Deputatul liberal arădean Glad Varga, membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, susţine că atât unităţile administrativ teritoriale, cât şi alte unităţi publice, vor beneficia de finanţare pentru investiţii de reducere a consumului anual de energie. Asta, în condiţiile în care Administraţia Fondului pentru Mediu lansează, pe 11 decembrie 2023, sesiunea de înscriere în Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri publice, cu o valoare totală de 596,5 milioane lei.

„Beneficiarii eligibili sunt: UAT-urile organizate la nivel de comună, oraş, municipiu, judeţ; instituţiile publice din subordinea/în coordonarea autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale; cluburile sportive de drept public și COSR, pentru baze sportive de drept public aflate în administrarea, concesiunea sau folosința acestora; unitățile publice centrale și/sau teritoriale cu atribuţii specifice în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a proprietăţii publice şi private, asigurarea ordinii publice, prevenirea şi combaterea faptelor antisociale şi în domeniul protecţiei civile şi gestionării situaţiilor de urgenţă; apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă a populaţiei şi bunurilor”, a declarat Glad Varga, deputat PNL de Arad.

Astfel, comunele de până la 5.000 locuitori pot obţine o sumă maximă de 6.000.000 lei; comunele cu peste 5.001 locuitori, 12.000.000 lei; oraşele, cluburile sportive de drept public, COSR și unitățile publice centrale și/sau teritoriale pot obţine maximum 16.000.000 lei; municipiile de rang II, maximum 20.000.000 lei, iar consiliile judeţene, municipiile de rang 0 şi I, maximum 28.000.000 lei.

Informaţii detaliate sunt disponibile aici: https://www.afm.ro/eficienta_energetica_cladiri_publice.php

Deputatul liberal arădean Glad Varga, vicepreşedintele Comisiei pentru antreprenoriat şi turism şi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, susţine că firmele vor putea beneficia de granturi cuprinse între 50.000 şi 500.000 euro pentru creşterea eficienței energetice. Asta, în condiţiile în care Guvernul Ciucă a adoptat o ordonanţă de urgenţă în acest sens.

„În ultima şedinţă de Guvern, s-a aprobat alocarea a 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor care contribuie la creşterea eficienței energetice. Finanţarea se va face prin Programul Operaţional Infrastructură Mare şi va avea întreprinderile mari și IMM-urile drept beneficiari. Granturile acordate sunt cuprinse între 50.000 – 500.000 euro, numărul estimat de beneficiari ridicându-se la 1.800”, susţine Glad Varga, deputat PNL de Arad.

De menţionat că potrivit actului normativ adoptat de Guvern se vor putea solicita fonduri pentru reabilitarea termică a clădirilor industriale, pentru a gestiona costurile de funcționare și costurile cu activitatea curentă şi producerea de energie verde.

Apelul va fi lansat în luna septembrie a acestui an, iar detalii suplimentare sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene – https://mfe.gov.ro/.

Proiectul de lege iniţiat de deputatul liberal arădean Glad Varga, care vizează amplasarea de surse de energie verde pe terenurile extravilane, a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 232 de voturi „pentru”. Camera Deputaţilor a fost cameră decizională în acest caz, forma finală a legii urmând  să fie transmisă spre promulgare de către preşedintele Klaus Iohannis.

„Astfel, pe terenurile agricole de clasa III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate obiective de investiţie specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacităţi de producţie a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide şi biogaz, unităţi de stocare a electricităţii, staţii de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafaţă de maximum 50 hectare”, a declarat deputatul liberal arădean Glad Varga, vicepreşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism şi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Acesta susţine că modificările adoptate vin în întâmpinarea unei nevoi reale pentru obiectivele și cerințele PNRR, având în vedere că România trebuie să depună propuneri de investiţii în acest domeniu pentru a obţine sprijin din Fondul pentru Modernizare în domeniul producerii de energie electrică din resurse regenerabile.

„În felul acesta, putem beneficia pe deplin de oportunităţile pe care ni le oferă PNRR şi Fondul pentru Modernizare în domeniul producerii de energie electrică din resurse regenerabile şi sper că vor exista finanţări suficiente pentru a realiza capacităţile de producţie de peste 18.000 MW, care sunt în lucru la Transelectrica.

Consider că adoptarea proiectului de lege este un pas extrem de important în dinamica energetică actuală şi sper că va contribui la scăderea preţului energiei electrice pentru cetăţeni”, a mai spus parlamentarul arădean.

Forma pentru promulgare a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 este disponibilă aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2022/pr022_22.pdf

Deputatul liberal arădean Glad Varga, vicepreședinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism, susține că începând de astăzi, timp de două luni, se pot depune proiecte pentru producție de energie din surse regenerabile (eolian și solar), în cadrul apelului lansat de Ministerul Energiei, finanţat prin PNRR.

„În perioada 31 martie – 31 mai 2022, microîntreprinderile, IMM-urile, întreprinderile mari, inclusiv întreprinderile nou înființate, cu obiect specific de activitate, pot accesa 457.700.000 euro pentru realizarea capacităţilor noi de producere de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană şi solară, cu sau fără instalaţii de stocare integrate, din care: 382.700.000 euro pentru proiecte cu capacităţi instalate mai mari de 1 MW și 75.000.000 euro pentru proiecte cu capacităţi instalate între 0.2 MW (exclusiv) şi 1 MW (inclusiv).

Ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiţii nu poate depăşi 15.000.000 euro pe întreprindere”, susține Glad Varga, deputat PNL de Arad.

Detalii despre condiţiile de eligibilitate sunt disponibile pe site-ul Ministerului Energiei, accesând următorul link:

http://energie.gov.ro/pnrr-ministerul-energiei-anunta-lansarea-apelului-de-proiecte-noi-capacitati-de-productie-energie-din-surse-regenerabile/?fbclid=IwAR1FWX8-Js52rQxey22-uDh44yMN790CNZg6YZXCtOqxBRrr5ynXFRabi1U

Deputatul liberal arădean Glad Varga susţine că 81 de unităţi de învăţământ de pe raza judeţului ar putea obţine finanţare prin intermediul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, fondurile provenind prin intermediul PNRR. Fiecare grant poate avea o valoare de maximum 200.000 euro, în funcție de numărul de elevi înscriși și gradul de marginalizare a localității. Atenţie însă, data limită de transmitere a declaraţiilor de intenţie este 17 ianuarie.

„81 unităţi de învăţământ din judeţul Arad sunt eligibile pentru finanţare în cadrul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care face parte din cadrul Proiectului Național de Reformă «România Educată», cu finanțare PNRR, în valoare de 543 milioane euro – componenta PNRR nerambursabilă.

Programul vizează implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE), cu scopul de a identifica elevii cu risc de abandon şcolar şi de a planifica și implementa măsuri de prevenire și reducere a abandonului la nivelul școlii.

Fiecare grant va avea o valoare de maximum 200.000 euro, în funcție de numărul de elevi înscriși și gradul de marginalizare a localității, și va fi implementat pe o durată de trei ani”, susţine deputatul Glad Varga.

De menţionat că activităţile eligibile se referă la:

- activități pedagogice și de sprijin – cursuri remediale, școală după școală, asigurarea consilierilor şi mediatorilor școlari în comunitățile cu copii de etnie romă, orientare școlară, cursuri de educație parentală, metode de predare pentru elevii cu CES, sprijin pentru concursuri școlare și orice alte activități adaptate elevilor din grupuri vulnerabile;

- activități outdoor, recreative, cercuri școlare, activități de sprijin individualizat, subvenții, activități extracurriculare, vizite de documentare, excursii, tabere, festivaluri, activități nonformale, activități culturale comunitare, sportive, susținerea unor parteneriate între școli și alte entități, sprijin pentru participare la concursuri, activități de networking școlar etc;

- achiziția de echipamente IT, software, echipamente sportive, birotică, amenajare spații de lectură, amenajarea curții școlii, abonamente internet, kituri științifice, abonamente la platforme educaționale, cheltuieli cu mentenanța.

„Declaraţiile de intenţie se pot transmite până la data de 17 ianuarie 2022”, a ţinut să precizeze Glad Varga, deputat PNL de Arad.

Aici puteţi consulta lista unităților de învățământ eligibile pentru Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar – finanțat prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (poz.130 – 211 judeţul Arad): https://www.edu.ro/…/Lista%20unitati%20invatamant…

Pentru informaţii detaliate puteţi accesa următorul link: https://www.edu.ro/pnrr.

Deputatul PNL Glad Varga este unul dintre susținătorii reglementărilor pentru stimularea utilizării vehiculelor electrice, nepoluante. Acesta a apreciat lansarea programului destinat instituțiilor publice și administrației locale, „Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în localități”.

„Începând de miercuri, pot fi create conturile de utilizator în aplicația informatică pusă la dispoziție pe site-ul AFM. Din 13 decembrie pot fi depuse cererile de finanțare, împreună cu documentația aferentă, în aplicația informatică prin intermediul conturilor de utilizator create. Sunt valabile și conturile deja create în cadrul Programului Eficiență Energetică în clădirile publice și în cadrul Programului Iluminat Public. Pentru această sesiune de finanțare au fost alocate 500 de milioane de lei, programul urmărește îmbunătăţirea calității mediului prin stimularea utilizării vehiculelor electrice. Suma maximă finanțată pentru instalarea unei stații de reîncărcare este de 190.000 lei, 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Încurajez instituțiile publice și administrația locală din Arad să acceseze acest proiect, care oferă oportunitatea dezvoltării unor servicii de calitate, pentru un mediu sănătos”, a declarat deputatul PNL Glad Varga.

Bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a fost avizat, ieri, de comisiile reunite pentru Mediu ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Bugetul de anul acesta, în creştere cu 18% faţă de 2020 va avea ca principală prioritate investiţiile, la acest capitol putând fi observată o creştere de până la 25% faţă de anul precedent.

Se va acorda o atenţie deosebită unor obiective cum sunt lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, regularizări de râuri, împăduriri, realizarea de perdele forestiere şi corecţii de torenţi. România creşte astfel investițiile în sectoarele verzi, bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor fiind gândit pentru a veni în completarea fondurilor ce vor fi atrase prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Am dezbătut și am avizat favorabil bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Față de anul trecut, acesta include o creștere semnificativă a investițiilor, de până la 25%, mai ales pentru lucrările de apărare împotriva inundațiilor. Mai menționez că în bugetul din acest an s-au prevăzut sume pentru plata compensațiilor restante din 2019 si 2020 pentru proprietarii de păduri din ariile naturale protejate. Bugetul MMAP pe 2021 este de 1,325 miliarde lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent”, a declarat deputatul liberal arădean Glad Varga, membru al Comisiei pentru Mediu şi Echilibru Ecologic.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis un ordin pentru modificarea ghidului de finanțare al Programului „Casa Verde Fotovoltaice”. Astfel, perioada de implementarea pentru beneficiarii validați în program se prelungeşte de la opt la 12 luni.

„Nu pot decât să apreciez faptul că Programul «Casa Verde Fotovoltaice» a fost deblocat prin acest ordin de ministru. Este un program care a stârnit interesul a mii de români dornici să-și instaleze panouri fotovoltaice subvenționate, să producă și să consume în gospodărie energie nepoluantă. De-a lungul timpului, în calitate de membru al Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, am semnalat de mai multe ori probleme legate de implementarea acestui program. Prin ordinul emis de domnul ministru Barna Tánczos, perioada de implementare crește de la opt la 12 luni, se permite instalarea unor sisteme cu putere superioară celei solicitate prin cererea de finanțare și aprobate de Administraţia Fondului pentru Mediu, modificarea amplasamentului prin montarea panourilor fotovoltaice în incinta proprietății, indiferent de loc și acceptarea sistemelor de panouri fovotoltaice care îndeplinesc condițiile prevăzute de program în ceea ce privește producerea energiei și colectarea datelor privind cantitatea produsă cu un minim de componente”, a declarat Glad Varga, deputat PNL de Arad.

Potrivit parlamentarului arădean, până la apariția ordinului emis de ministrul Barna Tánczos , din cele 12.650 de contracte semnate au fost instalate doar aproximativ 450 de sisteme pentru care au fost trimise cereri de decontare, ghidul fiind gândit mult prea restrictiv. „Acum au fost eliminate piedicile pentru executarea lucrărilor și transmiterea cererilor de decontare”, a încheiat deputatul Glad Varga.

Comisia Europeană a dat publicităţii, la începutul lunii aprilie 2019, Raportul de ţară privind evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu în România. Gestionarea deşeurilor, gestionarea apelor uzate şi asigurarea apei potabile, conservarea naturii, respectiv calitatea slabă a aerului sunt principalele dificultăţi identificate în implementarea de către România a politicii şi legislaţiei Comunităţii Europene în domeniul mediului.

Astfel, reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute, în comparație cu anul 2017. România este considerată a fi expusă riscului de a nu își îndeplini obiectivul de reciclare a deșeurilor la nivel municipal în proporție de 50%, stabilit pentru 2020.

De asemenea, România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane uzate, cât și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile. Din cauza ratelor de conformare foarte scăzute cu termenele intermediare din 2013 și 2015, stabilite în Tratatul de aderare, Comisia a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Termenul final pentru ca România să se conformeze Directivei privind tratarea apelor urbane uzate a fost 31 decembrie 2018 şi, cel mai probabil, această problemă se va agrava.

În ceea ce privește conservarea naturii, în România, rețeaua „Natura 2000” este afectată atât de lipsa unui cadru adecvat de capacitate administrativă cât și de deficitul de cunoștințe și date actualizate.

Şi calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România, fiind identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv.

Reprezentanţii PNL în Parlamentul României sunt preocupaţi de respectarea politicilor de mediu comunitare, conform angajamentelor făcute cu Uniunea Europeană. Recent, Curtea Constituţională a României a admis, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2018 (referitoare la modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor), care a fost formulată de 14 senatori PNL şi 13 senatori USR. În forma aflată în vigoare la acest moment, promovată fără temei în regim de urgenţă, Legea menţionată periclitează total eforturile organizaţiilor neguvernamentale care au în custodie arii naturale protejate şi, implicit, compromite protejarea patrimoniului natural al României.

Raportul de ţară privind evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu în România poate fi găsit accesând linkul:

http://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ro_en.pdf

După dezbaterile susţinute în cadrul şedinţei de astăzi, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, cu amendamente.

„Apreciez astfel că majorarea semnificativă a cuantumului amenzilor va contribui la limitarea şi chiar stoparea relelor practici din domeniu, descurajând încălcarea dispoziţiilor legii. Totodată introducerea sancţiunii contravenţionale complementare referitoare la ridicarea deşeurilor abandonate şi curăţarea terenului, precum şi eliminarea acestora conform legislaţiei în vigoare va veni în sprijinul autorităţilor publice, care vor fi degrevate de costurile operaţiunilor de ridicare/curăţare/eliminare a deşeurilor şi va integra principiul „poluatorul plăteşte” în dispoziţiile legii.

Deşi, pe parcursul procedurii parlamentare, acest proiect de lege a fost respins de senatorii coaliţiei de guvernare şi a primit aviz negativ în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor din cauza votului împotrivă dat de majoritatea PSD-ALDE, în plenul Camerei Deputaţilor va intra în dezbatere cu propunerea de adoptare cu amendamente din partea Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic. Sper ca parlamentarii PSD-ALDE să voteze în favoarea acestor prevederi benefice pentru mediu şi sănătatea oamenilor prin aportul lor la dispariţia depozitelor necontrolate de deşeuri” declară deputatul liberal, Glad Varga.