Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) cheltuie circa un miliard de lei sau 2.500 de lei pe lună pentru fiecare deţinut. Cifrele oficiale mai arată că avem în puşcării circa 30.000 de persoane, dar distribuţia “oficială” a banilor sfidează orice bun simţ. Singura problemă reală, în acest moment, este cea a spațiului, adică mai este nevoie de 14.000 de locuri, conform standardelor CEDO. În rest, România ar trebui să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile, punând pe roate mai bine sistemul de probațiune și punându-i pe deținuți să-și plătească cel puţin hrana, prin muncă. De remarcat este că gradul de ocupare a închisorilor din România este mai mic decât cel din Albania, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, conform rapoartelor europene.

Datele oficiale arată că, din suma alocată de stat pentru un deţinut pe lună, de 2.500 de lei, 457 de lei reprezintă costul de întreţinere, 140 de lei pentru hrană, 83 de lei pentru sănătate. În total, 680 de lei pe lună. Circa 1.800 de lei sunt costuri de personal, la care se adaugă costul investigaţiilor, precizează Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Deficitul de spaţii, potrivit CEDO, este de 14.000 de locuri. Cei mai multi deţinuţi au primit pedepse cuprinse între 1 şi 5 ani – peste 14.000, între 5-15 ani – peste 10.000, în timp ce numărul celor care au fost închişi pentru o perioadă mai lungă de 15 ani este sub 3.000. În ceea ce-i priveşte pe străinii încarceraţi în România, cei mai mulţi sunt de origine turcă (46), moldoveni (29), italieni (18) şi bulgari (13).

Cât alocă alte țări pentru deținuți : de la 3 la 750 de euro

Studiul internațional „Space 2011” făcut periodic de Institutul de Criminologie și drept penal din Lausanne, pentru Consiliul Europei (și publicat în mai 2013) arată că majoritatea închisorilor europene sunt pline, jumătate dintre ele fiind chiar supraaglomerate. Ceea ce le diferențiază, însă, sunt sumele cheltuite de respectivele state pentru întreținerea acestor dispozitive. Iată câteva date culese din studiul amintit :

– media europeană era de 154 de deținuți la 100.000 de locuitori, în creștere față de 149 cât fusese cu un an înainte. În 2013, România avea 139 de deținuți la 100.000 de locuitori, deci se afla sub media europeană; – toate închisorile sunt pline, în medie la capacitate – 99,5% din 100 de locuri, și jumătate din ele sunt supraglomerate; – media de vârstă a deținuților în Europa – 33 de ani; – 21% dintre deținuți sunt străini, cu o concentrare mai mare a acestora în vestul Europei, unde procentul străinilor era de 30%, iar în Europa de Est de doar 2%; – 26% dintre pedepse sunt de până într-un an, alte 26% între 1 și 3 ani, 48% dintre pedepse sunt mai mari de 3 ani, și 14% dintre pedepse sunt mai mari de 10 ani; – suma medie cheltuită zilnic pentru un deținut în 2010 a fost de 93 de euro. De la 3 (Bulgaria) la 750 de euro (San Marino). România figurează în acest clasament cu 17 euro/deținut/zi, sumă ce cuprinde toate cheltuielile. Andorra – 174 euro, Danemarca – 178 euro, Irlanda – 193 euro, Lichtenstein – 230 euro, Luxembourg – 176 euro, Olanda – 215 euro, Norvegia – 330 euro, Suedia – 260 euro; – În cele 33 de închisori din Europa care au furnizat aceste date pentru studiu s-au cheltuit 17.000 de milioane de euro cu deținuții în 2010; – în medie, în Europa există un gardian la 3 deținuți.

de prof. Ioan Tuleu: Cu toate că erau presați să se conformeze normelor unei culturi a brutalității, au existat și câțiva gardieni japonezi (în lagărul de la Ofuna) care au refuzat să participe la violență.

Într-un incident, un deținut a fost bătut cu bâta cu atâta sălbăticia, încât era clar că va fi omorât. În mijlocul bătăii, gardianul a fost chemat în altă parte și i s-a ordonat altuia, cunoscut sub numele de Hirose, să termine bătaia. Întrucât se aflau într-un loc în care nu puteau fi văzuți de ceilalți gardieni, Hirose i-a spus captivului să țipe ca și cum ar fi primit bătaie, apoi a început să dea cu bâta în podea. Cei doi și-au jucat rolurile până când s-a auzit suficientă „bătaie”. Deținutul a rămas cu convingerea că Hirose i-a salvat viața.

Pentru o conduită ca a lui Hirose era nevoie de un curaj ieșit din comun. Oriunde în Japonia, simpatia față de prizonierii de război constituia un tabu. Când o fetiță care locuia lângă lagărul de la Zentsuji și-a exprimat compasiunea față de prizonieri, comentariile ei au stârnit un scandal național. (Laura Hillebrand, op. cit p. 294)

Pentru a sublinia importanţa implicării persoanelor aflate după gratii în acţiuni deschise spre comunitate, Penitenciarul Arad va organiza în data de 14 iunie 2013, începând cu orele 10.00, la sediul unității, o lansare a volumelor de cărți „Autobiografia unui condamnat pe viață” şi ”Versuri de durere, dor și … credință” realizate de către o persoană privată de libertate aflată în custodia Penitenciarului Arad.

Implicarea persoanelor private de libertate în acest gen de activităţi este utilă percepţiei comunitare asupra penitenciarului, ca instituţie centrată pe asigurarea suportului în vederea reintegrării sociale a persoanelor aflate în custodie şi diminuarea stigmatului social, conferit executării unei pedepse privative de libertate, în penitenciar.

Cele două volume au văzut lumina zilei cu sprijinul editurii ”Editura viața arădeană”, prin intermediul O.N.G. ”Serviciul Umanitar pentru Penitenciare” din Arad.