sub 6 luni împotriva radiațiilor UV

• Copiii cu vârsta sub 6 luni nu ar trebui expuşi la lumina directă a soarelui.
• Utilizaţi îmbrăcăminte de protecție ușoară și lejeră, care acoperă brațele și picioarele copilului.
• Protejați întotdeauna capul, fața, urechile și gâtul copilului cu o pălărie cu boruri largi.
• Puteţi utiliza ochelari de soare cu protecție UVA/UVB pentru bebeluşi.
• Evitaţi plimbările în intervalul orar 11-18 şi pentru plimbare alegeti zonele cu umbră.

Măsurile de protecţie a sugarilor cu vârsta 6 -12 luni împotriva radiațiilor UV

• Se aplică toate metodele de protecție descrise mai sus, iar la această vârstă se pot folosi la bebeluși produsele de protecție solară cu destinaţie specială pentru pielea sugarilor. Consultați medicul copilului Dvs. privind utilizarea cremei de protecție solară și tipul, marca cea mai potrivită.

Măsurile de protecţie a copiilor mici împotriva radiațiilor UV

• Protejarea de soare a copiilor mici necesită multă atenţie și efort.
• Este important să educați atât copiii cât și persoanele care îi îngrijesc în ceee ce privește măsurile de protecție necesare.
• Se aplică toate metodele de protecție descrise mai sus referitoare la măsurile de protejare a corpului, ochilor şi a capului, a intervalului orar dedicat plimbărilor şi jocului în parc în zone cu umbră.

Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică. În ultimii ani, tot mai mulți fumători au început să utilizeze alternative la fumatul tradițional precum produsele din tutun încălzit (HTP), sistemele electronice de livrare a nicotinei (ENDS) și sistemele electronice de livrare fără nicotină (ENNDS), fiind determinați în a face această schimbare în urma promovării acestora ca soluții mai sigure și mai puțin nocive pentru sănătate. Mulți utilizatori au devenit utilizatori duali, în pofida faptului că intenția inițială era de a diminua consumul unui alt produs din tutun. Utilizarea acestor produse alternative a crescut alarmant printre minori și tinerii nefumători.

Cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun, 31 mai 2025, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra utilizării intensive a aromelor și a altor substanțe chimice pentru a atrage și a crea dependență în rândul adolescenților și a nefumătorilor. Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare sănătății și nu există un nivel sigur de expunere la tutun.

O varietate de arome (peste 16.000 de arome), de la cele fructate și dulci, până la cele mentolate, sunt adăugate produselor din tutun nu numai pentru a îmbunătăți gustul, ci și pentru a masca asprimea naturală a nicotinei și a altor substanțe chimice toxice. Pe lângă arome, o serie de alte substanțe chimice sunt adăugate produselor din tutun crescând absorbția nicotinei și intensificând efectele sale adictive..

În ochii neavizați ai copiilor și adolescenților, aromele și aditivii chimici au potențialul de a crește atractivitatea și de a transforma produsele nocive din tutun și cele conexe în produse asemănătoare unor dulciuri tentante, fapt care conduce la falsa percepție de minimizare a riscurilor și la crearea unei noi generații de consumatori dependenți. Adolescenții care utilizează țigări electronice cu arome sunt de trei ori mai predispuși să continue vapatul și să inițieze ulterior fumatul de țigări tradiționale, comparativ cu cei care folosesc produse din tutun fără arome.

Marketingul intensiv prin intermediul rețelelor sociale susține promovarea noilor produse din tutun ca produse sofisticate, inovative, oferind utilizatorilor o modalitate de a se bucura de produse din tutun cu risc redus și fără fum.  Folosirea țigărilor electronice și a altor produse din tutun încălzit în locuri publice, unde fumatul clasic este interzis, riscă să facă din nou acceptat fumatul în aceste spații. Tutunul a rămas principalul factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală.

În România, prevalența fumatului zilnic rămas apropiată de media UE și a înregistrat o reducere modestă în ultimii ani (19% în 2019 comparativ cu 20% în 2014). Vaping-ul pare să fie mai puțin popular în rândul adulților din România decât în UE. Cu toate acestea, prevalența fumatului în rândul adolescenților români a fost ușor mai ridicată decât media UE în 2014 și, deși a scăzut cu 21% la nivelul UE, acesta a rămas constantă în România în perioada 2014-2022. Până în anul 2022, ponderea adolescenților români care au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile a fost cu 35% mai mare decât media UE (23% în România și 17% la nivelul UE). În plus, 43% dintre adolescenții din România au declarat că au folosit la un moment dat o țigară electronică, comparativ cu 35% dintre adolescenții din UE. (2)

În ultimii ani, România a implementat măsuri importante de control al consumului de tutun incluzând interzicerea consumului de tutun în spațiile publice, obligativitatea utilizării etichetelor de avertizare ilustrate, interzicerea publicității și asistență pentru renunțarea la fumat. Legislația privind tutunul a fost modificată recent pentru a transpune Directiva delegată (UE) 2022/2100 a Comisiei în ceea ce privește retragerea anumitor exceptări care vizează produsele din tutun încălzit, abordând comercializarea, vânzarea și ambalarea produselor din tutun, a țigaretelor electronice, a produselor din tutun încălzit și a produselor conexe. Legislația actualizată definește noile produse nereglementate anterior, cum ar fi „produs pentru inhalarea fără fum a înlocuitorilor de tutun”, „pungă cu nicotină pentru uz oral” și „dispozitiv electronic pentru încălzirea produselor pentru inhalare fără fum a înlocuitorilor de tutun” și interzice în mod specific vânzarea către copii cu vârsta mai mică de 18 ani, cu sancțiuni variind de la amenzi până la închiderea activității pentru nerespectarea obligațiilor legale. Aceasta conține, de asemenea, dispoziții privind publicitatea și vânzarea tutunului, a produselor din tutun și a dispozitivelor electronice în cadrul și în afara unităților de învățământ și impune instituțiilor de învățământ obligația de a elabora regulamente interne în vederea adoptării și respectării legii.

În contextul Zilei Mondiale Fără Fumat, 31 mai 2025, Institutul Național de Sănătate Publică reiterează că este nevoie de efortul comun al decidenților, organismelor de reglementare și organizațiilor de sănătate publică în direcția intensificării eforturilor pentru interzicerea aromelor în toate produsele din tutun și pentru reglementarea strictă a aditivilor utilizați.  Sub deviza „Nu te lăsa indus în eroare de aromele atrăgătoare!”, subliniem  modul în care aceste inovații de produse din tutun acționează ca o „capcană aromatizată”, diminuând percepția riscurilor în rândul populației tinere. Educația și creșterea gradului de informare și conștientizare, în special în rândul copiilor și adolescenților, dar și a nefumătorilor, precum și implicarea constantă a familiilor și a fiecărui individ în parte sunt esențiale pentru a proteja sănătatea generațiilor viitoare.

Având în vedere condițiile meteorologice din ultima perioadă, caracterizate prin ploi și umiditate crescută, favorabile apariției ciupercilor, Direcția de Sănătate Publică Arad dorește să ofere populației informații utile cu privire la consumul de ciuperci, pentru a preveni posibile intoxicatii.

Ciupercile sunt plante inferioare (Thalophytae – Fungi), unele dintre acestea (ciupercile comestibile) fiind folosite în alimentaţia umană datorită valorii lor nutritive. Acestea conţin vitamine (B1, B2, D, C şi caroten – provitamina A) dar și săruri minerale (potasiu, magneziu, calciu, sodiu, fosfor, fier).

În ţara noastră sunt cunoscute peste 1600 specii de ciuperci superioare, ciuperci cu “pălărie”, al căror diametru este mai mare de 4 mm. Dintre acestea aproximativ 400 sunt comestibile şi peste 200 specii sunt sigur toxice. Mare atenţie trebuie acordată însă la alegerea lor, pentru că ciupercile necomestibile conţin toxine care pot fi fatale organismului, iar de cele mai multe ori, ciupercile necomestibile se pot confunda uşor cu cele comestibile.

Recoltarea ciupercilor din pădure, în mod neorganizat, sau achiziţionarea de la culegătorii care le comercializează în pieţe implică riscuri importante asupra sănătăţii deoarece îşi pot face apariţia exemplarele din speciile de ciuperci otrăvitoare, care generează intoxicaţii acute la consumatori.

Important de reținut este faptul ca toxicitatea ciupercilor otrăvitoare nu poate fi redusă prin fierbere, uscare sau macerare în oţet, iar îndepărtarea cuticulei nu diminuează toxicitatea. De asemenea, nu există nici un test simplu care să permită recunoaşterea imediată a unei specii toxice. Identificarea unei ciuperci otrăvitoare nu poate fi făcută decât de un specialist.

Intoxicaţia cu ciuperci este cauzată de toxina propriu-zisă, caracteristică speciei, dar poate avea şi alte cauze. Astfel, se diferenţiază intoxicaţiile adevarate (micetismul) datorate toxinei specifice speciei de cele false datorate unor cauze multiple:

1. Consumul exagerat. Ciupercile fac parte dintre alimentele greu digerabile. Astfel că pentru persoanele sensibile, ciupercile pot genera tulburări digestive chiar la un consum minim şi moderat.
2. Consumul de ciuperci alterate. Ciupercile se alterează repede (1-2 zile) datorită conţinutului crescut de apă, unele putând deveni toxice. Ciupercile vechi, cele atacate de larvele unor viermi, cele recoltate pe vreme ploioasă, cele transportate neadecvat sau cele depozitate în spaţii necorespunzătoare, toate pot fi contaminate de diferite bacterii şi mucegaiuri. Aceste intoxicaţii, deloc neglijabile, se încadrează în categoria toxiinfecţiilor alimentare.
3. Consumul de ciuperci crude. Un număr mare de specii de ciuperci conţin toxine termolabile, care sunt distruse prin preparare termică. Consumul ciupercilor crude, chiar şi a celor cunoscute, este însă contraindicat.
4. Ciupercile şi alcoolul. Unele specii de ciuperci generează simptome de intoxicaţie în combinaţie cu alcoolul. În general, nu se recomandă consumarea ciupercilor cu cantităţi mari de băuturi alcoolice, deoarece alcoolul măreşte solubilitatea unor substanţe specific, favorizând absorbţia intestinală a acestora, ceea ce poate amplifica gravitatea efectelor apărute.

Semnele intoxicaţiei diferă în funcţie de tipul de ciuperci consumate şi apar la minim 15 minute până la 12 ore sau chiar mai mult, de la ingestie, şi se manifestă prin greţuri, vărsături, tulburări intestinale, scăderea tensiunii arteriale, halucinaţii, tulburări nervoase, salivaţie abundentă, lăcrimare, micşorarea pupilei, dureri abdominale, scăderea pulsului, transpiraţii.

De reținut!

• Consumaţi doar ciuperci cunoscute sau achiziţionate din magazin!
• Nu consumaţi ciuperci crude!
• Conservaţi ciupercile la frigider si consumaţi-le în maximum 2 zile după ce le-aţi cules sau cumpărat!
• În caz că prezentaţi unul sau mai multe simptome (diaree, vărsături, greaţă, tremurături, ameţeli, tulburări de vedere) în urma consumului de ciuperci, adresaţi-vă medicului, apelând numărul de urgență – 112 - cât mai repede posibil.

În județul Arad, în anul 2024, s-au înregistrat 7 cazuri de intoxicație cu ciuperci din flora spontană.

În perioada martie-aprilie 2025, la nivelul întregii țări se vor desfășura activități de promovare a vaccinării, conform Calendarului Național de Vaccinare. Această inițiativă urmărește să crească nivelul de conștientizare cu privire la importanța vaccinărilor și să încurajeze părinții să-și protejeze copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare.

De ce este importantă vaccinarea?

Prin prevenirea răspândirii bolilor infecțioase, vaccinarea are un rol crucial în protejarea sănătății copiilor. An de an vaccinarea salvează milioane de vieți și alte milioane de oameni sunt protejați prin vaccinare de numeroase boli și dizabilități.

Atunci când o parte semnificativă a oamenilor este protejată prin vaccinare de apariția bolii, apare fenomenul de „imunitate de grup”, transmiterea bolii este încetinită, ajungând să fie protejate inclusiv persoanele care nu pot beneficia de vaccinare, de exemplu copiii cu vârste prea mici pentru a primi un anumit vaccin, nou-născuții, persoane care suferă de anumite afecțiuni pentru care este contraindicată vaccinarea. Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai cost-eficiente modalități de a salva vieți și de a promova sănătatea și bunăstarea pe tot parcursul vieții.

Calendarul Național de Vaccinare din România

Obiectivul vaccinărilor incluse în Calendarul National de Vaccinare este de a proteja sănătatea populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare.

Aceste boli sunt: hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecțiile cu Haemophilus influenzae tip B, infecțiile pneumococice, rujeola, rubeola și oreionul. ⁱ

Ce activități sunt programate în cadrul campaniei?

Deși vaccinarea are beneficii, ratele de vaccinare rămân sub nivelurile optime în unele comunități, ceea ce împiedică instalarea „imunității de grup”. De aceea, prin intermediul acestei campanii urmărim realizarea unor activități care să contribuie la reducerea acestui decalaj prin educație și informare țintită:

• Sesiuni educaționale: sesiuni, seminare, ateliere de lucru interactive pentru părinți și profesioniști din sistemul educațional.

• Workshop-uri: sesiuni de lucru interactive ale profesioniștilor din sistemul educațional și din sistemul de sănătate pentru identificarea modalităților optime prin care părinții pot să fie mai bine informați în ceea ce privește siguranța și eficacitatea vaccinării.

• Acțiuni la nivelul comunităților vulnerabile: implicarea asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari, mobilizarea de voluntari pentru distribuirea materialelor informative și pentru a răspunde întrebărilor populației.

• Implicarea mass-media: pregătirea de materiale informative care să poată fi postate în mediul online (platforme social media, website-ul Institutului National de Sănătate Publică, website-urile Direcțiilor Județene de Sănătate Publică) participarea profesioniștilor la emisiuni radio sau televiziune pentru ca mesajele să fie transmise către o audiență cât mai largă.

• Programe la nivelul școlilor: Realizarea de parteneriate la nivelul școlilor pentru desfășurarea de acțiuni informative cu implicarea părinților.

Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de sănătate publică județene atrag atenția asupra importanței respectării recomandărilor medicale în ceea ce privește vaccinarea copiilor. „Vaccinarea este modalitatea sigură, eficientă și rapidă prin care putem să protejăm copiii împotriva unor boli grave, care pot conduce la decese. Prin vaccinare putem evita episoade de boală ale copiilor, episoade de internare și chiar decesele produse de boli pentru care există metode de prevenire.”

Rujeola este o infecție acută, viroză specific umană cauzată de virusul rujeolic, virus care prezintă tropism pentru celulele epiteliale, limfatice și nervoase. Calea de transmitere este aerogenă, transmiterea realizându-se prin picături Flugge, sursa de agent patogen este reprezentată de omul bolnav. După o perioadă medie de incubație de 10-14 zile, urmează o perioadă de invazie care are o durată de 2-4 zile și este caracterizată de febră, tuse, rinită, conjunctivită și apariția semnului patognomonic, Koplik, format din mici papule alb-cenușii, cu o bază roșiatică, aderente, localizate pe mucoasa jugală, in dreptul molarilor secundari, se evidențiază cu 1-2 zile anterior apariției exantemului.

Rujeola poate fi prevenită cu doar două doze de vaccin ROR.

Pentru județul Arad, rata de acoperire vaccinală calculată în luna august 2024, pentru copiii eligibili la doza a IIa(5 ani) este de 52,99% în mediul urban și 56,80% în mediul rural. Pentru copiii eligibili la doza I (12 luni) rata de acoperire vaccinală este de 41,45% în mediul urban și 39,64% în mediul rural.